Ne nastem, devenim adulti si-apoi ne stingem.
Intre nastere si moarte nu este decat un lat de palma. Faurim planuri, investim timp, cheltuim bani, sacrificam sanatatea, sacrificam familia si in final....plecam goi.
Nici o investitie facuta aici pe pamant pare sa nu fie rentabila, dar cu toate acestea alergam din zori pana-n noapte pentru a aduna.
Adunam si totusi...n-avem!
Strangem si totusi...murim saraci!
Plangem ca n-avem timp, dar n-avem timp pentru ca deseori irosim timpul.
Suntem un intreg...si totusi ne pierdem pe bucati. O parte ne este rapita, o parte ne este luata fortata, iar alta se scurge fara sa vrem.
Irosim timp in lucruri care ne consuma energia, investim timp in lucruri trecatoare, investim bani in lucruri fara de folos.
Singurul remediu pentru a trai sanatos duhovniceste este de a investi in fapte. Fapte care ne aduc multumire in suflet si pace in inima.
Horace Mann spunea:
”Pierdut ieri, undeva intre rasarit si apus doua ore de aur, fiecare incrustata cu saizeci de minute de diamant. Nu se ofera nici o recompensa, caci s-au dus pentru totdeauna”
Nu-ti irosi timpul!
Iubirea este cel mai sublim sentiment care exista pe fata Terrei.
RăspundețiȘtergereAstazi, mai mult ca oricand, ne luam cu viata asta tumultoasa in care traim si uitam sa mai iubim.
Spunem mai mereu: “Lasa ca o sa am timp toata viata sa ma satur de iubire”, uitand ca viata este scurta si se poate intampla orice.
E posibil ca nimeni sa nu-ti spuna nimic despre asta, dar nu cred ca e musai sa te destepte cineva ca sa iubesti atunci cand trebuie si cum trebuie.