Toti dorim pe ascuns si suntem preocupati in inimile noastre sa stim ce spun sau ce cred altii despre noi.
De cate ori oare nu am intrebat..."si ce a zis despre mine...?"
De prea putine ori am fost sau suntem preocupati sa stim, ce spune Domnul?
Ca si crestini trebuie sa fim foarte interesati si sa vedem: ce spune Domnul, ce crede Domnul.
De fapt noi nu ne raportam la oameni, si nu cred ca preocuparea noastra trebuie sa fie aceasta, noi ne raportam la Dumnezeu si este foarte important CV-ul nostru in fata lui.
Pe ce cale suntem? Buna sau rea? Pe pamant sunt multe legi care se aplica in acest sens si aceste legi au rolul fie de incurajare, fie de pedeapsa. De faci bine esti rasplatit, de faci rau esti pedepsit! Daca aici pe pamant aceste legi sunt aplicate( drept este ca nu intotdeauna), cu atat mai mult in Imparatia lui Dumnezeu aceste legi sunt aplicate, pentru ce El este un Dumnezeu al oranduielilor si la El nu merge nici cu mita si nici cu spaga.
Daca suntem interesati de adevar ar trebui sa vedem cum suntem noi, in conformitate cu Scriptura, pentru ca ea este Legea .
Ferice de omul pe care-l pedepseşti Tu, Doamne, şi pe care-l înveţi din legea Ta, Psalmii 94:12
După legile Tale stă în picioare totul astăzi, căci toate lucrurile Îţi sunt supuse.
Dacă n-ar fi fost Legea Ta desfătarea mea, aş fi pierit în ticăloşia mea.Psalmii 119:91-92
Privind in oglinda Cuvantului care are puterea sa ne descopere si are puterea de patrundere si de cercetare a inimilor noastre,
Căci Cuvântul lui Dumnezeu este viu
şi lucrător, mai tăietor decât orice sabie cu două tăişuri: pătrunde
până acolo că desparte sufletul şi duhul, încheieturile şi măduva,
judecă simţirile şi gândurile inimii, (Evrei 4:12) privind in acesat oglinda vom putea afla cine suntem, ce gandim si putem vedea care este starea noastra ASTAZI.
Cunvantul are puterea sa ne invete sa ne schimbe, insa tot in baza acestui Cuvant vom fi si osanditi.
Pe
cine Mă nesocoteşte şi nu primeşte cuvintele Mele, are cine-l osândi:
Cuvântul pe care l-am vestit Eu, acela îl va osândi în ziua de apoi, (Ioan 12:48), iar sentinta finala va fi in conformitate cu LEGEA DUMNEZEIASCA.
Sa privim la textul care ne relateazala pilda tanarului bogat.
El vine si intreaba "ce sa fac sa mostenesc viata vesnica?
Tocmai
când era gata să pornească la drum, a alergat la El un om, care a
îngenuncheat înaintea Lui şi L-a întrebat: „Bunule Învăţător, ce să fac
ca să moştenesc viaţa veşnică?” Marcu 10:17
Isus ii da raspunsul, "Să nu preacurveşti; să nu ucizi; să nu furi; să nu faci o
mărturisire mincinoasă; să nu înşeli; să cinsteşti pe tatăl tău şi pe
mama ta”, dar toate aceste porunci erau tinute si respectate cu sfintenie, numai ca vine Isus si completeaza: "Îţi
lipseşte un lucru; du-te de vinde tot ce ai, dă la săraci, şi vei avea o
comoară în cer. Apoi vino, ia-ţi crucea şi urmează-Mă"
Spunandu-i conditia, el pleaca intristat neputand sa puna in aplicare ceea ce Isus i-a poruncit, pentru ca inima lui era legata de toate avutiile pe care le-a strans, asa spune Cuvantul.
Cuvantul rostit de Isus nu l-a osandit oare? Scriptura nu ne relateaza daca acest tanar a facut ceea ce i-a cerut Domnul si cred ca nu gresesc cand spun ca, nu a facut.
Cuvantul spune: "S-a împlinit vremea, şi Împărăţia lui Dumnezeu este aproape. Pocăiţi-vă şi credeţi în Evanghelie.”, si este un Cuvant rostit de chiar Domnul Isus.De fapt acest cuvant nu este un cuvant care ne da dreptul la alegere, nu este optional, ci este o porunca a Domnului Isus.
Şi
crezi tu, omule, care judeci pe cei ce săvârşesc astfel de lucruri, şi
pe care le faci şi tu, că vei scăpa de judecata lui Dumnezeu?
Sau
dispreţuieşti tu bogăţiile bunătăţii, îngăduinţei şi îndelungii Lui
răbdări? Nu vezi tu că bunătatea lui Dumnezeu te îndeamnă la pocăinţă?
Dar, cu împietrirea inimii tale, care
nu vrea să se pocăiască, îţi aduni o comoară de mânie pentru ziua
mâniei şi a arătării dreptei judecăţi a lui Dumnezeu,
care va răsplăti fiecăruia după faptele lui.
Şi anume, va da viaţa veşnică celor ce, prin stăruinţa în bine, caută slava, cinstea şi nemurirea;
şi va da mânie şi urgie celor ce, din duh de gâlceavă, se împotrivesc adevărului şi ascultă de nelegiuire.
Necaz şi strâmtorare va veni peste orice suflet omenesc care face răul: întâi peste iudeu, apoi peste grec.
Slavă, cinste şi pace va veni însă peste oricine face binele: întâi peste iudeu, apoi peste grec.
Căci înaintea lui Dumnezeu nu se are în vedere faţa omului.
Romani 2:3-11
Oare la sentinta finala acest cuvant nu ne va osandi?
Astazi avem ocazia sa alegem: "Necaz şi strâmtorare" sau "Slavă, cinste şi pace"
Ce alegi?
