Citeam astazi cateva ganduri din Scriptura si mi s-a abatut privirea peste acest verset:
Eu insa voi privi la Domnul, imi voi pune nadejdea in Dumnezeul mantuirii mele, Dumnezeul care ma va asculta.
Mica 7:7
Poti sa inaintezi pe cale fara sa te poticnesti in oameni?
Traim vremuri cu adevarat foarte tulburi si asa cum era prezentata si vedenia acestui frate in video-ul de mai jos constat ca in biserica de azi, intalnim cateva categorii de oameni.
Oameni care desi sunt crestini, nu au de-a face cu Dumnezeu de nici un fel. De-atatea ori m-am izbit de aceasta replica , ” pocati de-ai vostri” si astea din partea unor oameni ”necrestini”, pentru ca asa avem tendinta de a-i numi...necrestini pe cei care nu merg la biserica, de parca mersul la biserica si numele intr-un registru te face sa fi crestin....
Comportamentul de zi cu zi si faptele noastre sunt modul prin care noi evanghelizam pe cei din jur, ori acestea lasa mult de dorit. Bisericile sunt pline de crestini farisei si e trist ca trebuie sa spun acest lucru, insa as fi fariseu eu, daca as spune ca in biserica avem doar oameni sfinti.
Daca esti in cautare de actori buni, cred ca cei mai multi sunt chiar printre noi crestinii. Am invatat atat de bine sa folosim aceasta masca a ”sfinteniei”, incat chiar am ajuns si noi sa credem ca suntem cei mai buni crestini.
Partea frumoasa este ca Dumnezeu nu se lasa impresionat de bunele noastre intentii, dar nici de aparentele pe care le afisam si dorim sa-i impresionam pe cei din jurul nostru.
In biserica toti ”dam bine”, toti suntem perfecti...insa aceasta masca este data jos chiar de la iesire. Cred ca undeva la garderoba de unde ne luam haina...acolo lasam si masca pocaintei.
Dar oare pe cine vrem sa impresionam? La ce ne folosesc oare ”impresiile bune” pe care le lasam in urma noastra, cand de fapt Cel care ne va rasplati si ne va judeca este tocmai Dumnezeu, Cel care cunoaste fiecare colt al inimii noastre.
Nu vreau sa generalizez pentru ca am convingerea si stiu ca exista o ramasita a Domnului care traieste viata asa cum cere Dumnezeu. De fapt, intrebarea mea era tocmai pentru aceste suflete care se afla in mijlocul acestor oameni ”farisei”.
”Poti sa inaintezi fara sa te poticnesti?”
Vremea in care traia Mica era o vreme asemanatoare cu cea din zilele noastre. Coruptia era la loc de cinste in poporul lui Dumnezeu, Israel, de-aceea Mica este trimis sa avertizeze poporul ca va urma o judecata dreapta a lui Dumnezeu, dar totodata vesteste iertarea si dragostea lui Dumnezeu fata de cei care se intorc cu cainta la El.
Poporul traia in nelegiure si uitandu-ma la cap. 7, in care Mica constata cu durere ca oamenii de bine s-au dus....iar oameni cinstiti nu mai sunt, mainile lor sunt indreptate doar spre rau, spaga si mita sunt la putere, neascultarea de parinti si respectul din familii a disparut(asemeni zilelor noastre) si cel mai bun dintre oameni este socotit ca un maracine, iar cel mai cinstit ca un tufis de spini...
Citind aceste cuvinte sincer m-am ingrozit....cel mai bun si cel mai cinstit asemanat cu maracine si cu spin...? Pai, cel rau cum era atunci...?
Mica traia in mijlocul acestor oameni, insa Mica n-a abandonat alergarea.
Eu insa voi privi la Domnul, imi voi pune nadejdea in Dumnezeul mantuirii mele...
Poate ca si tu dragul meu...ai avut momente in care te-ai impiedicat si te-ai poticnit.
Nu este momentul sa cedezi, pune-ti nadejdea in Domnul si ridica-ti privirea doar spre El, pentru ca uitandu-te la oameni vei cadea.
La Dumnezeu este ajutorul nostru si in El este nadejdea noastra.
Foarte frumos spus si pornit din inima.
RăspundețiȘtergereAs putea raspunde ca traind printre diavoli, sufletul meu tanjeste dupa Dumnezeu.
Vazand iadul nu-mi doresc altceva decat Raiul. Cunoscand raul la adevarata lui valoare, nu am cum sa-mi doresc altceva decat
iubirea Domnului.Iubirea Domnului imi da putere pentru a merge mai departe.
Oamenii sunt diferiti. Fiecare om pe care il intalnesti are menirea lui, intr-un fel sau altul, in viata ta.
Sunt oameni care intra in viata noastra pentru a ne ajuta sa devenim persoanele care trebuie sa fim,
fiindca unii dintre ei ne ajuta sa ne formam personalitatea.Altii ajuta la educatia noastra,
fiind acei oameni de la care avem de invatat si care sunt demni de urmat prin exemplul bun oferit.
Dar trebuie ca in viata sa intalnim si oameni de la care sa nu invatam nimic bun, care prin felul lor de a fi ne fac sa vedem partea urata
a sufletelor lor si sa nu ne dorim sa fim la fel ca ei.
Intalnim fel si fel de oameni. Oameni pe care-i iubim, oameni pe care-i uram, oameni pe care-i uitam si oameni care ne vor locui sufletele toata viata.
Dar pe niciunul dintre acesti oameni nu il intalnim intamplator.
"Ce dreapta e cararea Ta
O vreau cu toata inima
Tu esti mereu naintea mea
In spate nu ma uit.
Pe Tine Doamne te astept
O, vino, Tu cel bun si drept
Un dor aprins imi bate-n piept
In spate nu ma uit
Urasc aceasta viata grea
Iubesc imparatia Ta
Acolo-mi este inima
In spate nu ma uit."
(Fratii Iurco)