Astăzi....încercam să scriu ceva...și sincer nu îmi găseam ideea...am sperat că până seara voi reuși....dar....nu.....m-a apucat miezul nopții și ideile nu au venit.
În fiecare dimineață mă trezeam în gând cu un verset,sau un vers dintr-o cântare...ceva care să mă inspire....astăzi însă nu am reușit acest lucru....deși postasem versul scris pe imaginea din postarea anterioară....acesta era pregătit de aseară.
M-am întrebat de ce....????
Mintea îmi este răvășită și gândurile sunt împrăștiate..încerc să le adun...dar nu pot....
Îmi amintesc prin ce treceam în urmă cu doi ani...și mi se reface acel film horror în minte... împotriva voinței mele.Vrând, nevrând...face parte din viața mea și nu pot schimba cu nimic.Sunt lucruri în viața noastră pe care ni le amintim cu drag sau cu durere,depinde de situație și acestea îsi pot pune amprenta pe viața noastră și ne pot marca în continuare,în bine sau în rău.
Mă întreb și acum...cum era viața mea în acest moment dacă nu îl cunoșteam pe Dumnezeu?
Cum reușeam să trec peste un moment greu, în care am crezut că lumea va înceta să mai existe pentru mine?
Ce am să îi spun copilului care seara s-a jucat căluțul pe spatele lui ...iar azi...nu mai e????
Să adormi seara pe umărul celui drag,fără să ști că peste câteva ore îl duci la spital..iar acolo se stinge în brațele tale...să vrei să faci orice doar să îl salvezi....și totuși să nu poți face nimic..... decât să iei pe brațe un trup fără viață?
Și toate astea să vină într-un moment în care tocmai îi spuneai Domnului că îl iubești mai mult ca orice....!!!!
....și atunci după ce a primit din partea mea o asemenea declarație.....ca drept răsplată pentru asta....îți ia pe cel mai drag de lângă tine !
Stai și te întrebi...unde e dreptatea? ...așa-i...?
Și eu pe moment am avut poate aceeași întrebare de pus lui Dumnezeu...și nu era singura întrebare...!!!!..dar nu am îndrăznit să îl întreb niciodată....de ce?
Știu un singur lucru că "toate lucrurile lucreză spre binele celor ce se încred în Domnul ",și toate aceste încercări m-au făcut să devin dependentă de EL.
Astăzi..pentru că mai este doar putin din ziua de 06, si imediat e ziua de 07... după doi ani care s-au scurs cu greu...dar în același timp atât de repede....stau și privesc în urmă...poate mai am încă întrebări..poate încă mai aștept răspunsuri..nici eu nu știu...
Am momente când sunt la capătul puterilor...dar singurul lucru pe care îl pot face în aceste momente..este să îmi îndrept privirea în sus.Știu că Dumnezeu îmi va da putere să merg mai departe,mă va sprijini și îmi va da biruință în toate lucrurile...dar toate acestea cu o singură condiție..."SĂ STAU LÂNGĂ EL" !!!
Draga Mona!
RăspundețiȘtergereCine altcineva in afara de Domnul poate sa-ti inteleaga durerea?!
Iti doresc sa-ti gasesti cu zi ce terec tot mai mult placerea in El!
Multumesc mult Iri pentru incurajari.
RăspundețiȘtergereDa ...doar El cunoaste inima si ne cerceteaza !!!
Fii binecuvantata !!!
mona,cuvintele mele sant prea sarace ca sa pot sa te incurajeze, si chiar este nevoie de incurajari in situatii delicate, dar eu stiu ca Dumnezeu nu ne dezamageste niciodata, si chiar daca uneori nu intelegem voia lui si vrem raspunsuri care inca intarziie , cu siguranta EL are un plan cu tine si nu uita ca DUMNEZEU este dragoste.
RăspundețiȘtergerefii binecuvantata!
KIS...multumesc mult pentru incurajari.Stiu ca Domnul are un plan cu fiecare Copil al Sau...si eu fac parte din Copiii LUI..de-aceea "Bine e sa astepti in tacere ajutorul Domnului "
RăspundețiȘtergereMonna,
RăspundețiȘtergerenu stiu de ce e asa, nu stiu de ce unii pleaca mai devreme, unii mai tarziu ... insa cred din toata inima ca Tata stie.
Te imbratisez draga mea ...
Cella,iti multumesc mult.Asa este...venim pe rand si plecam pe sarite..numai Domnul stie de ce??
RăspundețiȘtergereFii binecuvantata si Domnul Isus sa te poarte pe bratul Sau !!!
Eu asa am dat subscribe la blogul tau, Monna. Am vazut descrierea ta si m-a incurajat puterea cu care ai reusit sa treci peste acest necaz si cu care mergi inainte in continuare.
RăspundețiȘtergereDa, toate lucrurile lucreaza spre binele nostru. Eu asta stiu si nu voi uita niciodata: Dumnezeu are grija de copiii Lui, indiferent de situatia in care acestia s-ar afla.
Da Ionela..asa este.Niciodata Dumnezeu nu ii lasa pe ai Sai.Si in necazuri, si in bucurii El este cu noi prezent,dar intotdeauna in incercari simtim prezenta Lui mai mult ca oricand.
RăspundețiȘtergereDoar datorita LUI am primit aceasta putere....sincer fara EL...eram un fir de praf purtat de vant si astazi nu scriam aceste randuri si sunt foarte convinsa de acest lucru.
Multumesc pentru incurajari !!!