Versetul zilei

29 septembrie 2012

Eu am crezut...crede si tu !

Desi obosita, dupa trei zile in care nu am vazut decat praf  si o casa intoarsa pe dos, asa cum se face atunci cand  vrei sa dai o alta culoare casei tale, in sfarsit  a sosit momentul mult dorit "pauza de o cafea". Am intrat sa imi citesc mesajele si sa impartasesc cu voi un gand, pentru ca si atunci cand lucrez, incerc sa imi las mintea conectata acolo unde-i face placere.
Stiind ca avem  un Dumnezeu Maret si  mult prea  Atotputernic, de  prea multe ori avem impesia ca la El, nu putem veni  decat cu problemele majore din viata noastra, crezand ca El nu isi pierde vremea cu lucruri marunte.Avem tendinta sa ii aducem inaintea Sa doar grijile mari, de cele marunte ne ocupam noi. Dar este gresit....
Dumnezeului nostru ii place sa se implice in toate lucrurile, indiferent de dimensiunea  si greutatea lor. De fapt la El  nu exista poveri mici sau mari, pentru ca insasi universul cu toata greutatea sa, este asemeni unui fulg  si este in mana LUI.
Personal, sunt uimita cum se implica in cel mai marunt lucru  si admir modul minunat in care lucreaza.
Slava Domnului pentru toate !
Poate azi ai o problema marunta de rezolvat, testeaza-l si roaga-te cu credinta. Dumnezeu se implica, pentru ca Ii face placere.
Sa aveti o dupa-amiaza binecuvantata !

Hrana ta zilnica!


29 Septembrie Deuteronom 2.1-13
Domnul Isus, adevăratul Moise, doreşte să ne amintim de pustiu nu numai ca de un loc unde am făcut multe greşeli (1.32-46), ci ca de un loc care evocă bunătatea Sa inepuizabilă şi îndelunga Lui răbdare în tot timpul călătoriei. „Domnul Dumnezeul tău a fost cu tine; nu ţi-a lipsit nimic" a spus Moise poporului (v. 7). „Aţi dus voi lipsă de ceva?" - îi va întreba Isus pe ucenici înainte de a-i părăsi - „Şi ei au spus: «De nimic»" (Luca 22.35). Astfel, prezenţa Domnului cu noi „în toate zilele, până la sfârşitul veacului" (Matei 28.20), este pentru noi garanţia că El cunoaşte nevoile noastre şi că le va satisface prin resursele Sale nelimitate. „El a cunoscut mersul tău prin acest mare pustiu; în aceşti patruzeci de ani ..." (v. 7). Domnul măsoară lungimea căii în pustiu, precum şi timpul necesar pentru a o străbate. Şi ceea ce dă El este pe măsura necesităţilor.
Sosise momentul să se audă vocea divină: „Destul aţi ocolit muntele acesta" (v.3).
Fraţii mei creştini, în curând vom auzi chemarea din cer care va pune capăt călătoriei noastre: binecunoscuta voce a Domnului Isus chemându-ne să-L întâmpinăm „în văzduh". Ce perspectivă minunată!

28 septembrie 2012

Ce este dragostea ?

Atunci cand petreci mai mult cu semenii tai,
atunci cand  vezi pe strada o persoana flamanda si ii cumperi o paine, 
atunci cand vezi pe cel de langa tine fara haina si ii dai haina ta,
atunci cand vezi pe cel cu inima ranita si iti faci timp sa-i asculti durerea, 
atunci cand vezi pe cineva singur si esti gata sa iti sacrifici din timpul tau liber sa stai cu el,
atunci cand aproapele tau te uraste,  iar tu il iubesti,
atunci cand vezi un bolnav si stai la patul sau incurajandu-l,
atunci cand  semenul tau ti-a gresit, iar tu il ierti, 
atunci arati ce inseamna dragostea..... dragostea lui DUMNEZEU !

Unde esti Doamne ?

Bunatatea si credinciosia lui Dumnezeu se innoiesc in fiecare dimineata !
Un verset care ne place tuturor!
 Atunci cand sanatatea este foarte buna, atunci cand financiar nu ne plangem, atunci cand dragostea nu ne da batai de cap, atunci cand copiii sunt veseli si sanatosi, atunci cand.....intr-un cuvant toate lucrurile merg perfect...DUMNEZEU ESTE BUN !
Dar vine o zi, cand  medicul ne anunta ca suferim de o boala mai usoara sau poate mai grea, copiii sunt bolnavi si fac febra mare, sotul (sau sotia) e nervos ( sau nervoasa) mai tot timpul si demult nu ne-a mai spus cuvantul "TE IUBESC", facturile si creditele sunt gata sa ne sufoce si nu mai avem bani, seful ne anunta ca suntem pe lista de disponibilizari...atunci ne intrebam....unde esti DOAMNE....?
...unde ti-este bunatatea ?
Este un scenariu atat de sumbru, dar cat se poate de real, si din pacate foarte multi, chiar trec prin acest moment.
Cum ramane cu acel verset: "Bunatatea si credinciosia lui Dumnezeu se innoiesc in fiecare dimineata" , sa se fi schimbat oare Dumnezeu?
Biblia ne spune clar: "Dumnezeu este acelasi ieri, azi si in veci", glorie Lui ! Si totusi lucrurile din viata noastra s-au schimbat....de ce...?
Nu, Dumnezeu nu s-a schimbat ! Daca vorbim de schimbari, acestea se produc doar in viata noastra. Noi suntem cei care ne schimbam si asta, din perspectiva in care il privim  pe Dumnezeu. In acele momente noi il privim ca pe un Dumnezeu rau, fara mila si neindurator.
 Dumnezeu ne iubeste  indiferent de circumstantele in care ne gasim in viata si toate lucrurile  lucreaza spre binele nostru, al celor care ne incredem in El.
El este Acela, care stie sa faca fiecare lucru frumos la vremea lui, asta apropo de versetul zilei de azi, scris in Eclesiastul 3:11.
Chiar si mijlocul incercarilor El ne-a promis pace in suflet." Va las pacea, va dau pacea mea...", este o promisiune a Sa, dar aceasta promisiune este valabila doar pentru cei care se incred in El si au o relatie personala cu EL, o relatie si nu o religie.
Chiar si in incercari, Dumnezeu mi-a facut  viata mai usoara, si-I multumesc pentru acest lucru !

Hrana ta zilnica!


28 Septembrie Deuteronom 1.29-46
Pustiul a fost mare şi teribil. Dar cum 1-a trecut Israel? Pe braţele Domnului (v. 31)! La expresia celei mai adânci nerecunoştinte, „pentru că Domnul ne urăşte, (de aceea) ne-a scos din ţara Egiptului" (v. 27), să ascultăm ce răspunde Dumnezeu prin gura lui Moise: „V-am purtat cum poartă un om pe fiul său" (Exod 19.4; Deuteronom 1.31). Câtă sensibilitate în această comparaţie! Fapte 13.18 completează: „Timp de aproape patruzeci de ani i-a îngrijit {«ca o mamă în pustiu» -Darby).
Iubirea puternică a unui tată, profunda sensibilitate a unei mame - Dumnezeu vrea să ofere totul alor Săi! (vezi şi Psalmul 103.13; Isaia 66.13). Ce anume cere în schimb o asemenea dragoste? Nimic altceva decât încrederea deplină a unui copilaş care se lasă purtat pe braţe.
O altă dovadă a credincioşiei Domnului era modul în care deschisese calea poporului Său, cercetând locurile şi călăuzindu-i de la un popas la altul (v. 33). Oare trimiterea cercetaşilor (v.22) nu a fost un semn de neîncredere şi de îndoială faţă de El?
Temerile necredinţei au fost urmate de nesocotinţă şi de îngâmfare, atitudine care i-a dus inevitabil la înfrângere în faţa duşmanului, făcând apoi să curgă lacrimi amare (v. 45).

27 septembrie 2012

92.2 !!!

Nu este binecuvantare mai mare sa stiu ca  in fiecare minut sunt conectata cu cerul !!!!
Cuvinte de lauda prin cantare, mesaje deosebite, toate acestea le ascult neincetat pe frecventa 92.2,Vocea Evangheliei.Azi chiar mi-am hranit sufletul din plin, chiar daca sunt la servici...si este minunat .
De fiecare data Dumnezeu are un cuvant pentru noi, glorie LUI !
Dumnezeu sa binecuvinteze acest radio crestin si pe toti cei care se ostenesc !

Ioan 3:16

Ma bucur cand reusesc sa citesc sau sa scriu la birou cate ceva.E o zi mai linistita, asa ca profit...
"Fiindca atat de mult a iubit Dumnezeu LUMEA, ca a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca ORICINE crede in El sa nu piara ci sa aibe viata vesnica " Ioan 3:16
Doua cuvinte importante: LUMEA si ORICINE
Desi Hristos  s-a jertfit pentru TOATA lumea,  totusi mantuirea este personala.
Cuvantul ORICINE, are aceasta semnificatie, este ceva "individual", este doar intre tine si EL.
Nu intra cu forta in viata nimanui, dar daca vrei poti sa Il inviti in viata ta, si NICIODATA nu vei fi  respins.
In univers  Dumnezeu are cel mai important loc, dar in inima ta ce loc ocupa?
Vrei sa fi ajutat, vrei sa stii ca El iti poarta de grija, vrei sa fii binecuvantat, dar oare nu vrei  sa fie si Stapanul inimii tale?
Atunci cand mergi alaturi de El, iti da puterea sa ii multumesti in incercari , iar poverile tale vor fi transformate in binecuvantari ! 
O zi minunata !

Cere eliberare !

Traim intr-o lume cu probleme tot mai mari  pe zi ce trece, stresul a devenit maladia secolului.Toata lumea parca asteapta sa se intample ceva.Ma uit in jurul meu toata lumea este asemeni unui balon, care l-a prima intepatura este gata sa explodeze.Cautam o scuza si un vinovat si spunem, ca de vina este situatia  economica  care este la nivel mondial. Adormim cu probleme in gand si ne trezim parca cu mai multe.Neajunsurile si nesiguranta ne creeaza probleme si ne fac viata nefericita si parca uneori insuportabila.. Facturile care vin si nu pot fi platite,credite luate si acum ajunsi in imposibilitatea de a le returna, oameni fara servici, nesiguranta zilei de maine, ca s-ar putea sa fi pus pe liber la servici, in trup boala si suferinta ...cu alte cuvinte necaz si probleme ...cat cuprinde.
Biblia spune "in lume veti avea necazuri....",  si  insasi cuvantul "om" cand spunem, inseamna probleme.
Vedem deseori in jurul nostru oameni tacuti, oameni despre care nu stim nimic, oameni care nu vreau sa-si discute cu nimeni problemele, ba mai mult creeaza impresia ca sunt cei mai fericiti....dar numai Dumnezeu si ei, cunosc realitatea problemelor lor.
Noi ca si parinti, care avem mai mult de un copil, stim ce inseamna ca unul din ei sa aibe probleme.Intotdeauna avem o slabiciune si  ne alaturam  acelui copil care trece prin probleme, il incurajam, ii dam un sfat si  il ajutam cu tot ce putem.La fel este si Domnul Isus fata de Copii Sai. Se apropie in mod deosebit de cei care trec prin probleme. Are chiar o slabiciune pentru acestia si este gata sa ofere ajutorul.Dar, ca Domnul Isus sa se apropie de mine sau de tine, trebuie sa il chemam si sa ii cerem ajutorul de a interveni, "in necazul meu...am strigat catre Domnul "
Sa ne amintim de acel tata disperat care a mers la Domnul Isus si l-a chemat in ajutorul fiului sau indracit.Era un om care avea probleme in familia lui, in casa lui, dar nu a ezitat sa ceara ajutorul.In Marcu 9:22/b scrie:
 "Dar daca poti face ceva, fie-ti mila de noi si ajuta-ne". 
Credinta sa era slaba, dar in necredinta sa...totusi, el a crezut !
Si Domnul Isus i-a dat un raspuns minunat:
"Toate lucrurile sunt cu putinta celui ce crede".
Oricare ar fi problema ta si indiferent de ce natura este, oricat de apasatoare ar fi si indiferent de dimensiunea ei, indiferent de cati ani porti aceasta povara, (nu uita ca baiatul acestui om care a alergat la Isus era  stapanit de un duh, inca din copilaria lui),
ISUS te poate elibera, singura conditie este sa Il chemi in ajutor.
Sa recunosti ca este Singurul care iti poate aduce eliberare si vindecare atat in trup cat si in suflet, in familia ta, in viata ta si a copiilor tai .
Sa recunosti ca este Singurul Domn si Dumnezeu in cer si pe pamant, si NIMENI nu este ca EL.
Maretia Sa acopera cerurile si slava sa umple pamantul. Stralucirea Lui este ca lumina soarelui, din Mana Lui pornesc raze, si acolo este taria Lui !
O, Doamne cat esti de minunat !
Vino dar, in ajutorul nostru, acelora care care Te chemam si ajuta necredintei noastre!

Hrana ta zilnica !


27 Septembrie Deuteronom 7-79-28
De la Horeb, punctul de plecare, Israel se îndreaptă spre Canaan, mergând „prin tot pustiul acela mare şi înfricoşător" (v. 19). Şi din nou trista scenă de la Cades-Barnea se află sub privirile noastre. Aici aflăm că la cererea poporului fuseseră trimişi oameni să cerceteze ţara (v. 22), fapt pe care Numeri 13 nu-1 preciza. Rădăcina răului era acolo, în lipsa de încredere în Domnul. Ei au simţit nevoia să se convingă. Atunci când umblăm „prin vedere" şi nu „prin credinţă", vrăjmaşul ştie să ne pună înainte obstacole aparent de netrecut, pentru a ne face să dăm înapoi (v. 28).
Din cauza necredinţei sale, toată această generaţie a pierit în pustiu, cu excepţia lui Iosua şi a lui Caleb. Epistola către Evrei se foloseşte de acest exemplu solemn pentru a-i avertiza pe toţi aceia care şi astăzi îşi împietresc inimile când aud Cuvântul lui Dumnezeu: „cuvântul pe care l-au auzit nu le-a folosit, negăsind credinţă  în cei care au auzit" (Evrei 4.2).
„Pentru că Domnul ne urăşte" (v. 27), se plânge nefericitul popor. Care este cea mai tristă trăsătură a necredinţei? Faptul că poate pune la îndoială dragostea care totuşi şi-a dovedit aptitudinile, dragostea unui Dumnezeu care nu L-a cruţat pe propriul Său Fiu la cruce (Romani 8.31, 32).

26 septembrie 2012

Radio Vocea Evangheliei !

Astazi  am  multumit Domnului inca o data  pentru harul si biruinta data. Imi amintesc ca in urma cu ceva timp ne rugam ca Dumnezeu sa dea biruinta in acest proiect de a obtine liceenta de transmitere 24/24 de ore,  a acestui radio crestin.
...si iata ca Dumnezeu a ascultat aceste rugaciuni.
Este atat de minunat sa pot asculta si la servici, si pe telefon, si pe masina ...non stop, un radio cu muzica crestina, cu atatea marturii si atatea invataturi.
Slava Domnului, pentru ca prin acest radio Dumnezeu va intra in orice casa.
Recomand tuturor frecventa 92.2 FM-un radio prin care ma rog ca Domnul sa atinga multe inimi !
Ps. 92.2 “să vestim dimineaţa bunătatea Ta şi noaptea credincioşia Ta”

Fiti binecuvantati si auditie placuta !




Hrana ta zilnica !


26 Septembrie Deuteronom 1-1-18
Ultima carte a lui Moise, Deuteronomul, repetă în parte istoriile şi învăţăturile din cărţile anterioare. Ajuns la sfârşitul vieţii sale, conducătorul credincios rememorează evenimentele din pustiu şi lecţiile primite de Israel, pentru ca acestea să slujească de pildă noii generaţii. Oamenii care ieşiseră din Egipt au pierit cu toţii, aşa că era necesar ca tânăra generaţie să fie avertizată şi să primească învăţătură. Cu acest gând, citirea Deuteronomului va fi benefică în special pentru tinerii credincioşi. Ca pentru a-i îndemna să nu piardă timpul, cartea începe cu un contrast izbitor. Unsprezece zile ar fi fost suficiente, potrivit v.2, pentru a conduce poporul din Horeb în Canaan. Dar a fost nevoie de patruzeci de ani (v. 3)! Mulţi dintre noi îşi amintesc cu tristeţe de anii pierduţi. Nu trebuie neapărat să aşteptaţi până la maturitate sau până la bătrâneţe pentru a intra în stăpânirea „locurilor cereşti". Duhul Sfânt doreşte chiar de la începutul vieţii noastre creştine să ne înveţe adevărurile şi principiile.
Versetele 13-18 ne amintesc de trista noastră înclinaţie de a ne certa „pe drum" (Geneza 45.24) şi de măsurile pe care Domnul este obligat să le ia chiar de la primii paşi ai poporului Său în pustiu.

25 septembrie 2012

Alege sa traiesti !


Nimeni, nu este prea pacatos ca sa nu poata fi iertat !
Niciodata nu este prea devreme,  dar nici prea tarziu sa te intorci la Christos !

Poti sa Ii respingi autoritatea, poti sa Ii respingi prezenta, dar niciodata nu vei putea sa impiedici infatisarea ta la marea Judecata de Apoi .
Astazi, iti stau in fata doua alegeri:
Poti sa ramai nepasator la aceste cuvinte.....dar vei pieri, sau
poti ALEGE VIATA  !!!

O zi binecuvantata !


Hrana ta zilnica !


25 Septembrie Numeri 36.1-13
Din nou le întâlnim pe cele cinci fiice ale lui Ţelofhad, pe care le cunoaştem deja. De data aceasta însă căpeteniile lui Manase vin la Moise şi la mai-marii poporului pentru a vorbi despre această problemă a moştenirii, aparent fără mare importanţă. Despre ce era vorba? Fiecare seminţie avea să aibă teritoriul ei. Dar în cazuri ca cel de faţă, când o femeie îşi primea partea, căsătoria ei cu un bărbat din altă seminţie ar fi făcut ca moştenirea ei să treacă la seminţia soţului. Aceasta n-ar fi trebuit să se întâmple. Moise rezolvă cauza cu autoritate de la Domnul. Căsătoriile se vor face între persoane din aceeaşi seminţie. Tineri şi tinere care sunteţi ai Domnului, această învăţătură vă priveşte pe voi! Căsătoria poate să vă facă să vă pierdeţi bucuria moştenirii voastre cereşti. 
Dacă cel sau cea cu care gândiţi să vă căsătoriţi într-o zi nu are parte în moştenirea voastră, nu vă angajaţi sub nici un motiv pe o asemenea cale!
Este remarcabil că această carte a pustiului se încheie cu o asemenea notă, privind moştenirea. De fapt Iordanul nu fusese încă trecut. Nu aveau ei destul timp pentru a gândi la aceasta? Gândul lui Dumnezeu nu este aşa. El ne spune încă de acum despre patria noastră cerească, pentru că doreşte ca inimile noastre să se ocupe cu ea.

24 septembrie 2012

Hrana ta zilnica !


24 Septembrie Numeri 35.16-34
Sub aspect profetic, cetatea de scăpare pentru ucigaş adăposteşte poporul evreu care L-a răstignit pe Mesia fără a realiza crima pe care o comitea (Luca 23.34). De atunci, în mod providenţial, Dumnezeu i-a ţinut departe de moştenirea lor, până la sfârşitul dispensaţiunii actuale, adică atât timp cât Hristos este Preot după rânduiala lui Aaron.
De fapt, întreaga rasă umană este vinovată de moartea Fiului lui Dumnezeu. Dar, prin îndurarea Lui infinită, Dumnezeu a oferit omului un adăpost de mânia Sa şi acest adăpost nu este altul decât însăşi Victima. Isus este Cel care „ne scapă de mânia care vine" (1 Tesaloniceni 1.10).
Simbolizat în acest capitol atât prin victimă cât şi prin cetatea de scăpare, Hristos este reprezentat, în al treilea mod, prin Marele Preot, a cărui moarte marca momentul întoarcerii (ucigaşului) la moştenirea lui în deplină siguranţă (v. 28).
Versetul 31 afirmă că nici o răscumpărare, oricât de mare ar fi fost, nu putea rezolva problema ucigaşului în locul mijlocului de salvare pe care îl pregătise Domnul. Nici argintul, nici aurul (1 Petru 1.18) şi nici un fel de lucrări (Efeseni 2.9) nu pot înlocui adăpostul pe care
păcătosul îl găseşte în Isus Hristos. „In nimeni altul nu este mântuire ..." (Fapte 4.12).

Student, ucenic..iar mai apoi instructor !

Ma bucur mult sa stiu ca  din ceea ce scriu, poate cateva ganduri va vor fi folositoare.In fiecare rugaciune ma rog, ca El sa ma foloseasca acolo unde este nevoie, si pe langa slujirea pe care am harul minunat sa o fac, ma rog ca si aici pe blog ceea ce scriu sa fie sub calauzirea Duhului cel Sfant.Am inteles ca inainte de a fi "un bun crestin religios", trebuie sa devin un "crestin autentic", lasand formalismul religios la o parte.
Dumnezeu nu are nevoie de crestini religiosi care au grija sa respecte o religie, El are nevoie de crestini autentici care isi doresc o relatie cu El.
Avand o relatie personala cu El, devii un ucenic al LUI.
In scoala lui Isus toti cei care doresc sunt primiti.Este asemeni perioadei din viata: intai student, apoi devii ucenic, iar la vremea potrivita devii instructor.
Ucenici, care invata sa traiasca in ascultare si mai apoi  prin experienta cu Dumnezeu pe care o capata prin harul Sau, cauta la randul lor sa devina instructori.
Noi suntem datori sa devenim instructori, si spun aceste cuvinte folosindu-ma de Scriptura.In ev. dupa Matei 28:19, sunt folosite doua cuvinte, doua verbe,care ne indeamna la acest lucru:
"DUCETI-VA  si  FACETI ".
Suntem datori sa iesim din anonimatul crestinismului si sa devenim ucenicii ai Domnului Isus, ucenici autentici.
In urmatorul verset 20, mai este un verb foarte important prin carte intelegem ca trebuie sa devenim instructori: INVATATI-I.
DOAMNE, ajuta-ne sa ne intelegem menirea fiecare, pentru ca vrem sa iti fim de folos !

Tepusul lui Pavel !

In urma cu ceva timp discutam cu o persoana, care era atat de dezamagita si se intreba , oare Dumnezeu  a uitat de el? Parasit de cei dragi, cu un tepus in trup si fara raspuns la rugaciuni...se intreaba de ce..?
Ca el, poate mai sunt multi.Ne rugam de mult timp poate pentru boala care ne face viata dureroasa, sau  nu neaparat dureroasa....poate incomoda din punct de vedere fizic, si totusi nu primim nici un raspuns.
"Si ca sa nu ma umflu de mandrie,din pricina stralucirii acestor descoperirii, mi-a fost pus un tepus in carne, un sol al satanei, ca sa ma palmuiasca, si sa ma impiedice sa ma ingamf"
2 Corinteni 12:7...iar in vers 8 continua ap. Pavel si spune:
"De trei ori am rugat pe Domnul sa mi-l ia"
Ori este suficient ...numai de trei ori...? 
Da ! Pentru ca Pavel a inteles si a acceptat voia lui Dumnezeu in viata lui.
A inteles ca se poate trai si cu un tepus in carne, daca prin asta se vede slava lui Dumnezeu.
Orice tepus ai avea, este din partea lui Dumnezeu si este un semn ca te iubeste !!!
Pavel a recunoscut ca ar fi putut sa se umfle de mandrie, si din aceasta cauza i-a fost dat. Deci...tot pentru ca Dumnezeu l-a iubit si nu a vrut ca "marele Pavel"  sa ajunga sa cada in extrema cealalta si sa pacatuiasca. Sa nu uitam ca Pavel a fost unul din cei care facea atatea vindecari si eliberari prin Duhul Sfant. Se ruga pentru altii, si  totusi...pentru el nu putea face nimic.....
De fapt tepusul care ne este dat uneori, este apararea de noi insine, in fata "eului " nostru. Ne ajuta sa traim smeriti si totusi in aceste slabiciuni Dumnezeu ne foloseste.Atunci cand intelegem voia LUI, devenim ascultatori  si acceptam in viata noastra chiar si acest  tepus.
Asta a facut Pavel !
 Nu intotdeauna voia Lui se armonizeaza cu dorintele noastre si chiar daca uneori este dureros...trebuie sa acceptam, pentru ca toate sunt spre binele nostru.
Prezenta unui tepus este prezenta dragostei lui Dumnezeu si dovada slavei Sale.
"Harul meu iti este indeajuns, caci puterea Mea in slabiciune este facuta desavarsita..."vers.9
Tepusul din carne nu l-a impiedicat sa-si  continue slujirea si Pavel a slujit cu toata dragostea pe Dumnezeu.
Pavel omul lui Dumnezeu- si tepusul, sol al satanei. Este oare posibil...?
Da ! Sa ne amintim de Iov, incercarea a fost ingaduita de Dumnezeu dar puterea satanei a fost limitata.
La fel si in viata noastra, trecem prin diferite incercari care sunt ingaduite de Dumnezeu, dar numai El  hotaraste dimensiunea incercarilor. De-aceea si in incercari, si cu tepus  si fara, trebuie sa stim ca Dumnezeu ne iubeste si in orice imprejurare doar pe El trebuie sa il slujim.
Doamne ajuta-ne sa invatam sa acceptam chiar si tepusul pe care il avem...sau il vom avea.
Fiti binecuvantati !

23 septembrie 2012

Preda-i povara ta !

Au fost momente in viata cand singura am decis multe lucruri, si sau dovedit  a fi un esec total.
Deciziile pe care le-am luat impreuna cu Dumnezeu ....s-au dovedit a fi cele mai intelepte decizii !
Astazi a fost un mesaj din partea lui Dumnezeu si cred ca multi din cei care l-am auzit, am avut de invatat din el. As vrea sa va impartasesc cateva ganduri care, poate va vor ajuta si pe dumneavoastra.
"Veniti toti cei truditi si impovarati, si Eu va voi da odihna"Matei 11:28
Suntem chemati sa venim toti cei impovarati. Nu se refera la o anumita categorie de oameni, nu un anume tip de povara...ci TOTI .
Caram in spatele nostru poveri vechi, poveri care ne apleaca pe zi ce trece cu fata de pamant.Domnul Isus ne cheama sa-i predam bagajele noastre. Indiferent cate sunt, indiferent ce caram in ele....El e dispus sa preia totul, fie ele de orice fel, poveri generale sau personale.
Cand spunem probleme generale, ne gandim la poverile care apar in viata noastra, boala, incercari, necaz, probleme spirituale,etc. Dumnezeu nu ingaduie mai mult de cat putem duce, si asta nu o spun eu, ci EL. Daca citim 1 Corinteni 10:13, acolo spune," Nu v-a ajuns nici o ispita, care sa nu fi fost potrivita cu puterea omeneasca..."Problema este ca la povara pe care a ingaduit-o Dumnezeu in viata noastra de multe ori, atat noi cat si cei din jur, contribuim cu ceva si o facem sa devina mai grea, iar atunci se intampla ceea ce vedem deseori....CADEM pe cale cu aceste poveri. Problema este ca de cele mai multe ori aceste poveri cu care contribuim sunt doar imaginare, dar acestea produc depresie si disperare.
O alta categorie de poveri sunt, cele particulare, si acestea pot fi de trei feluri:
POVARA TRECUTULUI-care cuprinde acei oameni care au regrete si au acest cuvant intotdeauna pe buzele lor: "DACA". "Daca" nu mergeam acolo....."daca" nu faceam asa..."daca" nu ma casatoream cu "X'....si vesnicul DACA .... nu dispare. Trecutul nu il putem schimba niciodata, dar daca traim impovarati cu poverile lui, ne va schimba el pe noi si uneori ne poate nenoroci o viata, doar pentru ca nu putem scapa de povara lui.
POVARA VIITORULUI-care cuprinde  teama si ingrijorarea, iar ca tip de oameni, aici se incadreaza acea categorie care intotdeauna il au pe "DAR DACA", in fata lor.
"Dar daca" va fi asa..."dar daca" se intampla cutare sau cutare lucru..."dar daca" nu e asa viitorul sau viitoarea sotie asa cum as vrea, si toate acestea pentru ca nu avem incredere suficienta in EL.De cele mai multe ori, toate acestea nu fac decat sa produca in noi o credinta negativa, care mai apoi se manifesta in noi tot asa cum gandim.Interesant este ca in aceasta categorie a ingrijoratilor cad foarte multi crestini, si asta datorita ca si-au pierdut increderea in Dumnezeu.
POVARA PREZENTULUI -cuprinde stresul, care de cele mai multe ori face atatea victime, pentru ca ne incarcam de prea multe ori cu poveri peste puterile noastre.

Astazi suntem chemati sa lasam orice povara la crucea LUI. 
 "Veniti toti cei truditi si impovarati, si Eu va voi da odihna"Matei 11:28
Suntem chemati sa venim !!!
Va lua povara noastra ,dar nu o va face cu sila...ci doar daca venim, si-i abandonam cufarul nostru cu tot ce exista in el.

Preda-i TOTUL si vei fi LIBER !

Va doresc o zi minunata si incercati sa folositi cat mai putin cuvantul,"daca" sau "dar daca", mai bine sa spunem Dumnezeu va face si va lucra, pentru ca eu ma incred in EL!

Hrana ta zilnica !


23 Septembrie Numeri 35.1-15
În această ţară a Canaanului, în hotarele care tocmai fuseseră trasate, fiecare seminţie îşi va primi partea sa, cu excepţia fiilor lui Levi. Aşa cum profeţise Iacov, aceştia aveau să fie împrăştiaţi în Israel din cauza purtării rele a tatălui lor, Levi (Geneza 49.7). Dar, prin harul lui Dumnezeu, această pedeapsă va fi transformată în binecuvântare. Patruzeci şi opt de cetăţi răspândite în tot Israelul vor fi atribuite fiilor lui Levi. Fiecare seminţie va trebui să le dea ceva, proporţional cu moştenirea ei. Astfel aceşti leviţi, slujitori ai Domnului şi ai fraţilor lor, care aveau în special misiunea de a fi învăţători ai legii, vor fi determinaţi, prin împrăştierea lor, să-şi exercite slujba în folosul întregului popor.
Urmează problema cetăţilor de scăpare pentru ucigaş. Legea cerea cu stricteţe sânge pentru sânge, fie că a fost vărsat cu intenţie, din ură, fie, din contră, fără intenţie. Pentru a rezolva acest caz, când sângele era vărsat neintenţionat, odată cu Legea, Domnul a făcut o promisiune (citiţi Exod 21.12, 13). Se angajase să asigure un adăpost unde cel răspunzător de moartea altuia avea permisiunea să fugă pentru a-şi salva viaţa. Frumoasă ilustraţie a refugiului pe care Dumnezeu îl oferă păcătosului vinovat şi care ne aminteşte că „Hristos este sfârşit al legii, spre dreptate, pentru oricine crede" (Romani 10.4).