Versetul zilei

21 iulie 2012

Ganduri culese !

Nu fii dulce ca sa fii inghitit, dar nici amar ca sa fii aruncat din gura !
Cu un zambet...nu dispare rautatea !
Cand oamenii  se inteleg, si apa  e dulce !
Cand prosperi esti prieten cu toata lumea, cand ti s-a  risipit averea, devii dusman tuturor !
Iarba rea nu trebuie taiata, ci trebuie smulsa !
Nu banii multi, ci multumirea inseamna bogatie !
Parfumul si dragostea ...nu se pot ascunde !
Indragostitii nu au duminica! (Dragostea e foc continuu...nu are nici odihna..nici repaus)
Cu cat doresti mai multe....cu atat ai mai multe dezamagiri !

Hrana ta zilnica !

21 Iulie Levitic 26.1-13
Două principii divine merg mereu împreună: Unul este harul suveran - l-am admirat în lucrare în cap. 25. Celălalt este guvernarea, subiectul cap. 26. În timp ce, pe de o parte, Dumnezeu dă fără a pune condiţii, pe de altă parte are grijă ca fiecare să secere ceea ce a semănat. Domnul Se îngrijeşte să prevină poporul asupra consecinţelor comportării lor, în bine sau în rău, după faptele lor bune sau rele. Şi cum gândeşte întotdeauna bine, El începe nu cu ameninţări, ci cu promisiuni încurajatoare, descriind binecuvântările care vor izvorî pentru Israel ca urmare a umblării în ascultare. Desigur, acestea sunt binecuvântări pământeşti, spre deosebire de cele cereşti ale creştinului, care este „binecuvântat cu orice binecuvântare spirituală în cele cereşti, în Hristos" (Efeseni 1.3). Dar una dintre aceste promisiuni ale Domnului, de o valoare cu totul deosebită, este comună atât pentru poporul pământesc, cât şi pentru cel ceresc: cea din v. 12, pe care Pavel o citează corintenilor: „Eu voi umbla între voi şi voi fi Dumnezeul vostru şi voi veţi fi poporul Meu".Aceasta implică aceeaşi responsabilitate atât pentru creştin cât şi pentru Israel: aceea de a fi complet despărţiţi de orice formă de idolatrie (v.l: comp. cu 2 Cor. 6.16).

20 iulie 2012

Doar un pas...!

   Ieri vorbeam despre muntii din viata noastra, munti pe care fiecare din noi ii avem, fie ei de orice natura.Astazi nu am mai privit la marimea muntelui din viata mea, ci la puterea lui Dumnezeu....si "functioneaza perfect". A fost ceva  asemanator ca "Daniel in groapa cu lei"...si Slava Domnului ca a inchis gura leilor.
  Asemenea experiente cu Dumnezeu, in care vii si  spui problema ta.. il rogi sa intervina si crezi  din toata inima ca o va face, pentru ca stii ca este ATOTPUTERNIC, nu pot fi decat o provocare mai mare, care te indeamna sa indraznesti mai mult ...si mai mult.
   Atunci cand ajunge Iosua cu poporul  Israel  in fata Iordanului...Iosua primeste un ordin din partea lui Dumnezeu, desi pare cam ...ciudat acest ordin, dar cu toate acestea, este transmis mai departe poporului.
Chivotul legamantului Domnului trebuia sa treaca inaintea poporului, iar poporul.... sa-l urmeze.Preotii trebuia sa ridice chivotul si sa intre in rau. Aici  cred ca este secretul "sa intre in rau"..!
Sunt convinsa ca Dumnezeu putea opri apele inca de cand erau ei pe mal, dar nu asta a dorit Dumnezeu. Inainte de a-si arata puterea, a dorit sa vada cat de mult asculta acest popor. Si din nou aceasta cerinta...ASCULTAREA ! Doar un pas...atata doreste Dumnezeu din partea noastra, si de restul se va ocupa EL. 
Si cat de putin ne cere.....doar un pas !!!!

Daca zi de zi suntem gata sa  urmam directia pe care ne-o traseaza Dumnezeu, cu siguranta si problema pe care am adus-o inaintea Domnului spre rezolvare, va fi rezolvata, pentru ca Dumnezeu isi tine fagaduintele:
"Tot ce veti cere, cu CREDINTA, veti primi".Aici vorbim de  probleme aduse spre rezolvare  si bineinteles care sunt dupa voia LUI.  Nu ma pot  ruga :"Doamne vreau un mercedes in parcare dimineata"..... si daca nu e....sunt dezamagita si pun la indoiala promisiunea LUI.
 Dumnezeu vrea sa fim dependenti de EL si dedicati pentru  EL!
Revin  si spun acelasi lucru:"pe masura ce umblam in Voia Lui, credinta noastra va creste si puterea rugaciunii noastre va fi mare "

"Doamne, si azi ....si maine, si indiferent de vreme, daca se vor ivi munti in calea mea si  indiferent cat de inalte sunt piscurile lor, stiu ca prin credinta , alaturi de tine ii voi putea muta. Pentru ca : 
POT TOTUL IN HRISTOS CARE MA INTARESTE!" 

Hrana ta zilnica !

20 Iulie Levitic 25.39-55
Când răsuna trâmbiţa eliberării (v. 9), robul îşi recăpăta libertatea, săracul îşi recupera proprietatea, familiile se reuneau, fiecare moştenire revenea la adevăratul proprietar. Era o restaurare, o bucurie generală, simbol a ceea ce Israel şi lumea întreagă vor cunoaşte atunci când Satan va fi legat, iar creaţia, din contră, va fi dezlegată din robia sa. Suspinând şi „în dureri de naştere până acum", pământul se va bucura sub împărăţia lui Hristos „de libertatea gloriei copiilor lui Dumnezeu" (Romani 8.21). Asemenea săracului vândut unui străin (v. 47), poporul Israel, care din propria-i vină şi-a pierdut moştenirea, şi-o va recăpăta în final din mâinile Celui care 1-a răscumpărat: Hristos, adevăratul Boaz (Rut 4).
Dacă Dumnezeu trebuie să aibă ultimul cuvânt în tot ce priveşte creaţia, putem fi siguri că El îi va elibera deplin pe toţi cei care îi aparţin. Un frate în Hristos poate să fi permis să i se răpească bucuria moştenirii şi să fi devenit sărac din punct de vedere spiritual. Gândul Domnului este să-1 readucă în har, ştergându-i tot trecutul (El nu ne face cunoscut motivele pentru care acest frate a ajuns sărac), şi să-1 facă să se bucure din nou de toate comorile cereşti.

19 iulie 2012

Hrana ta zilnica !

19 Iulie Levitic 25.20-35
„Pământul este al Meu", aminteşte Domnul poporului Său, şi „voi sunteţi străini şi oaspeţi ai Mei" (v. 23). în acelaşi fel în care o gazdă se îngrijeşte de oaspeţii săi, Dumnezeu Se angajează să Se preocupe de întreţinerea alor Săi şi să le dea, într-o manieră miraculoasă, în fiecare al şaselea an, o recoltă triplă, care să le permită să ţină anul sabatic. Creştinul este aici jos proprietar de pământ în şi mai mică măsură decât Israel. Dacă am fi mereu conştienţi că nimic nu este al nostru, ci că totul este al Domnului, nu ar fi mai puţine pofte în inimile noastre şi mai puţine certuri între noi? Noi avem în cer, nu pe pământ, adevăratele bogăţii şi acelea sunt ale noastre (Luca 16.11-12).
În tot cuprinsul acestui capitol, Dumnezeu are plăcerea de a-Şi dezvălui harul Său măreţ, arătându-ne cum îi eliberează pe ai Săi, cum Se ocupă de odihna lor, de bucuria lor, cum Se îngrijeşte ca ei să nu cadă victimă împietririi fraţilor lor sau propriei lor neglijenţe. În toate acestea, El ne dă un exemplu, invitându-ne să arătăm celorlalţi aceeaşi îndurare de care avem noi parte (v. 35-38). Aceasta va fi pentru noi un prilej să îi arătăm Domnului că preţuim harul Său şi că nu am uitat ceea ce a făcut El pentru noi (Matei 18.32, 33).

18 iulie 2012

30 de Zile de Rugăciune pentru Lumea Musulmană (20 iulie – 18 august 2012)

   În ultimii 20 de ani, milioane de creștini s-au rugat pentru musulmani în timpul sărbătorii Ramadan. Isus a poruncit ucenicilor să ceară “ca Domnul secerișului să trimită lucrători în câmpul Său”. Dumnezeu a lucrat în mod activ în lumea islamică în ultimii 20 – 30 de ani, milioane de musulmani descoperind pe Mesia cel Înviat. Eforturile depuse pentru a duce musulmanilor Vestea Bună s-au mărit.
Vă invităm să vă alăturați în mișcarea mondială a celor 30 de Zile de Rugăciune pentru a putea vedea Împărăția Domnului venind în lumea musulmană. Nimic nu este prea greu pentru Dumnezeu. Credem noi cu adevărat în El?
Acest apel la rugăciune pentru musulmani a luat ființă în anul 1992 când câțiva lideri creștini s-au adunat la părtășie în Orientul Mijlociu. Creștinii implicați într-o mișcare internațională au simțit că Dumnezeu dorește să cheme creștinii la rugăciune pentru lumea musulmană. Așa s-a planificat o mișcare de rugăciune care să coincidă cu luna islamică a Ramadanului (în acest an, 2012 această lună de post începe în data de 20 iulie și se termină în data de 18 august).
S-a intenționat ca luna de rugăciune pentru musulmani să coincidă cu luna Ramadanului din două motive principale:
  • Creștinii să se identifice cu musulmanii în această perioadă;
  •  Al doilea motiv este de a chema Suveranitatea lui Dumnezeu și intervenția Lui în viețile musulmanilor în această perioadă din an, perioadă în care musulmanii sunt extrem de religioși. Vă rugăm să rețineți faptul că rugăciunea în timpul Ramadanului nu înseamnă că noi ne conformăm practicilor și postului islamic.
Ca și credincioși ai lui Isus Hristos, noi facem diferența între ideile islamice, teologia și practicile musulmanilor în anumite domenii. Cu toate acestea, mișcarea “30 de Zile de Rugăciune” scoate în evidență dragostea lui Dumnezeu pentru musulmani. Noi încurajăm toți credincioșii în Isus să cultive spiritul umilinței, dragostei, respectului și slujirii pentru musulmani.
Acest proiect a fost adoptat de câțiva ani de Știri Creștine și anul acesta, pentru prima dată echipa noastră a reușit să tipărească acest ghid de rugăciune, și dorim să îl distribuim gratis prin biserici, și la oameni dornici să stea în rugăciune împreună cu noi
sursa: http://stiricrestine.ro

Citeşte mai mult pe: 30 de Zile de Rugăciune pentru Lumea Musulmană (20 iulie – 18 august 2012) | Stiri Crestine.ro 

...dar eu imi voi inalta privirea....!

   Cand am de lucru la birou...sunt fericita ca trece timpul mai repede pana la terminarea programului.
   Cand nu am ...ma bucur ca mai pot citi cate ceva....si se pare ca azi e o zi mai lejera din acest punct de vedere.Asa ca...m-am pus si am citit cate ceva.Citind, mi-am amintit de acel verset din Matei 17: 20: Adevărat vă spun că, dacă aţi avea credinţă cât un grăunte de muştar, aţi zice muntelui acestuia: „Mută-te de aici acolo”, şi s-ar muta; nimic nu v-ar fi cu neputinţă.
Atat de mult ar putea lucra Dumnezeu prin noi...dar din pacate nu ii dam voie...si aici ma refer strict la persoana mea.De-atatea ori am privit mai mult la neputintele mele, in loc sa privesc la puterea lui Dumnezeu.Sub  nici o forma Dumnezeu nu lucreaza daca noi nu ne lasam abandonati  pe deplin.
"Muntele" este sensul figurativ in acest verset."Muntii" din viata noastra pot fi obstacolele care apar in fiecare zi, boala, incercarea, ispita,etc...dar indiferent cat de mare este obstacolul, rugaciunea facuta cu credinta penetreaza zidul indiferent cat ar fi gros.
Stau si privesc in urma ....si de-atatea ori rugaciunea mea a fost stopata sau mai bine zis a fost fara raspuns, din cauza ca priveam la slabiciunea, la incapacitatea mea in loc sa privesc la capacitatea lui Dumnezeu.
Atunci cand privesc la maretia Lui, la puterea Lui, atunci va dispare si teama din interiorul meu....aceea teama ca problema mea nu va putea fi rezolvata.Doar El poate sa alunge acest "munte".
Pe masura ce reusim sa inlaturam orice obstacol, pe masura ce umblam cu El....credinta noastra va creste neincetat, si Dumnezeu va face sa rodim.Si vom da roade bogate nu pentru ceea ce suntem noi, ci pentru ceea ce este Domnul Isus.
"Cei ce te văd se uită ţintă miraţi la tine, te privesc cu luare aminte şi zic: „Acesta este omul care făcea să se cutremure pământul şi zguduia împărăţiile" Isaia 14:16

"Doamne indiferent cat de inalti sunt muntii din viata mea.....stiu ca la Cuvantul Tau totul a luat fiinta, de-aceea ajuta-ma sa privesc la credinciosia Ta, la puterea Ta, nicidecum la neputinta mea

Va doresc o zi binecuvantata, mai multa credinta, pentru ca doar atunci veti putea inaltura muntii din viata voastra !

Viata mea e in mana LUI !

Ma voi desfata in Tine Doamne in extaz;
Sub mana Ta din valuri ma retrag 
Si-oi alerga la Tine in vreme de necaz,
Caci Tu-mi esti prietenul cel bun si drag !
 Departandu-se de casa, doi copii s-au ratacit intr-o padure.Disperati parintii i-au cautat toata noaptea dar fara nici un rezultat.Abia in zori i-au gasit pe cei doi copii.Dupa ce s-au linistit parintii, au intrebat  pe micuti, ce au facut cand si-au dat seama ca s-au ratacit si nu gasesc drumul spre casa....?
Baiatul cel mare a raspuns: " cand s-a intunecat,ne-am pus pe genunchi si am cerut Domnului sa aibe grija de noi, apoi ne-am culcat !"
........................................
Cata siguranta si ce bine este sa  stii ca viata ta este pusa in mana Domnului !!!!
Cand avem o credinta asemeni celor doi copii, vom putea cere fara nici un fel de problema orice....
si raspunsul ne va fi dat la vremea potrivita .

"Increde-te in Domnul Dumnezeul tau"

Hrana ta zilnica !

18 Iulie Levitic 25.1-19
Dumnezeu, care a dat omului Sabatul, Se îngrijeşte şi de creaţia Sa. La fiecare şapte ani, lucrul pământului trebuia întrerupt, pentru ca pământul să se poată odihni. Şi la fiecare şapte ori şapte ani, o dată la cincizeci de ani, în Israel trebuia să se audă trâmbiţa care vestea Anul Jubiliar, restaurarea tuturor lucrurilor. În consecinţă, nici o tranzacţie, nici o cumpărare a vreunei proprietăţi nu putea avea loc fără să se aibă în vedere data jubileului care urma şi de care trebuia să se ţină cont fără încetare.
 Dragi copii ai lui Dumnezeu, această trâmbiţă căreia toţi israeliţii - şi în special cei oprimaţi - îi aşteptau sunetul, nu ne face ea să ne gândim la cea din urmă trâmbiţă, cu al cărei sunet Domnul va coborî din cer pentru a-i aduna sus pe toţi cei care îi aparţin? (1 Corinteni 15.52). 
Da, Domnul vine, să nu uităm aceasta! 
Să trăim în această perspectivă! 
Să dăm lucrurilor de pe pământ numai o valoare relativă. Ele au un caracter trecător: ne vom bucura de ele numai pentru un timp. Să ne fixăm privirile dincolo de acestea, asupra lucrurilor care nu se văd, dar care sunt eterne (2 Corinteni 4.18). Fie ca deciziile noastre, proiectele noastre, subiectele noastre de mulţumire ca şi cele de încercare să poată purta mereu în faţa ochilor noştri marca «provizoriu», pe care le-o conferă preafericita noastră speranţă!

17 iulie 2012

Nu-l poti ignora pe Cel care-a creat ...

   Marele fizician Albert Einstein spunea : "este mult mai usor de modificat structura atomului decat  duhul cel rau din individ.Nu puterea exploziei  unei bombe atomice este ceea ce ne ingrozeste, ci puterea rautatii inimii omenesti, forta sa de explozie pentru rau".
Dar oare cine sta in spatele aceste forte...?
In spatele tuturor acestor rautati, si aici ma refer la tot ceea ce se intampla, ura, santaj, razboaie, si tot ceea ce vedem zi de zi in jurul nostru, nu este nimeni altul autorul... decat diavolul.
In ciuda acestor declaratii, eu cred ca Domnul Isus  poate schimba orice inima fie ea cat de inveninata. Odata cu jertfa Sa, a pregatit aceasta cale de a fi transformati. Nu trebuie sa platim nimic, chiar si cel mai sarac om poate beneficia de acest dar minunat, doar trebuie un singur lucru sa facem...sa credem ca EL este singurul care poate face aceasta eliberare care ne invenineaza si ne impovareaza sufletul, 
EL FIUL lui DUMNEZEU !
EL este singurul care ne poate transforma, ne poate slefui, ne poate da valoare, si ne poate face  pietre pretioase, pentru ca EL este FAURITORUL !
El ne-a creat dupa chipul si asemanarea  SA. 
Atentie...!!!!
Nu suntem la fel ca DUMNEZEU, ci suntem creati dupa asemanarea Sa, dar pacatul ne-a deformat si datorita  caderii noastre am denaturat imaginea lui Dumnezeu prin noi.

Am fost creati pentru gloria Sa si spre Slava LUI.Singura noastra obligatie este sa ne comportam asa cum ne-a lasat El.
Nu-l putem ignora .....pe CEL care ne-a creat!
Procesul  de slefuire  poate fi mai dureros, dar finalul capodoperei va fi superb !!!!
O seara binecuvantata !



Elim Harmony-Puternicul lui Israel

Hrana ta zilnica !

17 Iulie Levitic 24.7-23
După cum am văzut, în cursul anului copiii lui Israel aveau ocazii speciale de a se strânge laolaltă pentru sărbători. Nu li se cerea decât să se prezinte din când în când. Pe de altă parte,
slujba făcută în contul lor nu înceta niciodată. Candelele ardeau necontenit (v. 3). Câtă fericire să ne gândim că şi atunci când suntem prea ocupaţi cu treburile vieţii acesteia pentru a ne putea gândi la cer, chiar şi atunci când comuniunea noastră s-a întrerupt, lumina lui Hristos, Sfeşnicul divin, nu încetează să strălucească în toată puterea înaintea lui Dumnezeu!
 Şi ce anume luminează?
 Luminează cele douăsprezece pâini aranjate pe masă, care reprezintă poporul lui Dumnezeu în întregime, strâns în perfectă ordine în sanctuar.
Episodul cu hulitorul şi cu pedepsirea acestuia ne învaţă cum, în ciuda acestui loc privilegiat, apostazia îşi va face apariţia în mijlocul poporului şi care îi va fi teribila pedeapsă. „Numele mai presus de orice nume" a fost hulit când Fiul lui Dumnezeu venit pe pământ a fost insultat, respins şi răstignit. Şi aşa va fi şi în viitorul apropiat când „omul fărădelegii", Antihristul, se va împotrivi şi se va înălţa mai presus de orice se numeşte „Dumnezeu". Domnul Isus „îl va desfiinţa prin arătarea venirii Sale" (2 Tesaloniceni 2. 8).

16 iulie 2012

O saptamana minunata !

   O noua saptamana ......!!!

Poate va fi o saptamana plina de bucurii, plina de  incercari, de ingrijorari , de neajunsuri, poate de suferinta....toate sunt ingaduite cu stirea lui Dumnezeu.
Nici un fir de par nu cade fara stirea LUI. Oare nu stie Dumnezeu de ce o sa avem parte de fiecare....????
Categoric DA !
Nu am iesit azi din casa pana nu am incredintat totul in Mana Lui...fa si tu la fel.
Viitorul tau si al meu este total necunoscut, dar pentru ca noi credem  in Isus Hristos, nu ne va fi greu deloc sa-l incredintam in Mana unui Dumnezeu Atotputernic, Atotcunoscator, Omniprezent, un Dumnezeu, care ESTE DUMNEZEU  
si nimeni NU ESTE ca EL.
O saptamana  binecuvantata !

Hrana ta zilnica !

16 Iulie Levitic 23.23-44
Din punct de vedere istoric, în prezent ne aflăm în perioada care urmează Cincizecimii. Israel este lăsat deoparte, este perioada Bisericii, timp în care Domnul Isus adună „într-unul singur pe copiii lui Dumnezeu cei risipiţi" (loan 11.52). Totuşi va veni şi ziua când tot Israelul va fi la rândul său strâns. După răpirea Bisericii, memorialul bucuriei sau „sărbătoarea trâmbiţelor" (Numeri 29.1) va convoca poporul şi-l va uni din nou în ţara lui, pregătindu-1 pentru marea smerire din cea de-a şasea sărbătoare: ziua Ispăşirii, căreia îi corespund ceremoniile din cap. 16. 
Israel, în mare nelinişte, va fi în aşteptarea Aceluia care acum este în Locul Preasfânt, ca să apară, împreună cu ai Săi, pentru mântuire (Evrei 9.28  „Deosebit de venirea pentru păcat"), pentru eliberarea sa. Şi astfel ajungem la sărbătoarea corturilor, descrisă în detaliu în acest pasaj. Ea simbolizează domnia dreptăţii şi a păcii pe pământ, care este numită mileniul. Să numărăm de câte ori se repetă cuvintele „să nu faci nici o lucrare de slugă". 
În măreţul plan al harului, care merge de la cruce la glorie, Dumnezeu Şi-a rezervat privilegiul de a face El însuşi lucrarea. Omul şi eforturile lui nu sunt de nici un folos. Este o lucrare divină. Este „glorioasă şi măreaţă" (Psalmul 111.3).

15 iulie 2012

Nu te ingrijora !

Poate te intrebi cui ii este adresat acest mesaj...? 
Nu stiu exact cui, dar stiu ca nu la intamplare am inceput sa scriu.Poate ca Dumnezeu vrea sa-l citesti chiar tu, iar daca ai ocazia sa il citesti...inseamna ca mesajul este pentru tine.

Cand ne ingrijoram, credem mai mult in problemele noastre decat in promisiunile lui Dumnezeu. 
Ingrijorarea noastra nu numai ca ne face rau noua...dar si il intristeaza enorm pe Dumnezeu.
EL iti spune "NU TE INGRIJORA "....si totusi...noi am ajuns bolnavi de ingrijorare. Cu alte cuvinte il facem mincinos, il subestimam si  cred ca poate fi numita insulta la adresa lui Dumnezeu.
TU CREZI IN DUMNEZEU ????
Daca da....atunci oricare ar fi problema ta...nu are nici un sens si nu ai nici un motiv de ingrijorare.Dumnezeu le stie pe toate, are putere de a interveni  pana in cele mai mici amanunte...asa ca....
"elibereaza-ti umerii apasati si pune-ti povara in  mana Lui ", este singura ta sansa.

O noapte binecuvantata !

Hrana ta zilnica !

15 Iulie Levitic 23.15-22

Cincizeci de zile separau sărbătoarea celor dintâi roade de cea a săptămânilor sau Cincizecimea. Amândouă aveau loc în ziua de după Sabat, adică în prima zi a săptămânii.
 Ştim că, după învierea Sa, înainte de înălţarea la cer, Domnul li S-a arătat de mai multe ori ucenicilor Săi pentru a-i mângâia, a-i încuraja şi a-i trimite să vestească Evanghelia. 
Apoi cap. 2 din Fapte ne arată cum Duhul Sfânt a coborât din cer la Cincizecime pentru a locui în Adunare.
 Cele două pâini menţionate în v. 17 sunt un simbol al acestei Biserici alcătuite din credincioşi evrei şi „străini". Dar cei care o alcătuiesc sunt încă pe pământ şi de aceea aluatul, simbol al păcatului, nu poate lipsi din aceste pâini. (1 Ioan 1.7, 9).
 Astfel sunt „cele dintâi roade" ale lucrării crucii prezentate lui Dumnezeu de către preot. Şi Isus, vorbind despre El însuşi ca fiind „bobul de grâu" care trebuia să cadă „în pământ" şi să moară, putea adăuga: „dacă moare, aduce mult rod" (Ioan 12.24). Snopul celor dintâi roade era mărturia, premiza unui bogat seceriş (v. 22). Hristos, Omul înviat, nu va rămâne singur în glorie. 
Se va întoarce cu cântec de bucurie, purtându-Şi snopii (Psalmul 126.6).