Eu n-am sa te las !

Eu n-am să te las ca să pieri
Când treci prin necazul cel greu,
Atunci când Mă chemi în dureri,
"Eu vin", a promis Dumnezeu.
Cheamă-Mă-n ziua cea grea
Când nori de necaz vor veni,
Atunci, eu te voi ajută,
Iar tu-n gând mă vei proslăvi.

Când ziua s-a dus, e târziu
Şi singur în noapte rămâi,
În jurul tău, totu-i pustiu
Şi-o piatră de-ţi pui căpătâi.
Cheamă-Mă şi am să vin,
Şi-o scară la Cer voi 'nalta,
În noapte, sub cerul senin,
Cu ţine de vorba voi sta.

Te simţi de furtuni clătinat
Şi valul te-mpinge spre stânci
În jur mai auzi disperat
Un vuiet de ape adânci.
Cheamă-Mă-n ziua cea grea,
Când valul loveşte cumplit,
Cu mine pe stâncă vei sta,
Furtună privind liniştit

Eu sunt Cel ce sunt, Dumnezeu
Şi-aud când Mă strigi din necaz,
Căci Eu văd din Cer chinul tău
Şi lacrimă pe-al tău obraz.
Crede şi nu te-ndoi,
Aşteaptă-n tăcere ajutor,
Căci Eu lângă ţine voi fi,
Şi chinul va fi mai uşor.