Mergeam spre biserica duminica dimineata, si cum de obicei pe masina ascult un cd sau radio Vocea Evangheliei, la un moment dat in mesajul care era la acea ora la radio, auzisem versetul din
Exod 14:14: "Domnul Se va lupta pentru voi; dar voi staţi liniştiţi.”
De-atatea ori am citit acest verset prin care Dumnezeu ne-a asigurat de acest lucru, dar tot de-atatea ori am uitat.
Asa cum a purtat de grija poporului Israel, atunci cand l-a scos din Egipt, Acelasi Dumnezeu ne poarta si noua de grija azi si ingrijorarea din suflet nu trebuie sa isi lase amprenta.
A pierdut Domnul vreo batalie vreodata?
NU, nici o batalie in care este implicat, nu a fost pierduta.
Un turist si-a propus sa faca inconjurul pamantului pe jos.In momentul in care s-a intors la destinatie, intrebat de unul din reporteri, daca a fost greu traseul pe care l-a facut, acest turist a raspuns:
"nu kilometri pe care i-am parcurs au fost grei, ci rucsacul din spate"
Un turist si-a propus sa faca inconjurul pamantului pe jos.In momentul in care s-a intors la destinatie, intrebat de unul din reporteri, daca a fost greu traseul pe care l-a facut, acest turist a raspuns:
"nu kilometri pe care i-am parcurs au fost grei, ci rucsacul din spate"
Ramane insa o intrebare, de ce totusi multi crestini traiesc experiente triste in viata?
Pentru ca ne este frica sa ne incredem si sa ne abandonam in mana lui Dumnezeu.
Este trist, si de cele mai multe ori ne incapatanam sa caram povara singuri, ne ambitionam sa mergem pe drumul ales de noi.Desi suntem invitati sa Ii predam toata povara noastra, noi refuzam.
Ma rog Domnului ca sa constientizam realitatea din acest verset, sa realizam ca Dumnezeul in care ne incredem este Atotputernic si in acelasi timp este si un Dumnezeu milos, caruia Ii pasa de Copiii Sai. Cand vom pricepe acest lucru, atunci cu siguranta dispare aceea ingrijorare din inima noastra si viata ne va fi mai usoara.
Este trist, si de cele mai multe ori ne incapatanam sa caram povara singuri, ne ambitionam sa mergem pe drumul ales de noi.Desi suntem invitati sa Ii predam toata povara noastra, noi refuzam.
Ma rog Domnului ca sa constientizam realitatea din acest verset, sa realizam ca Dumnezeul in care ne incredem este Atotputernic si in acelasi timp este si un Dumnezeu milos, caruia Ii pasa de Copiii Sai. Cand vom pricepe acest lucru, atunci cu siguranta dispare aceea ingrijorare din inima noastra si viata ne va fi mai usoara.
Psalmii 68:19 "Binecuvântat să fie Domnul care zilnic ne poartă povara,
Dumnezeu, Mântuirea noastră".
Pentru ca ne este frica sa ne incredem si sa ne abandonam in mana lui Dumnezeu.
RăspundețiȘtergereDa, uneori ne este frică să ne abandonăm în voia LUI. Pace şi ploi de bucurii, draga mea, Monna!
Da asa este ! Eu mi-am impus sa elimin frica si sa ma las abandonata.De multe ori pare o nebunie in fata oamenilor ceea ce fac, dar e minunat....stiu ca Domnul e in control.
RăspundețiȘtergereTe salut cu drag si iti trimit o imbratisare calda, Elena.