Versetul zilei

1 februarie 2017

Romania fierbe!

Nu fac politica si cu-atat mai putin pe blog, insa ceea ce se intampla in tara noastra la aceasta ora este ingrijorator. Bucurestiul, Timisoara , Clujul, Sibiu, Brasov si toate orasele mari fierb. Zecii de mii de oameni protesteaza in frig cerand ca guvernul sa abroge OUG privind amnistia si gratierea, ordonanta pe care aseara, tarziu in noapte au validat-o.
Romania este asemeni unei mari infuriate.
Asa arata piata Operei din Timisoara!
sursa : https://www.facebook.com/GeorgeBUFANPhotography/?pnref=story

De-altfel si protestatarii din Bucuresti sunt la fel de infuriati si protesteaza pentru acelasi lucru.
Cine oare poate domoli acesta furtuna ?
Doar Dumnezeu!
Rugati-va dar ca in tara sa fie resatabilita ordinea si Dumnezeu sa puna oameni cu frica de Dumnezeu la conducerea tarii.
Doamne ai mila!

31 ianuarie 2017

Izvor in pustiu!

 El preface râurile în pustiu şi izvoarele de apă în pământ uscat, ţara roditoare în ţară sărată, din pricina răutăţii locuitorilor ei.  Tot El preface pustiul în iaz şi pământul uscat în izvoare de ape. Ps.107:33-35
 
 Placut lucru este sa vezi pustiul transformat in iaz, dar cat de neplacut este sa experimentezi pustiul...?! 
De fapt, cui ii place sa traverseze pustiul? 
Acolo nu gasesti nimic placut, si nici nu este un loc prielnic pentru a calatori, daramite pentru a locui. Lipsa sursei care da viata, duce la moarte, iar apa este sursa vietii.
 Nu conteaza cine suntem, nu conteaza cati bani avem, nu conteaza pozitia sociala, nu conteaza nici macar pozitia geografica, pentru ca atunci cand Domnul vrea si cand hotaraste, 
"El preface râurile în pustiu" si "tot El preface pustiul în iaz". 
Nu stiu unde te gasesti astazi, poate esti pe munte sau poate esti in vale, poate te afli in mijlocul pustiului si esti la capatul puterilor, aminteste-ti ca exista Cineva care poate transforma pustiul intr-un loc plin de izvoare.
O, de ar lăuda oamenii pe Domnul pentru bunătatea Lui şi pentru minunile Lui faţă de fiii oamenilor!  

Calendar 2017!

Oh...cat adevar!
Am gasit aceste randuri scrise pe pagina unui grup crestin. In aceste randuri, din pacate se regasesc multi crestini ai zilei de azi, de-aceea le-am preluat si as dori sa meditam fiecare la ele. 
Nu cumva ne regasim si noi printre lunile care se scurg de-a lungul anului? 

JURNALUL UNEI BIBLII

IANUARIE-  Se anunța un an foarte aglomerat. Cei mai mulți din familia au hotarat sa ma citeasca, zilnic tot timpul anului. M-au ținut ocupat timp de doua saptamani, acuma m-au şi uitat deja.

FEBRUARIE-  Ieri am fost ştearsa de praf. Proprietarul meu m-a folosit cateva minute, saptamana trecuta. A avut un schimb de cuvinte cu cineva şi a cautat nişte versete sa-l contrazica.

MARTIE-  Prima zi a lunii am fost foarte ocupat. Proprietarul a fost ales ín comitetul bisericii, chiar m-a adus cu el ín biserica pentru prima data anul acesta, de Paşti.

APRILIE-  Bunicul a venit ín vizita la noi. M-a citit timp de vreo ora. Se pare ca se gandeşte mai mult la mine acum, decat o facea cand era tanar.

MAI-  Am cateva pete verzui pe pagini. Au pus la presat cateva flori de primavara íntre paginile mele.

IUNIE-  Arata ca o carte de ínsemnari. Mi-au burdusit paginile cu taieturi de prin ziare, fermoare de croitorie si cupoane.

IULIE-  Azi m-au pus in geamantan. Cred ca suntem ín vacanța. Aş fi stat mai bucuros acasa, decat sa stau aici, ínghesuit printre lucruri tot timpul lunii.

AUGUST-  Ma aflu ín geamantan.

SEPTEMBRIE-  Sunt din nou la locul meu pe raft. Am o serie de tovaraşi, o carte de poveşti şi cateva broşuri cu desene. Doamne, cat aş vrea sa fiu citita, macar cat l-e citesc pe ele.

OCTOMBRIE-  M-au folosit puțin astazi. Unul dintre ei este bolnav. Chiar acuma m-au lustruit şi m-au pus pe masa, la mijloc. Cred ca vine la ei Pastorul.

NOIEMBRIE-  Sunt din nou la locul meu vechi. Au cautat pentru cateva momente cateva cupoane din ziare, printre paginile mele. Unul dintre copii a íntrebat :"Asta-i o carte de mazgalit ?".

DECEMBRIE-  Se pregatesc cu toții de craciun. Aşa ca ín curand nu o sa ma mai vad dintre cutiile de cadouri şi hartie de ímpachetat.
....si uite-asa a trecut anul!
"Ai grija sa nu fi tu proprietarul acestei
   BIBLII" !!!

29 ianuarie 2017

Dragostea curata!

Intr-o zi am ascultat un mesaj al fratelui Vladimir Pustan. Știu că în ziua aceea, l-am auzit spunand această întâmplare si țin minte că am plâns. Astăzi am dat de ea, scrisă de cineva pe faccebok. Am preluat-o pentru că mi-a sensibilizat inima iarăși.
Ce este adevarata dragoste? Mai exista? 
Cu siguranta!!!!

„Am fost rugat să particip la o cununie ca să ţin locul unui coleg păstor plecat în America.M-am dus necunoscând pe nimeni şi fără nici o tragere de inimă pentru că nu era sectorul meu şi trebuia să fac ceva ce nu-mi plăcea.Nu ştiam că Dumnezeu voia să îmi dea o lecţie deosebită în seara aceea.
 Eram în biserică, la amvon, când au venit mirele şi mireasa.Nu îi cunoşteam,localitatea aceea fiind departe de casa mea.A intrat ea prima, la braţ cu tatăl ei, care a dus-o până în faţa altarului. Nu mi-am putut desprinde ochii de la ea, indiferent cât de pocăit sau de înţelept aş fi fost în slujba mea de pastor. Cu toate că nu aveam voie să mă uit astfel, stăteam cu ochii holbaţi la ea cu groază şi oarecum cu repulsie.Nu avea decât jumătate de obraz,cealaltă parte era strâmbă iar la un ochi nu se vedea decât albul, fiind întors în orbită. N-am ştiut ce să cred în clipa aceea, iar când a intrat mirele am devenit şi mai confuz. A venit însoţit de mama lui la altar, un mire frumos – aşa băiat frumos nu mi-a fost dat să văd până atunci. Am făcut slujba, dar n-am putut să o fac bine.I-am declarat soţ şi soţie.El i-a tras voalul de pe faţă, a sarutat-o şi i-a lăsat voalul pe spate.Nu îmi puteam desprinde ochii de la ei. Deşi o parte dintre cei prezenţi ştiau,eu nu ştiam.
 M-au invitat la masă: „Doar puţin frate Pustan, eşti aşa departe şi trebuie să mănânci ceva". M-am aşezat lângă tatăl miresei şi gândindu-mă că mireasa trebuie să fie teribil de bogată, i-am zis :”Frate, e o nuntă frumoasă, superbă cu aşa lucruri frumoase aranjate pe mese. Dumneavoastră aţi organizat nunta? "
 El mi-a răspuns :”Nu, frate Pustan, că noi suntem săraci lipiţi pământului. Mirele a făcut totul. Ei sunt bogaţi.”
Am simţit că mă prăbuşesc. Zic:”Ce s-a întâmplat cu fata dumneavoastră?” Voiam să ştiu dacă din naştere a fost aşa. Atunci au început să-i curgă lacrimile şi să-mi povestească :”Eu i-am făcut asta. Nu a fost fată mai frumoasă în cartierul nostru, poate nici în oraşul nostru, ca ea.Când a avut 6 ani soţia s-a despărţit de mine, a plecat. Eu nu am vrut să mă recăsătoresc, ci am rămas cu fata ca să o cresc, singura mea bucurie. În urmă cu un timp oarecare, pe când era ultimul an de liceu, a venit într-o seară la mine şi mi-a spus :” Tată,sunt plină de bucurie şi te rog frumos să mă ierţi dacă am întârziat. În seara asta, tată, am fost la biserică şi Dumnezeu mi-a vorbit în mod special. Începând de astăzi eu vreau să fiu copilul lui Dumnezeu.”
Furios, i-am răspuns :”Cu mâna mea te-am făcut, cu mâna mea te omor! Neam de neamul nostru nu ne-a mai făcut nimeni de ruşine casa. Te-am crescut până acum şi mi-am sacrificat viaţa; m-aş fi putut recăsători dar n-am făcut-o din cauza ta. Pentru că am vrut să fie aşa cum vreau eu să fie".
 Mă şi gândisem la copilul unui prieten de-al meu cu care s-ar fi potrivit fata mea, om cu care făcusem armata împreună, vecin de-al nostru, om cu dare de mână. De atunci am început să o bat sistematic. Ea mi-a răspuns:”Tată, eu de Dumnezeu nu mă pot lăsa. Am investit tot ce am avut în El. Ţie ţi-a rămas doar dragostea de fiică. Lui I-am dat tot restul iubirii mele şi nu am cum să fac negoţ cu tine. Tată, nu că nu vreau să mă las de Dumnezeu, dar nu mă pot lăsa de El ! "
 Într-o seară, fiind mai beat ca de obicei, am trântit-o jos şi am lovit-o cu pumnii, nu ştiu exact câţi pumni i-am dat, după aceea cu bocancii în gură şi în cap. Au scos-o vecinii din mâinile mele şi au dus-o la urgenţă . Când m-am trezit din beţie era la reanimare. Când am intrat în salon, toţi medicii şi asistentele s-au uitat la mine şi mi-au reproşat :"Ieşi afară brută. Puşcăria să te mănânce. Nu i-am putut salva nici ochiul nici jumate din obraz. A rămas paralizată. Cu un ochi nu o să mai vadă niciodată . Le-am zis : " Va rog frumos să-mi daţi voie să mă duc la ea, să o întreb dacă m-a iertat " .
 Era toată înfăşurată în bandaje şi i-am spus:''Mă poţi ierta?'' Ea mi-a răspuns:''Tată vorbim mai târziu că acum îmi e somn.'' M-am dus din nou la ea şi am întrebat-o:''Mă poţi ierta?'', iar răspunsul ei a fost : "Tată,Isus Hristos şi-a dat viaţa pentru mine. De luni întregi postesc să te văd întors la Dumnezeu şi am zis că pot să îmi pierd viaţa aceasta, să pierd ce am mai bun, dar tatăl meu să fie cu mine în cer. Am auzit că n-o să mai văd cu un ochi, dar nu-i nimic, slavă Domnului, am mai rămas cu unul. Nu te îngrijora, o să vezi că o să fie bine."
 M-am prăbuşit în poala crucii lui Isus Hristos şi mi-am întors şi eu viaţa spre Domnul. Dumnezeu mi-a mântuit sufletul, dar rana din inima mea, frate Pustan, nu-i vindecată decât în seara aceasta. Pentru că luni de zile m-am gândit la ce aduc eu în faţa oamenilor acum, un rebut de fată, care nu mai are obraz. Cine se va căsători cu fata mea?Ce viitor mai are ea ? "
 După ce tatăl mi-a povestit toate acestea, atât de mult l-am iubit pe mire, că m-am dus la el şi l-am sărutat. L-am întrebat : " Ce ai văzut în ea ? ", el mi-a răspuns : " Frate Pustan, tu nu vezi cum străluceşte faţa ei? Nu îmi trebuie pe cineva cu carapace, carapacea vine şi pleacă, frumuseţea adevărată este frumuseţea sufletului,a unui suflet dedicat lui Dumnezeu. Acesta nu ni-l poate fura nimeni niciodată ."
Dacă Dumnezeu a sădit Duh Sfânt în voi sunteţi cele mai frumoase fiinţe de pe pământ."