Versetul zilei

17 iulie 2015

19 ani petrecuti in biserica....!

  Va recomand sa cititi aceste cuvinte!!!!
Sunt doar cateva ganduri, insa pe blogul fratelui Dan Ghimbasanu, veti gasi intreaga marturie sau cum vreti sa numiti aceste cuvinte.

Ascultați, căci am lucruri mari de spus, și buzele mi se deschid ca să învețe pe alții ce este drept. Căci gura mea vestește adevărul, și buzele mele urăsc minciuna! Toate cuvintele gurii mele sunt drepte, n-au nimic neadevărat, nici sucit în ele. Toate sunt lămurite pentru cel priceput și drepte pentru cei ce au găsit știința. (Proverbe 8:6-9)
O radiografie a celor 19 ani de credință trăiți în bisericile evanghelice

1996 - 2015


CUPRINS
I. INTRODUCERE
II. SCURTĂ ISTORIE PERSONALĂ
III. ATACURILE ASUPRA BISERICII LUI CRISTOS
Primul front:
ATACUL MODERNISMULUI
Al doilea front:
AMESTECUL COPIILOR LUI DUMNEZEU CU OAMENI LUMEȘTI
Al treilea front:
ATACUL DUHULUI DE RÂS ȘI DE NESERIOZITATE
Al patrulea front:
DEFOCALIZAREA PĂSTORILOR DE LA SLUJBA
ÎNCREDINȚATĂ DE DUMNEZEU
Al cincilea front:
ATACUL ÎMPOTRIVA VORBIRII DUHULUI SFÂNT ÎN
ADUNĂRI
IV. AM VĂZUT DIN NOU VIAȚA DIN DUMNEZEU
V. ADEVĂRUL
VI. TIPARUL DUPĂ CARE LUCREAZĂ DUMNEZEU
VII. DECIZIE DE RETRAGERE DIN SISTEMUL EVANGHELIC
VIII. CE URMĂRESC? DE CE AM SCRIS LUCRURILE ACESTEA ATÂT DE PE FAȚĂ?
IX. PORNIȚI ÎN CĂUTAREA VIEȚII


I. INTRODUCERE
A scrie rândurile următoare nu mi-a fost ușor. Dar Dumnezeu mi-a vorbit prin textul din Proverbe 8:6-9, pe care l-am scris la început. Așa că sunt liniștit pentru că spun faptele așa cum s-au întâmplat, fără să caut să le sucesc. La sfârșitul mesajului voi trage concluzia din perspectiva darului duhovnicesc de mic „văzător” pe care mi l-a dat Dumnezeu.
O privire de ansamblu
Ca să pot avea o astfel de privire de ansamblu a ultimilor 19 ani în bisericile evanghelice din Galați, Dumnezeu a făcut următoa-rele lucruri, pe care nu eu le-am regizat și nu eu le-am urmărit:
am fost în miezul evenimentelor, fiind aproape nelipsit de la întâlnirile adunării
‒ în majoritatea acestor ani am fost aproape de sfera conducerii, fie în comitetele bisericilor, fie între liderii slujitori (misionar, lider de grupă, slujitor la cateheză, predicator, secretar al comitetului). Astfel am putut vedea ce se întâmplă „la vârf”
timpul pentru care am făcut această privire de ansamblu este destul de îndelungat (aproape 20 de ani), astfel încât să nu fie judecăți pripite. Au trecut destui ani pentru ca fiecare dintre cei care apar în această relatare să se canalizeze pe un anumit făgaș, și să nu se poată spune că Dumnezeu nu i-a dat timp să vadă adevărul, să se poată pocăi, etc.
de doi ani de zile Dumnezeu m-a scos într-un mod forțat din adunările evanghelice, ca să pot privi retrospectiv la tot ceea ce s-a întâmplat, la toate evenimentele prin care m-a trecut El, și să văd felul în care El a lucrat în toți acești ani
în ultimul timp, Dumnezeu m-a dus să pot vedea din nou viața, așa cum o știam din „slava primului templu”, o viață care nu credeam că mai există.
Temeri
Știu că unii mă vor acuza că nu fac decât să destabilizez biserica, dar dacă adevărul o destabilizează, atunci ce o mai poate reabilita?
Pocăința
Am beneficiat de o pocăință profundă, de o naștere din nou radicală, care m-a determinat să arunc 3 saci cu cărți lumești, toate discurile și casetele cu muzică rock, și să mă avânt cu o sete aprinsă în citirea bibliei și cărților duhovnicești.
Slava primului Templu”
Dumnezeu a îngăduit să mă aducă la pocăință în anul 1996, la Templul Penticostal, cu puțin timp înainte ca vechea generație de credincioși (Iacob Dumitrașcu, Alexandru Ghiță, Petre Plășoianu, Ștefan Bordiciuc) să plece la Domnul sau să fie marginalizați, astfel încât am avut harul să mai prind vreo 5 ani în părtășia unor oameni sfinți. Pe vremea aceea, cei ce se urcau la amvon erau oameni serioși, cărora nici prin cap nu le trecea să facă vreo glumă. Îmi aduc aminte cum spuneau de la amvon, cu o față gravă, că tocmai ce veniseră dintr-o săptămână de lupte grele spirituale, și eu mă gândeam ce or fi acelea.

Spiritul din biserici!

Imi spunea cineva ca a fost in vizita in Timisoara  si a cautat bineinteles o biserica. N-am sa dau numele bisericii, deoarece ca si aceasta biserica din discutie...sunt mai toate bisericile, insa persoana care nu era din orasul nostru era dornica de a fi in partasie cu fratii din Timisoara. S-a dus, insa a ramas cu un gust amar si profund dezamagita. Nimeni n-a zis nici un cuvant, n-a primit nici macar un zambet, n-a primit nici macar o mana intinsa sau cineva sa-i zica "Pace"....a intalnit doar fete triste, incruntate si....reci.
Mi-am adus aminte atunci de frumosul verset din Psalmi 122:
"Ma bucur cand mi se zice haidem la Casa Domnului...."
Ma bucur...? Si acolo sunt stana de piatra?
Oare de cate ori nu am fost chiar eu acea "gheata"?
Locurile de inchinare, in special Biserica, sunt descrise in Scriptura ca locuri in care primesti binecuvantare si in mod real iti exprimi recunostiinta fata de Creator.Aceste strangeri pot fi realizate atunci cand intri avand pace cu Cel PreaInalt, cand ai o "deplina siguranta a credintei"(Evrei 10:22).
Partasia este un aspect foarte important inaintea Domnului pentru ca este o derivatie, o aplicatie a primei porunci...."sa va iubiti unii pe altii".
Aspecte pe cale de disparitie din Locul Preasfant, unde cuvantul "se invoiesc"(Matei 18:19)a ajuns de fapt o "imprastiere" a gandurilor care ii framanta pe unii, altii vin doar pentru  a face prezenta sau  a afla ceva nou, altii vin pentru  a observa cum sunt imbracati uni sau altii, spiritul de barfa, judecata, iscodirea.....lista e lunga dupa cum stim fiecare..
Inca... unii invoca promisiunile lui Dumnezeu, fiind cuprinsi de chiar de aceste stari.
Privirile "zambitoare"care se schimba adeseori, se mai potrivesc cu prezenta Aceluia care este acolo, totusi nevazut?
Prin strangerea laolalta suntem un instrument fiecare de a-L servi pe Domnul, totul trebuie facut "pentru zidire", insa unii aduc inaintea Lui...ce?
Ceea ce ii hraneste pe ei personal, adica observatii, critici....
Doamne ajuta-ne sa inchidem "portile" duhului fata de aceste lucruri ca sa putem primi bucurie si pace.

Hrana ta zilnica!

17 IULIE
loan 6.51-71

În ciuda promisiunii pe care Dumnezeu le-o făcuse, copiii lui Israel, descoperind mana în pustiu, se întrebau unul către altul: „Ce este aceasta?" (Exod 16.15). Aceeaşi necredinţă se arată şi la descendenţii lor. Ei discută aprins între ei pe tema hranei neobişnuite despre care le-a vorbit Isus: carnea şi sângele Lui, adică moartea Lui. Un Hristos viu pe pământ nu este suficient pentru a face sufletul nostru să trăiască. Trebuie să ne însuşim moartea Lui (în sens figurat, să mâncăm trupul Lui şi să bem sângele Lui), pentru a avea viaţă veşnică. Apoi trebuie în fiecare zi să ne identificăm cu El în moartea Lui. Noi suntem morţi împreună cu El în ce priveşte lumea şi păcatul. Omul firesc nu poate pricepe aceasta. El vrea mai bine un model, în timp ce îi este prea greu să-şi recunoască starea de condamnare despre care îi vorbeşte moartea lui Hristos. In loc să-L întrebe pe Domnul, mulţi pretinşi a fi ucenici ai Săi s-au îndepărtat, şocaţi de cuvintele Lui. El n-a căutat să-i reţină «îndulcind» adevărul. Le încearcă însă inima celor rămaşi: „Şi voi vreţi să plecaţi?"
„Doamne, la cine să ne ducem?', este frumosul răspuns al lui Petru. De ar putea fi acesta şi răspunsul nostru (v. 67,68; Evrei 10.38,39)!

16 iulie 2015

Locuri care merita vazute!

Se apropie perioada in care cei mai multi ne gandim la vacanta si cred ca dupa  luni si luni de munca...e chiar bine venita o vacanta.
Cei care ati fost deja in concediu...bine ati revenit la munca...cei care va aflati in concediu...odihna placuta, iar cei care va porniti la drum in perioada urmatoare...concediu placut si drum bun!
Am sa postez cateva filmulete care nu fac altceva decat ne deschid "apetitul de ...duca". Bineinteles am sa incep cu locurile mele natale, si voi continua cu diferite zone ale tarii, dar si in afara tarii.
Dunarea-intre Bazias, Divici, Belobresca, Susca  si Pojejena-Jud.Caras-Severin
Clisura Dunarii-jud. Caras-Severin
Baile Herculane-jud. Caras-Severin
Muntii Semenic- jud. Caras-Severin
Ochiul Beiului-Cheile Nerei- jud. Caras-Severin
Cascada BIGAR-Jud. Caras-Severin

De ce sunt pe pamant?

Dumnezeul nostru Cel Mare a avut asteptari de la om, in mod special de la Biserica Lui pentru a purta victorii!
Scopul Lui de la inceput a fost, ca noi sa stapanim pamantul.(Ps 115:16) si planurile Lui cu privire la noi au fost, "ganduri de pace si nu de nenorocire, sa va dau un viitor si o nadejde" asa spune Ieremia (29:11).Unii reusesc sa ajunga sa cunoasca scopul si planurile Lui, altii insa...nu.
Dintre aceia care ajung sa guste din aceasta  bunatate a lui Dumnezeu, unii nu reusesc sa depaseasca starea de iertare, cea de copil si sa avanseze, desigur ca se plafoneaza in "cele sfinte" si nu de putine ori dezonoreaza Numele Domnului.
Tot mai des auzim sau vedem ca in loc de lumina, unii dintre pretinsi crestini raspandesc intuneric, esecurile se tin bine ascunse si a-ti pastra o reputatie falsa a devenit o virtute printre crestini.
Sa slujesti sub orice forma la amvon, prin predica, prin inchinare-cantare....sa vorbesti si sa canti despre un Dumnezeu Mare, iar cand cobori sa-L bagi in buzunar, ca si cum ar fi un obiect....Cumplit!
Chiar auzim acuzatii in randurile crestinilor de acest gen: El este de vina pentru orice neajuns sau suferinta, cel putin la unii aceasta rezulta din comportamentul frustrat, complexat, confuzi, pe care acestia il manifesta.Nu neaparat trebuie sa rosteasca aceste cuvinte...dar roadele lor vorbesc!
O scuza a necredintei si a necunostiintei.
E asa de greu sa-L luam in serios pe Dumnezeu si intr-adevar sa ne punem cateva intrebari absolut necesare:
De ce sunt pe pamant? Ce este dupa moarte ?Ce trebuie sa fac, sa fiu cu Tine? 
Dupa Cuvantul lui Dumnezeu, pana la urma nu moartea este cea mai dezastruoasa nenorocire, ci judecata!
Sa invatam de la Domnul Isus, asa cum ne relateaza Scriptura, El a avut o crestere normala, mai intai a fost copilul Isus, mai apoi omul Isus, cresterea a tinut pasul cu intelepciunea, statura si varsta.
Doar asa vor evolua lucrurile in viata noastra, altfel multi dezonoreaza si vor dezonora in continuare Numele Lui.

Hrana ta zilnica!

16 IULIE
loan 6.37-50
„Pe cel care vine la Mine nicidecum nu-1 voi scoate afară", promite cu tandreţe Mântuitorul (v. 37). Să mergem la El, dacă nu am făcut-o deja până acum; El nu respinge pe nimeni!
Dar, pentru a veni la Isus, este necesar ca în inimă să fie împlinită o lucrare a Duhului Sfânt. Omul nu poate face niciun pas către Dumnezeu, dacă El nu îl atrage (v. 44).
Nu este deci vina mea că nu m-am întors la Dumnezeu, va răspunde poate vreunul.
Dimpotrivă, sunteţi deplin răspunzători să lăsaţi această lucrare divină să fie făcută în voi! Chiar în acest moment. Dumnezeu vă atrage la El. Nu vă mai împotriviţi Lui.
Harul pe care Isus îl îndreaptă către păcătos este expresia propriei Sale dragoste; ea face parte însă din voia Iui Dumnezeu, care este să dea viaţă făpturii Sale (v. 40). Şi Isus venise tocmai pentru a împlini această voie şi pentru nimic altceva (v. 38; comp. cu Evrei 10.9: „Iată-Mă, vin să fac voia Ta").
Omul are un trup şi un suflet, de aceea, el nu poate trăi numai cu pâine, hrana trupului. Sufletul are şi el nevoie de hrană, iar singura hrană potrivită este Cuvântul divin, Pâinea din cer, Hristos însuşi (Luca 4.4).

15 iulie 2015

Hrana ta zilnica!

15 IULIE
loan 6.22-36
Domnul nu Se înşelase. Aceste mulţimi veneau după El pentru un motiv «prea comun»: ele sperau că El va continua să le dea pâine. De asemenea, le invită să lucreze pentru cer (v. 27). 
Să ne întrebăm dacă şi munca noastră are în vedere întâi lucrurile de sus, care ne hrănesc sufletul şi care rămân, sau pe cele de pe pământ, care sunt sortite pieirii.
Să însemne aceasta că trebuie să facem lucrări pentru a fi mântuiţi? Şi astăzi mulţi mai cred aşa în creştinătate (comp. cu v. 28). Cuvântul însă ne spune: „prin har sunteţi mântuiţi, prin credinţă; ... nu din fapte, ca să nu se laude nimeni" Efeseni 2.8,9). Dumnezeu nu recunoaşte decât o lucrare care-i permite omului să se apropie de El, anume a crede în Mântuitorul pe care El ni L-a dat (v. 29). Totul vine de la El: Apa vie (Duhul Sfânt — cap. 4.10) şi pâinea vieţii (Hristos însuşi — v. 35). Atunci cum se face că inimile noastre nu sunt satisfăcute în mod continuu? Nu-Şi respectă Domnul promisiunile? (v. 35; cap. 4.14).
 Cu siguranţă, nu! Din partea noastră însă, noi nu ne îndeplinim întotdeauna condiţia: „cel care Crede în Mine - spune Isus - nu va înseta niciodată". Avem nevoie de credinţă atât pentru a fi mântuiţi, cât şi pentru a ne putea adăpa, în fiecare zi, din toată plinătatea Sa.

14 iulie 2015

Toate sunt gata - veniti la cina!

Hrana ta zilnica!

14 IULIE
loan 6.1-21
Mulţimile L-au urmat pe Domnul Isus, însă atrase mai mult de puterea Lui, decât de harul Lui şi de toate perfecţiunile Sale morale. Ori una nu merge fără celelalte; încă o dată, Isus le va manifesta împreună în această scenă a înmulţirii pâinilor. Băieţelul menţionat în versetul 9 ne vorbeşte că la orice vârstă putem face ceva pentru Domnul şi pentru binele celorlalţi. El pare a fi singurul care s-a gândit la propria hrană. Acceptând să pună la dispoziţia Domnului puţinul pe care-l avea, el devine mijlocul de a putea fi hrăniţi cinci mii de bărbaţi. Atunci când Domnul doreşte să Se folosească de noi, nu trebuie să ne eschivăm pe motiv că suntem tineri sau că nu avem suficiente resurse; El va şti cum să le întrebuinţeze (Ieremia 1.6,7).
După această minune, vor să-L ia (cu forţa) pe Isus, „ca să-L facă împărat". Dar El nu poate primi împărăţia din mâinile oamenilor (cap. 5.41), cum n-a putut s-o primească nici de la Satan
 (Matei 4.8-10), pentru că Dumnezeu este Cel care-L face împărat (Psalmul 2.6).
În sfârşit, într-o altă scenă, luminată în totul doar de puterea şi de harul Său, ÎI vedem venind pe marea agitată ca să-Şi întâlnească ucenicii şi să le risipească teama.

13 iulie 2015

Mai avem putin de mers!

Mai avem puţin de mers, 
Pân' la ţinta mult dorită.
/: Plânsul nostru va fi şters :/ 
De lumina-nveşnicită.

Mai avem puţin de stat, 
Pe pământul fără pace,
/: Şi, în cerul minunat :/ 
Un etern popas vom face...

Mai avem puţin de dus 
Crucea pregătirii noastre,
/: Şi zbura-vom, mult mai sus :/ 
Către zările albastre.

Mai avem puţin... puţin... 
Pân' la sfânta întâlnire,
/: În văzduhul cristalin :/ 
Cu Isus, Preasfântul Mire.

Hrana ta zilnica!

13 IULIE
loan 5.31-47

Isus răspunde la necredinţa iudeilor invocând patru mărturii în favoarea Sa: cea a lui loan (v. 32-35), cea a propriilor pale lucrări (v. 36), cea a Tatălui, care la Iordan Îl desemnase pe Fiul Său preaiubit (v. 37), şi cea a Scripturilor (v. 39). În cărţile lui Moise se vorbeşte deseori despre Mesia (v. 46; vezi de ex. Geneza 49.10,25; Numeri 24.17), dar iudeii, deşi pretindeau că-1 venerează pe Moise, nu credeau deloc cuvintele sale, pentru că-L respingeau pe Cel pe care-L vestise el (v. 46; Deuteronom 18.15). Ei vor fi gata, în schimb, să-1 primească pe Antihrist (v. 43).
„Cercetaţi Scripturile", recomandă Domnul Isus. Prin ele vom putea înainta în cunoaşterea Persoanei Sale infinite.
A primi glorie de la oameni şi a căuta aprobarea lor constuie o formă de necredinţă (v. 44). Pentru că Dumnezeu declară că noi nu suntem nimic (Galateni 6.3) şi că nu avem nimic cu care ne-am putea lăuda (2 Corinteni 10.17)! însă, in loc să acceptăm acest adevăr, ne complăcem în părerile bune pe care alţii le-ar putea avea despre noi. Isus nu căuta deloc glorie din partea oamenilor (v. 41; comp. cu Pavel, în 1 Tesaloniceni 2.6) şi noi am putea să-L imităm, dacă avem în noi dragoste pentru Dumnezeu şi dorinţa de a-I fi plăcuţi Lui (comp. cu v. 42).

12 iulie 2015

Hrana ta zilnica!

12 IULIE
loan 5.15-30

Ura iudeilor îi oferă lui Isus un nou prilej de a revela câteva din gloriile Sale:
1. Lucrarea Sa de dragoste pentru a ridica păcatul lumii (v. 17; cap. 1.29); în mijlocul ruinii creaţiei Sale, Fiul, asemeni Tatălui, nu-Şi poate îngădui odihnă.
2. Afecţiunea infinită a Tatălui pentru acest Fiu căruia Ii împărtăşeşte toate gândurile Sale
 (v. 20; cap. 3.35).
3. Puterea de viaţă care este în El şi prin care dă acum viaţă veşnică celor care cred în El (v. 24); într-un ceas încă viitor, El îşi va exercita această putere pentru învierea morţilor (v. 28,29).
4. Judecata care îi va fi încredinţată în calitatea Sa de Fiu al Omului (v. 22,27).
5. De asemenea, în versetele 19 şi 30, ascultarea Sa! Ce valoare capătă ea câtă vreme este împlinită chiar de Acela care are El însuşi dreptul să fie ascultat de întreaga creaţie (v. 23)!

Dacă Domnul vorbeşte despre propriile Sale glorii, El o face tocmai pentru că ele sunt strâns legate de cele ale Tatălui Său. A nu-L onora pe Fiul înseamnă a-L ofensa pe Cel care L-a trimis (v. 23; vezi 1 loan 2.23).
In prezenţa tuturor perfecţiunilor Mântuitorului nostru, nu putem decât să ne prosternăm în admirare (v. 20b) şi În adorare.

11 iulie 2015

Sa ne smerim noi, pana nu ne smereste Domnul!

Un dor de cer ma inconjoara tot mai des in ultima vreme, spre "Tara promisa". 
Cerul este un loc plin de binecuvantari, insa pana acolo suntem pe campul de lupta.
Ne aflam pe un teren minat si pe masura ce ne apropiem de final, este amplasat tot mai mult explozibil, iar vrajmasii spirituali isi fac simtita mereu prezenta.
Mi-amintesc de un indemn al fratelui Mihai Sarbu:
"intotdeauna, ultima suta de metri este cea mai grea", si mare dreptate avea.
Atentia noastra trebuie sa fie spre feluritele  "haine spirituale" pe care le imbracam.
Din pacate astazi tot mai multi aleg sa se dezbrace de hainele spirituale pe care odata le-au imbracat. Am subliniat "aleg", pentru ca intr-adevar este o alegere.
Atunci cand alegi sa te "dezbraci", tarziu constati ca ai ramas pe loc sau ti se vede goliciunea.
Cat de asemanatoare este calatoria aceasta cu cea a poporului lui Dumnezeu prin pustie.
Doar in  "pustie" poti  fi impodobit cu smerenie .
...si toti in legaturile voastre sa fiti impodobiti cu smerenie. Caci Dumnezeu sta impotriva celor mandri, dar celor smeriti le da har.(1Petru5:5)
E greu sa fii smerit atunci cand in natura umana avem aceasta trasatura a mandriei. Smerenia nu  se invata decat  in scoala Domnului Isus, este o podoaba rara azi pe care trebuie sa o tinem ca pe o "haina" in jurul trupului nostru.
Marsul indelung prin pustie are ca scop:
"sa te smereasca si sa te incerce, ca sa-ti cunoasca pornirile inimii"
Amintiti-va de poporul Israel,
(Deut. 8:2-6) si aici spune Domnul  "haina nu ti s-a invechit si nici picioarele nu ti s-au umflat", desi au fost smeriti, au fost lasati sa sufere de foame, au fost hraniti doar cu mana, dar toate acestea pentru ca "sa-ti faca bine apoi"(Deut. 8:16).
Dar cui ii place sa fie smerit....? Cu-atat mai mult atunci cand te smereste Domnul...?
Oare nu este mai bine sa fie "alegerea" noastra de a imbraca aceasta haina?
Ce minunat Dumnezeu avem!
Totul este pregatit!
Pustia doar trebuie parcursa...asa ca umbla caci Eu sunt cu tine ca si un Tata.
Avem si o raspundere personala, dar nu suntem singuri, iar promisiunile care stau la baza credintei sunt mangaieri pentru sufletele noastre(Ps.119:49-50).
Diferenta a fost si este NORUL (Numeri 9:15-23) care va fi semnul vizibil al prezentei Domnului in mijlocul celor sinceri si dedicati.
Nu este greu sa observam, doar  si astazi se vad... si se vor vedea cei ghidati de semafoarele acestei lumi.
Sa luam aminte la sfatul apostolui Pavel "aceste lucruri s-au intamplat sa ne fie exemple, invataturi...peste care au venit sfarsiturile veacurilor"(1 Corinteni 10:11).

Hrana ta zilnica!

11 IULIE
loan 5.1-14

Această scăldătoare, Betesda (casa milei), reprezenta vechiul legământ. Le trebuia putere acelor infirmi pentru a se arunca în apa binefăcătoare, iar pentru a avea această putere, ar fi trebuit... să fie deja vindecaţi! În mod similar, legea nu poate da viaţă decât aceluia care o împlineşte şi, totodată, nimeni nu este în stare să o împlinească, fără ca mai întâi să fi primit însăşi viaţa divină. Ne-am putea întreba de ce, din această mulţime de infirmi, de orbi, de şchiopi, Isus nu pare să Se fi ocupat decât de acest paralitic. Deoarece, pentru a fi beneeficiarii harului Său, sunt necesare două condiţii: trebuie făcută dovada dorinţei, precum şi cea a nevoii! Aceleaşi sentimente sunt şi cele care reies din întrebarea Domnului, „Vrei să te faci sănătos?", precum şi din răspunsul acestui nefericit: „N-am pe nimeni...". Întotdeauna depăşit de altul în scăldătoare, întreaga sa viaţă mizerabilă nu fusese decât dezamăgire peste dezamăgire. Fără-ndoială că odinioară contase pe ai săi sau pe prieteni săritori, dar aceia demult fuseseră descurajaţi. I-au trebuit nu mai puţin de treizeci şi opt de ani pentru a-şi pierde şi cele din urmă iluzii. Acum nu mai are pe nimeni: Îl poate avea deci pe Isus. Prietene încă neîntors la Dumnezeu, nu mai aştepta să treacă timpul pentru a înţelege că singur Isus te poate mântui! Doreşti însă cu adevărat să fii aşa?

10 iulie 2015

Tu ce ai face?


Hrana ta zilnica!

10 IULIE
loan 4.39-54

Isus petrece două zile în mijlocul acestor samariteni dispreţuiţi, aşa cum era şi El însuşi (comp. cu cap. 8.48). Şi ei cred în El nu numai datorită mărturiei femeii, ci şi în urma contactului personal cu „Mântuitorul lumii" (v. 42; 1 Ioan 4.14). Să nu ne mulţumim niciodată cu experienţa altora atunci când este vorba de cunoaşterea Domnului Isus. Trebuie să-L întâlnim personal pe Mântuitorul lumii, pentru ca El să fie şi Mântuitorul nostru.
Isus pleacă apoi în Galileea. Acolo întâlneşte un slujbaş împărătesc, neliniştit pentru fiul său grav bolnav şi stăruind ca învăţătorul să vină să-1 vindece. Acest om este departe de a avea marea credinţă a centurionului roman din aceeaşi cetate, Capernaum, care nu se socotea vrednic să primească vizita Domnului şi care gândea că un singur cuvânt era suficient pentru vindecarea robului său (Luca 7.7). Isus începe prin n-i răspunde acestui tată neliniştit că a avea credinţa înseană a te încrede simplu în cuvântul Lui şi fară a avea nevoie sa vezi, orice-ar fi (v. 48; comp. cu cap. 2.23). Pentru a-1 pune deci la încercare pe acest om, Domnul nu coboară cu el, Şi puterea morţii este oprită de puterea vieţii venite de sus (1 loan 5.12).

9 iulie 2015

MAGDA POPESCU- Serviciul de inmormantare

Venim pe rand, dar plecam pe sarite!
Dumnezeu sa aduca mangaiere in sufletele celor intristati!

Hrana ta zilnica!

9 IULIE
loan 4.19-38

Cea dintâi învăţătură pe care Domnul i-o dă acestei sărmane femei este nu cu privire la comportarea ei, ci la adorare, minunata slujbă la care sunt chemaţi toţi cei credincioşi. Unde, când şi cum trebuie adusă lauda? Religia formelor şi a ceremoniilor este dată deoparte; venise vremea - şi ea este acum-pentru închinarea „în duh şi în adevăr" (v. 24). Cui şi prin cine trebuie adusă închinarea? Nu lui Iahve, Dumnezeului lui Israel, ci Tatălui, potrivit noii relaţii de copii ai lui Dumnezeu. Lor le este rânduit, de acum, să aducă lauda. Ei sunt numiţi închinători adevăraţi". Voi, care aţi fost căutaţi pentru acest scop, II veţi lipsi pe Domnul de rodul muncii Lui?
După toate pe care tocmai le-a auzit, femeia îşi lasă găleata şi se grăbeşte să meargă să-L facă cunoscut în cetate pe Acela pe care L-a întâlnit. In ce-i priveşte pe ucenici, ei îşi arată incapacitatea de a intra în gândurile învăţătorului lor. El Își adapă energia şi bucuria numai din comuniunea cu Tatăl Său (v. 34) şi din perspectiva care-i stătea înainte. El vede secerişul viitor: mulţimea acelora pe care îi va răscumpăra (v. 35; comp. cu Psalmul 126.6).

8 iulie 2015

Adorabil!

Dupa atatea vesti proaste am gasit un video care mi-a incantat auzul.
Baietelul este adorabil, merita aplauze!

America, incotr-o?

Incredibil...!

Doi tineri evanghelisti care vesteau Evanghelia pe strazile Americii au fost  hartuiti, batuti si injurati de sustinatorii grupului LGBT.
La vederea unui poster pe care scria :"Pocaiti-va si ISUS va iarta de pacate", puteti vedea reactia celor robiti...
Dupa ce veti urmari video clipul , nu puteti spune decat....
Doamne indura-te de Crestinii din America.
Accesati acest link si veti putea urmari video-ul  :

Un om al strazii cu talent!

Magnific!

Când economia s-a dus de râpă, iar noi purtam un război pe trei fronturi, am fost concediat. Am fost şomer câţiva ani şi după aceea nu am mai lucrat”, a declarat acesta.
Din momentul in care a ajuns somer, a trecut prin clipe cumplite. S-a luptat cu depresia, cu drogurile, iar fiul i-a fost luat de autorităţi

Starea de pacat a omenirii!

Ma uit in jur la toate evenimentele care se intampla si incerc sa  nu ma mai mir de nimic , pentru ca orice aud nu este decat o confirmare, ca tot ceea ce Dumnezeu spune este,  DA si AMIN!
De la Adam incoace omul a ales cu buna stiinta sa traiasca si sa iubeasca pacatul, dar cu toate acestea uraste sa-i spui ca este pacatos. Citind  in Biblie constat, ca si atunci, ca si acum oamenii se lasa condusi de fire si amagiti de diavol. Venirea Domnului este eminenta si astazi parca mai mult ca oricand vedem ca  nu mai este mult pana indurarea Domnului ia sfarsit. Noi ca oameni parca ne-am saturat de atata pacat si blasfemie la adresa lui Dumnezeu....dar EL?
Toate deciziile la nivel mondial, toate faptele si tot ceea ce se petrece ne confirma acest lucru, iar ca rasplata la toate acestea  la ce se poate astepta omul?
 Decat manie si urgii!

Cel mai actual capitol al vremurilor de azi este descris de ap. Pavel in cartea Romani 1, pe care va rog sa-l cititi cu atentie, in special de la vers.18-32.
Oare nu asta se intampla azi...?

Mânia lui Dumnezeu se descoperă din cer împotriva oricărei necinstiri a lui Dumnezeu şi împotriva oricărei nelegiuiri a oamenilor, care înăbuşă adevărul în nelegiuirea lor.
 Fiindcă ce se poate cunoaşte despre Dumnezeu le este descoperit în ei, căci le-a fost arătat de Dumnezeu.
În adevăr, însuşirile nevăzut ale Lui, puterea Lui veşnică şi dumnezeirea Lui se văd lămurit de la facerea lumii, când te uiţi cu băgare de seamă la ele în lucrurile făcute de El. Aşa că nu se pot dezvinovăţi,
fiindcă, măcar că au cunoscut pe Dumnezeu, nu L-au proslăvit ca Dumnezeu, nici nu I-au mulţumit, ci s-au dedat la gândiri deşarte şi inima lor fără pricepere s-a întunecat.
S-au fălit că sunt înţelepţi şi au înnebunit şi au schimbat slava Dumnezeului nemuritor într-o icoană care seamănă cu omul muritor, păsări, dobitoace cu patru picioare şi târâtoare.
De aceea, Dumnezeu i-a lăsat pradă necurăţiei, să urmeze poftele inimilor lor, aşa că îşi necinstesc singuri trupurile, căci au schimbat în minciună adevărul lui Dumnezeu şi au slujit şi s-au închinat făpturii în locul Făcătorului, care este binecuvântat în veci! Amin.
Din pricina aceasta, Dumnezeu i-a lăsat în voia unor patimi scârboase, căci femeile lor au schimbat întrebuinţarea firească a lor într-una care este împotriva firii; tot astfel, şi bărbaţii au părăsit întrebuinţarea firească a femeii, s-au aprins în poftele lor unii pentru alţii, au săvârşit parte bărbătească cu parte bărbătească lucruri scârboase şi au primit în ei înşişi plata cuvenită pentru rătăcirea lor.
Fiindcă n-au căutat să păstreze pe Dumnezeu în cunoştinţa lor, Dumnezeu i-a lăsat în voia minţii lor blestemate, ca să facă lucruri neîngăduite.
Astfel au ajuns plini de orice fel de nelegiuire, de curvie, de viclenie, de lăcomie, de răutate; plini de pizmă, de ucidere, de ceartă, de înşelăciune, de porniri răutăcioase; sunt şoptitori, bârfitori, urâtori de Dumnezeu, obraznici, trufaşi, lăudăroşi, născocitori de rele, neascultători de părinţi, fără pricepere, călcători de cuvânt, fără dragoste firească, neînduplecaţi, fără milă.
Şi, măcar că ştiu hotărârea lui Dumnezeu, că cei ce fac asemenea lucruri sunt vrednici de moarte, totuşi ei nu numai că le fac, dar şi găsesc de buni pe cei ce le fac.

Oamenii si-au pierdut intelepciunea si le place sa traiasca in intuneric, tocmai pentru ca faptele lor sunt atat de scarboase incat nu le place lumina. Lumina descopera orice lucru ascuns, orice defect si lumina "te obliga" sa te schimbi, pentru ca ti-e rusine de tine. Ori, astazi lumea prefera intunericul.
La tot ceea ce intampla, cred ca Dumnezeu i-a lasat in voia mintii lor, iar faptele lor arata ca sunt neintelepti. Intelepciunea adevarata, cea duhovniceasca vine de Sus, vine de la Tatal, ori daca oamenii L-au parasit pe Dumnezeu, nu au cum sa beneficieze de intelepciune, pentru ca doar Domnul o da.
Omule fii intelept, 
 HRISTOS ESTE LUMINA, EL DA INTELEPCIUNEA, nu-L parasi pe Dumnezeu, daca vrei sa fii cu adevarat fericit!  

 

Hrana ta zilnica!

8 IULIE
loan 4.1-18

Nu numai pentru oameni onorabili, precum Nicodim, L-a dat Dumnezeu pe singurul Lui Fiu. Acest minunat „dar al lui Dumnezeu" a fost făcut în mod gratuit păcătoşilor celor mai mizerabili. Ce tablou ne este zugrăvit aici! In smerirea Lui inimaginabilă, Fiul lui Dumnezeu Se aşază lângă această fântână ca un Om adevărat, încercat de oboseală şi de sete. Şi totuşi nu Se gândeşte decât la mântuirea făpturii Sale. Se apropie o femeie şi observaţi cum Isus începe aici, pentru a-i câştiga încrederea: îi cere un serviciu şi, coborând la nivelul ei, îi
vorbeşte despre ce cunoştea ea. Însetată să găsească fericirea, această femeie băuse din multe izvoare dezamăgitoare ale acestei lumi. Căutase fericirea lângă cinci bărbaţi şi, de fiecare dată, a avut „o nouă sete". Mântuitorul cunoaşte pentru ea o „apă vie", al cărei izvor este chiar El (v. 10,13,N; comp. cu Ieremia 2.13,18 şi 17.13). Fără a-i cunoaşte natura, samariteanca se aşteaptă să primească de la EI acest dar extraordinar. Cu toate acestea, este nevoie ca Domnul să pună mai întâi degetul pe ce nu era în regulă în viaţa acestei femei (v. 16-18). Pentru că nimeni nu poate fi fericit cât timp lumina lui Dumnezeu nu i-a pătruns conştiinţa! In Isus, harul şi adevărul sunt de nedespărţit (cap. 1.17).

7 iulie 2015

Miza este chiar sufletul tau....

O problema serioasa a vremurilor pe care le traim este cea a identitatii, de-aceea vedem nu numai multa confuzie, comportamente deviante duse la extrem si atitudini tot mai ciudate.
Sunt multe invataturi, predici, carti si multe alte resurse, insa sunt putini cei care sunt interesati sa afle cu adevarat "cine sunt", se potriveste ceea ce spunea Mantuitorul: 
"sunt putini cei care o afla", doar cei care stiu cine sunt, vor cauta cu adevarat ceea ce trebuie gasit, restul nu stiu si in mod real nu ii intereseaza!
Domnul nu are favoriti, El are pentru toti....Ceea ce ne cere EL este o inima franta, pocaita si un duh ascultator!
Daca nu stii cine esti, cum vei distinge duhul manifestat de Hristos si cel manifestat de falsul Sau inlocuitor?
Identitatea ce ne este data de ceilalti sau pe care ne-o alcatuim singuri, va avea o mare influenta asupra intregii noastre vieti,de-aceea falsul inlocuitor, vrea si reuseste sa-i faca pe cati mai multi sa traiasca pentru lumea aceasta, sa piarda din vedere adevarul, nevoile sufletului si implicit viata vesnica.
Toate actiunile, alegerile, deciziile noastre de zi cu zi decurg in functie de identitatea pe care o avem.De aceea  cea mai importanta este revelatie pentru un crestin! 
Doar cei care stau asezati pe temelia adevarului si a caror inima a fost reinnoita de Duhul lui Dumnezeu sunt protejati si vor fi,de "porti false ale cerului".
Doar cei care il cunosc pe Hristos, cei care isi cunosc identitatea vor face diferenta, intre adevar si minciuna: "Descoperirea cuvintelor Tale da LUMINA,da PRICEPERE....cui?.....celor fara rautate"(Ps119:130)...cu alte cuvinte celor reinnoiti, celor cu adevarat schimbati!
Sa nu mai pierdem nici o zi,sa ne gasim printre "cei care o afla", pentru ca lupta va fi tot mai crancena, pentru ca miza este mare!
Miza sunt tocmai.....sufletele noastre! 
Doamne ajuta-ne, lumineaza-ne...astfel incat, Hristos sa devina o realitate pentru noi! 

Hrana ta zilnica!

7 IULIE
loan 3.22-36
Ucenicii lui Ioan au fost cumva geloşi văzând că învăţătorul lor îşi pierde din influenţă în favoarea Celuilalt (v. 26; cap. 4.1). Cu excepţia a doi dintre ei (unul fiind Andrei), care-1 părăsiseră pe Ioan pentru a-L urma pe Isus (cap. 1.37), aceşti oameni nu înţeleseseră care era exact misiunea unui precursor. El era prietenul Mirelui. Iar ceea ce provoca nemulţumirea ucenicilor săi făcea, din contră, ca bucuria lui sa fie împlinită (v. 29).
Frumosul său răspuns ar trebui gravat ca o deviză in inima fiecăruia dintre noi: "EL trebuie să crească, iar eu să mă micşorez" (v. 30). Acest cuvânt este pentru loan si ii da ocazia de a-L preamări pe Domnul Isus: El este deasupra tuturor nu prin autoritatea pe care I-o recunoşteau mulţimile, ci pentru  ca El vine din cer (v. 31). Şi nu vine ca un înger, ci vine ca Moştenitorul Lui (Evrei 1.2).
 O asemenea vizită pune la încercare întreaga omenire, împărtind-o în două grupe. 
Cei care cred în Fiul au încă de acum Viaţa veşnică. Cât despre cei care nu cred, 
(ce gând înspăimantor) - mânia lui Dumnezeu rămâne asupra lor! 
De ce parte vă aflaţi voi? (cap. 20.31).

6 iulie 2015

Semeni vant...culegi furtuna!

Imi este greu sa postez asemenea blasfemii, insa si mai cutremurata sunt cand le privesc. Nu stiu pana cand Dumnezeu va ingadui, nu stiu cat va mai tolera aceste blasfemii, insa stiu un singur lucru, 
Dumnezeu nu se va lasa batjocorit, ceea ce seamana omul, aceea va si secera.
Încurajaţi tot mai mult de diferite autorităţi, homosexualii din toată lumea ies pe străzi în fiecare an pentru a demonstra ce ştie toată lumea: că sunt altfel. Din acest motiv se îmbracă ciudat, se comportă anormal şi fac paradă cu gesturi de-a dreptul pornografice.

Daca la Moscova sunt interzişi, iar la Istanbul sunt alergaţi de poliţie, în Taiwan o astfel de adunare s-a sfârşit tragic, după ce o substanţă inflamabilă la contactul cu aerul s-a aprins, iar 500 de gay au luat foc la propriu.
Sao Paolo a fost gazda celui mai mare festival de acest tip din lume. 2 milioane de homosexuali au ieşit pe străzi, unii dintre ei punând în scenă un spectacol grotesc. Aceştia au imitat chinurile prin care a trecut Iisus înainte de moarte, preferată fiind scena răstignirii. Brazilienii, prin vocea unui senator, nu au tolerat această blasfemie şi i-au acuzat pe homosexuali că îşi bat joc de credinţa creştină şi că acest demers nu va aduce deloc înţelegere. Adepţii LGTB spun însă că "a fost libertate de exprimare".

Hrana ta zilnica!

6 IULIE
loan 3.1-21

Temător, dar presat de nevoile sufletului, Nicodim urmează să-L întâlnească pe Cel care este Viaţa şi Lumina (cap. 1.4,5). Acest mai-mare al iudeilor, ilustru învăţător al lui Israel, află de la învăţătorul venit de la Dumnezeu un adevăr pe cât de străin, pe atât de umilitor pentru el, anume că nici calităţile, nici cunoştinţele, nici vreuna din capacităţile sale omeneşti nu-i dau dreptul la împărăţia lui Dumnezeu. Pentru că, de îndată ce păşim în lume prin naştere naturală, o altă naştere ne este necesară pentru a intra în acest domeniu spiritual, cel al familiei lui Dumnezeu!
Găsim doi de „trebuie" în răspunsul Domnului. Unul se aplică omului: „trebuie să fiţi născuţi din nou". Celălalt, în opoziţie acerbă cu cel dintâi, se referă la însuşi minunatul nostru Mântuitor: „trebuie să fie înălţat Fiul Omului...", înălţarea lui Isus Hristos prezentată pe cruce, dacă o privesc prin credinţă, mă salvează de la pierzarea veşnică (v. 14,15; comp. cu Numeri 21.8,9), iar dacă o contemplu, mă învață să cunosc dragostea lui Dumnezeu pentru lume (deci pentru mine personal) şi dovada supremă pe care a făcut-o prin aceasta. Lumea nu va fi judecată fără să fi fost mai întâi iubită. Întreaga evanghelie este cuprinsă în acest minunat verset. Este mijlocul de salvare pentru păcătoşi fără număr - şi aceștia n-ar trebui niciodată să înceteze să ne copleşească sufletele!

5 iulie 2015

Si...cred ca are dreptate!

Cu toate ca a fost vehement si este inca criticat de foarte multi, iata declaratia fostului presedinte al tarii, chiar daca e facuta in stilul lui caracteristic, trebuie sa-i dau dreptate.

"Avem un premier care stă pitit pe la Istanbul. Şchiop, dar a luat decizia cu moscheea, ceea ce ne face să ne gândim că a fost operat la cap, nu la picior. E o poveste, dacă n-ar fi tragică, ar fi comică (...) Astfel de decizii sunt nesăbuite, dacă nu chiar antinaţionale. Avem o minoritate de 60-70.000 de musulmani, avem moschei la Constanţa, dar să faci cea mai mare moschee din Europa si sa aduci 600.000 de studenţi mulsulmani.(...) Nu există risc mai mare decât să aduci studenţi musulmani în ţară", a spus fostul preşedinte, la o întrunire a PMP, care s-a desfăşurat la Piteşti, potrivit mediafax.ro.

Fostul preşedinte consideră că această decizie trebuie discutat în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării şi că proiectul trebuie respins.

Guvernul a decis printr-o hotărâre de guvern, să ofere Muftiatului Cultului Musulmanilor un teren de peste 11.000 de metri pătraţi în Bucureşti, pe o perioadă de 49 de ani, pentru construirea celei mai mari moschei din Europa. Terenul respectiv este situat lângă Centrul Expoziţional Romexpo, iar valoarea sa ar fi estimată la patru milioane de euro. Singura condiţie pe care a impus-o guvernul este ca lucrările de construcţie a moscheei să înceapă în trei ani.

Ce va urma....?

Citind acest articol, mi-am pus urmatoarea intrebare,
"daca presimtirea Papei se va confirma...oare ce va urma sau cine va urma...?"


În 2014 spunea că va fi Papă "puţin timp, doi sau trei ani, după care mă voi duce în casa Tatălui".
A repetat ideea şi mai târziu, într-un interviu pentru o televiziune mexicană.
"Presimt că pontificatul meu va fi scurt. Patru sau cinci ani, poate chiar doi sau trei. Doi s-au scurs deja. E o senzaţie ciudată. Simt că Dumnezeu m-a pus aici pentru puţin timp".
Au apărut astfel voci care se întreabă dacă nu cumva profeţiile episcopului irlandez Sf. Malachy, din secolul 12, nu îl vizează chiar pe Papa Francisc, care ar putea fi "ultimul papă".
Scriitorul Tom Horn este convins că Francisc se teme că va fi asasinat. Şi bănuieşte şi de către cine.
"Papa a reacţionat către ameninţarea ISIS. Ei se conduc după Hadith, acolo unde totul culminează cu războiul împotriva armatelor Romei".
Horn a amintit şi de "al treilea secret al Fatima", o profeţie apocaliptică ce spune că papa va fi asasinat de un grup de soldaţi, în mijlocul unor prelaţi şi credincioşi catolici. Biserica Catolică este de părere că această profeţie se referă la încercarea de asasinat al Papei Ioan Paul al II-lea.

Tom Horn mai crede că, în condiţiile acestea, ne apropiem cu paşi repezi de ceea ce a fost descris că fiind Apocalipsa.

Hrana ta zilnica!

5 IULIE
loan 2.13-25

De la Capernaum, Isus Se suie la Ierusalim. Pastele „iudeilor” era aproape. Această sărbătoare nu mai are caracterul unei „zile solemne a Domnului, nici a unei „adunări sfinte'' (Levitic 23.2; comp. cu Ioan 7.2), pentru că un trafic ruşinos umple Templul cu această ocazie. Negustorii vând acolo diverse animale necesare pentru jertfe. Indignat, Domnul curăţă Casa Tatălui Său (v. 16).
Prieteni creştini, trupul nostru este templul Duhului Sfânt. Dacă ne-am lăsat năpădiţi şi dominaţi de obiceiuri sau gânduri necurate, să-I dăm voie Domnului să pună ordine înăuntrul nostru şi să ne sfinţească.
El este gelos pe afecţiunile noastre pentru Tatăl nostru.
Oamenii despre care se vorbeşte în versetele 23-25 cred în Isus prin inteligenţă, fără ca inima lor să fie mişcată cu adevărul. Ei recunosc puterea Lui de a face minuni, dar nu aceasta era credinţa şi Isus nu Se încrede în ei. Căci credinţa vine din ce auzim ... prin Cuvântul lui Dumnezeu (comp. v. 22  Romani 10.17)! Perfecta cunoaştere pe care o are Isus cu privire la inima omului este o probă a divinităţii Sale (v. 25; citiţi Ieremia 17.9,10).
Iar dragostea Lui nu s-a răcit, deoarece motivaţiile pentru a iubi se găsesc în El însuşi, nu în oamenii spre care se exercită ea.

4 iulie 2015

Hrana ta zilnica!

4 IULIE
loan 2.1-12
Isus este invitat la o nuntă. Să remarcăm însă că întreaga scenă se mută în afara sălii unde avea loc ospăţul şi că nu ni se spune nimic cu privire la miri. Tot ce ştim despre ei este că avuseseră gândul fericit de a-L invita pe Isus împreună cu ucenicii Lui. Dragi prieteni, II putem asocia noi pe Domnul cu fiecare împrejurare de-a noastră? Va fi El întotdeauna liber să ia parte la sărbătorile din familia noastră şi la momentele noastre de divertisment? Numai El ne va putea face parte de adevărata bucurie, căreia vinul îi este în Cuvânt o imagine. Cu toate acestea, tocmai apa „pentru curăţire" este cea folosită pentru a produce acest vin al bucuriei. Aşa va fi şi cu Israel în timpul restaurării lui şi aşa este şi pentru noi: gustăm bucuriile spirituale numai în măsura în care mai întâi ne judecăm pe noi înşine.
In felul omului este să servească „întâi vinul cel bun" (v. 10). El se grăbeşte ca încă din tinereţe să profite de tot ce-i poate oferi viaţa - căci, cu vârsta, puţin câte puţin, vor veni grijile, necazurile, declinul, moartea. Vinul cel mai bun a fost pus primul. Isus lucrează altfel. El a rezervat pentru ai Săi bucurii eterne, care nu se pot compara cu fericirea deşartă de pe pământ. Să nu ne dorim altele!

3 iulie 2015

Familia- institutia cea mai atacata la momentul actual!

Cu cateva saptamani in urma stateam de vorba cu cineva care a fost prezent intr-o sala de judecata. Nu era intr-un proces, nu era citat ca martor, ci pur si simplu a fost prezent deoarece o cunostinta avea proces in ziua respectiva.
Printre discutiile pe care le-am avut, mi-a spus un lucru care m-a pus pe ganduri. Sedinta a inceput la ora 9 si s-a terminat seara la 6 cu o mica pauza la pranz. Au fost peste 70 de procese, dintre care  peste 45% au fost doar divorturi si o buna parte din aceste procese, erau intre "crestini".
E trist....? E normal...? Depinde cum privim!
Am folosit ghilimele de rigoare pentru cuvantul crestini, pentru ca doar denumirea a ramas la acesti oameni.
Triam vremuri din ce in ce mai tulburi si nu exista  lovituri mai puternici, decat in aceasta directie, unde diavolul loveste cu atata putere. A imbolnavit mintea multora  si credeti-ma ca este "mare lucru" intr-o lume atat de stricata, tu sa ramai curat. 
Pentru multi "dragostea este dragoste" si nu conteaza pe cine iubesti, nu conteaza ca iubirea este manifestata catre o persoana de acelasi sex, chiar daca asta este impotriva a ceea ce Dumnezeu a lasat porunca. Pentru altii insa diavolul are alta metoda. Nu conteaza ca Dumnezeu a lasat porunca, "ceea ce Dumnezeu a unit, omul sa nu desparta", ei totusi o fac. 
De ce...? Diferenta  de caracter sau nepotrivire sau mai simplu.....nu mai vreau sa raman sub legamantul pe care l-am facut, "voi fi cu tine pana cand moartea ne va desparti". Si uite asa, zeci de crestini ajung prin salile tribunalului sub diverse motive, insa indiferent de motivatie, "Numele Domnului este terfelit din cauza acestor "crestini".
Am intrebat daca e trist...?
DA, e trist, chiar printre cei care sunt cu Cartea Legii in mana se intampla astfel de lucruri.
E normal...?
Normal nu este, insa daca privim in viata acestor oameni, este normal.
Este normal sa ajunga la divort, daca bazele casniciei nu au fost puse pe ceea ce trebuie.
In Psalmul 127 sta scris:
"Daca nu zideste Domnul o casa, degeaba lucreaza cei ce o zidesc...."
Bazele unei casnicii durabile trebuie puse pe stanca cea mai tare, adica pe HRISTOS!
Doua lucruri fac casnicia sa fie durabila si sa reziste in fata intemperiilor vietii:
"relatia corecta cu Hristos si relatia corecta dintre soti"
Corecta si sincera!
Datorita atitudinii incorecte in primul rand  fata de Domnul si-apoi fata de celalalt sot, casnicia esueaza si se ajunge la faliment.
Astazi lupta este pe viata si pe moarte in aceasta directie, de-aceea este necesar sa veghem in permanenta. 
DRAGOSTEA este una din componentele de baza ale casniciei durabile.
Daca exista dragoste fata de Dumnezeu si dragoste fata de partener, atunci roadele nu vor inceta sa apara.In primul rand caminul nostru va fi sfintit, vom aduce onoare la adresa lui Dumnezeu si evident vom fi o marturie vie pentru cei de langa noi si cei din lume.
Dragostea uneste, dragostea jertfeste si dragostea daruieste!



Eroii credintei! Poti fii si tu...? Sau....?

Hrana ta zilnica!

3 IULIE
Ioan 1.35-51

Umblarea lui Isus (şi nu numai semnul de sus: v. 33) umple inima lui Ioan de convingere şi de bucurie (v. 36). Acestea sunt lucrurile care vorbesc întotdeauna altora! Cei doi ucenici ai lui Ioan îl aud pe Isus şi I se alătură. Îl urmează şi rămân în compania Sa, privilegiu de care ne putem bucura şi noi acum, potrivit promisiunii Sale (Matei 28.20).
Andrei ne dă încă un exemplu: îl aduce la Isus pe ,fratele său, Simon". Înainte de a plănui vreo activitate pe care să o facem, să ne gândim la cei apropiaţi ai noştri care încă nu-L cunosc pe Domnul. 
Andrei este un ucenic şters (retras, modest). Lucrarea sa însă din acea zi va avea consecinţe deosebit de importante, pentru că fratele său, Simon, va deveni apostolul Petru. Filip aude chemarea Domnului şi, la rândul său, îi vorbeşte lui Natanael despre acest Nazarinean care nu este altul decât Mesia cel promis. Niciun argument nu are însă greutatea acestei invitaţii: „Vino şi vezi".
Câte nume şi titluri grandioase preamăresc, în acest capitol, gloriile eterne actuale sau viitoare ale Domnului Isus Hristos: Cuvântul, Viaţa, Lumina, singurul Fiu din sânul Tatălui, Mielul lui Dumnezeu, învăţătorul, Mesia sau Hristosul, adevăratul Nazarinean, împăratul lui Israel şi Fiul Omului!

2 iulie 2015

Marturisirea de credinta....infractiune?

Partidul Conservator din Marea Britanie, condus de premierul David Cameron, a propus o lege prin care mărturisirea credinţei creştine ar putea fi infracţiune. Proiectul de lege intitulat "Instrucțiuni de oprire a terorismului" a fost iniţiat de secretarul de stat Theresa May. Aceasta a justificat nevoia de această lege folosindu-se atrocităţile comise de ISIS şi Boko Haram.
 
Mike Ovey, important teolog anglican, fost avocat și acum director  la Universitatea de Teologie din Londra, spune că proiectul de lege este un dezastru pentru creștinii britanici. A spune că Iisus este Fiul lui Dumnezeu ar putea părea ofensator pentru alte religii, și, prin urmare, contrar "valorilor britanice”, explică acesta conform portalului Ştiri pentru viaţă. Ar fi ușor, de asemenea, să se facă o legătura incorectă între învățătura creștină cu privire la avort și acțiunile violente ale anumitor activiști pro-viață. Rezultatul ar fi o interdicție privind orice opoziție la avort, chiar dacă discursul ar fi pașnic și legal. "Aș spune sincer că experiența ne arată că ultimul lucru de făcut este să ai încredere într-un guvern în privința libertăților civile.

Pericolul vine de la caracterul vag al legii, deoarece nimeni nu știe ce se înțelege prin "valorile britanice” pe care urmărește să le apere. Legile existente permit deja persecutarea celor care îndrăznesc să proclame cu voce tare Adevărul.
 
În acest sens este dat ca exemplu cazul lui Damon Kelly, un călugăr catolic de 53 de ani, care a fost arestat de cel puțin zece ori deoarece distribuie pliante împotriva avortului sau homosexualității. El nu a fost judecat, și nimic nu a putut fi folosit împotriva sa din pliantele distribuite. Motivul este simplu: călugărul arată întotdeauna păcatul, nu păcătoșii, conform învățăturii bisericii.

Acesta a lăsat un pliant în cutia poștală a două femei americane, care s-au descris ca fiind "vrăjitoare lesbiene” și a discutat cu acestea. După câteva săptămâni, voind să le informeze despre pericolele vrăjitoriei, a lăsat în cutie un al doilea pliant. Ceea ce l-a transformat  imediat într-un potențial hărțuitor.

Hrana ta zilnica!

2 IULIE
Ioan 1.19-34

Nu povara păcatelor era aceea care-i conducea pe aceşti delegaţi ai iudeilor la Ioan Botezătorul, ci mai degrabă curiozitatea şi dorinţa de a-şi forma o părere; poate chiar şi o oarecare îngrijorare. Ancheta lor îi dă totodată ocazia lui Ioan de a-şi transmite mesajul (comp. cu 1 Petru 3.15b). Însă nu despre sine le va vorbi el câte ceva (v. 22). El însuşi nu este decât un simplu glas. Este „trimis de la Dumnezeu ... ca să mărturisească despre „luminat'' (v. 6-8). Intr-un anumit sens, toţi cei răscumpăraţi sunt chemaţi să dea mărturie despre lumină şi, întâi de toate, umblând „ca nişte copii ai luminii" (Efeseni 5.8). In ei înşişi, ei nu sunt nimic, doar instrumente prin intermediul cărora Hristos, Lumina morală a lumii, trebuie să fie manifestat
Dumnezeu i-a dat mai dinainte slujitorului Său repere despre cum avea să-L recunoască pe Acela pe care era însărcinai să-L desemneze. „Iată Mielul lui Dumnezeu" (v. 29), strigă Ioan de îndată ce apare Isus. Dumnezeu S-a îngrijit de o jertfă sfântă care să înlăture păcatul lumii. Ea fusese aşteptată încă de la cădere şi anunţată atât prin profeţi, cât şi prin imaginile vechiului legământ (Isaia 53; Exod 12.3).
 Şi ce jertfă! Mielul lui Dumnezeu nu este altul decât Fiul lui Dumnezeu (v. 34).

1 iulie 2015

Voia Ta...nu voia mea !

Crestinul din ziua de astazi a devenit unul modern, in pas cu lumea, lucru care nu a adus altceva decat dezechilibru, atat in mod individual cat si la nivel de Biserica. Acest dezechilibru nu inseamna altceva decat  neliniste constanta, desi in Biserici se vorbeste de invatatura sanatoasa, un lucru diametral opus  cu atitudinea pe care o au unii crestini din ziua de azi.
Intrebarea este: "de ce invatatura sanatoasa, (daca exista) nu se reflecta in viata crestinilor"?
 De ce, majoritatea sunt lumesti?
De fapt ne confruntam vizibil cu doua categorii, desi procentul nu este identic. Insa, sunt crestini dedicati cu adevarat, si sunt (multi) crestini lumesti.
Invatatura sanatoasa produce crestini maturi, ori astazi suntem in fata unui regres in multe biserici. Iar daca nu este regres, este stagnare.Ori stagnarea si regresul nu sunt pe placul Domnului. Ceea ce trebuie sa creasca si sa ramana este DRAGOSTEA, ori dragostea nu se dobandeste decat daca starea noastra spirituala este in crestere. Un lucru pe care trebuie sa nu-l uitam si face parte din ABC-ul credintei, "Hristos nu este interesat de nimic de la noi...decat INIMA noastra". Este tot ceeea ce-L intereseaza.
O inima predata in totalitate, o inima sincera, va sta totdeauna la dispozitia lui Dumnezeu.
"Sunt aici, la dispozitia Ta
Cheama-ma si Te voi asculta"
Inima...locul in care se odihnesc atatea lucruri, sunt atatea stari. Inima din nastere are deja o structura formata, si este atat de greu sa construiesti acolo unde este deja o structura, insa Dumnezeu este Dumnezeul minunilor si El o poate schimba.
Imparatia lui Dumnezeu nu se poate instaura decat prin dragoste!
Deseori am vrea sa fortam lucrurile, sa le silim, insa forta si sila nu aduce o dragoste sincera. Este nevoie de vointa pentru a dori sa fim schimbati. Noi nu putem face schimbarea, insa noi putem hotara daca vrem sa-L lasam pe Dumnezeu sa ne prelucreze.
Voia Ta...nu voia mea !



Un verset pentru fiecare zi!



  1. Nimeni să nu-ţi dispreţuiască tinereţea; ci fii o pildă pentru credincioşi: în vorbire, în purtare, în dragoste, în credinţă, în curăţie  1 Timotei 4:12
  2.  Avram a crezut pe Domnul, şi Domnul i-a socotit lucrul acesta ca neprihănire. Geneza 15:6
  3. „Îl văd, dar nu acum, Îl privesc, dar nu de aproape. O stea răsare din Iacov, un toiag de cârmuire se ridică din Israel. Numeri 24:17
  4. „Eu sunt Domnul Dumnezeul tău care te-am scos din ţara Egiptului, din casa robiei.Deuteronom 5:6
  5. Scoală-te şi gemi noaptea când încep străjile! Varsă-ţi inima ca nişte apă înaintea Domnului! Ridică-ţi mâinile spre El pentru viaţa copiilor tăi care mor de foame la toate colţurile uliţelor!Plâng. lui Ieremia 2:19
  6.  Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru; umblati intocmai dupa randuielile Mele, paziti poruncile Mele si impliniti-le. Ezechiel 20:19
  7. Cararea pe care mergi sa fie neteda, si toate caile tale sa fie hotarate: nu te abate nici la dreapta, nici la stanga si fereste-te de rau. Proverbe 4:26-27
  8. Fiindca bunatatea Ta pretuieste mai mult decat viata, de aceea buzele mele canta laudele Tale.Te voi binecuvanta, dar, toata viata mea, si in Numele Tau imi voi ridica mainile. Psalmii 63:3-4
  9. Daca esti curat si fara prihana, atunci negresit, El va veghea asupra ta si va da inapoi fericirea locuintei tale nevinovate.Iov 8:6
  10. "Iata, frica de Domnul, aceasta este intelepciunea; departarea de rau, este pricepere." Iov 28:28
  11. Noi Il iubim, pentru ca El ne-a iubit intai. 1 Ioan 4:19
  12. Daca numai pentru viata aceasta ne-am pus nadejdea in Hristos, atunci suntem cei mai nenorociti dintre toti oamenii!1 Corinteni 15:19
  13. Dar daca cel rau se intoarce de la rautatea lui si face ce este bine si placut, va trai tocmai din pricina aceasta! Ezechiel 33:19
  14. De aceea, Domnul insusi va va da un semn: "Iata, fecioara va ramane insarcinata, va naste un Fiu si-I va pune numele Emanuel. Isaia 7:14
  15. Pazeste-mi sufletul, caci sunt unul din cei iubiti de Tine! Scapa, Dumnezeule, pe robul Tau, care se increde in Tine!Psalmii 86:2
  16. Dar adu-ti aminte de Facatorul tau in zilele tineretii tale, pana nu vin zilele cele rele si pana nu se apropie anii cand vei zice: "Nu gasesc nicio placere in ei" Eclesiastul 12:1
  17. Tot ce voiti sa va faca voua oamenii, faceti-le si voi la fel; caci in aceasta este cuprinsa Legea si Prorocii. Matei 7:12
  18. Caci, prin El, si unii si altii avem intrare la Tatal, intr-un Duh. Efeseni 2:18
  19. Daca vrea cineva sa faca voia Lui, va ajunge sa cunoasca daca invatatura este de la Dumnezeu sau daca Eu vorbesc de la Mine. Ioan 7:17
  20. Feriti-va de orice se pare rau.1 Tesaloniceni 5:22
  21. Multumiri fie aduse lui Dumnezeu, care ne poarta totdeauna cu carul Lui de biruinta in Hristos si care raspandeste prin noi, in orice loc, mireasma cunostintei Lui. 2 Corinteni 2:14
  22. El va va intari pana la sfarsit, in asa fel ca sa fiti fara vina in ziua venirii Domnului nostru Isus Hristos. 1 Corinteni 1:8
  23. Asa ca fiecare din noi are sa dea socoteala despre sine insusi lui Dumnezeu.Romani 14:12
  24. Ridica-ne, Dumnezeule, fa sa straluceasca fata Ta, si vom fi scapati! Psalmii 80:3
  25. In Tine, Doamne, imi caut scaparea: sa nu raman de rusine niciodata! Psalmii 71:1
  26. Popoare, in orice vreme, incredeti-va in El, varsati-va inimile inaintea Lui! Dumnezeu este adapostul nostru.Psalmii 62:8
  27. Domnul sa te binecuvanteze din Sion, El, care a facut cerurile si pamantul! Psalmii 134:3
  28. Doamne, ce este omul ca sa iei cunostinta de el, fiul omului ca sa iei seama la el?Omul este ca o suflare, zilele lui sunt ca umbra care trece. Psalmii 144:3-4

Judecata este gata să înceapă !

Hrana ta zilnica!

1 Iulie
Ioan 1.1-18
„Singurul Fiu" fâcându-L cunoscut pe Tatăl - astfel poate fi rezumată această evanghelie (v. 18; vezi 1 Ioan 4.9). Primul verset deja, în care fiecare termen trebuie bine cântărit, îl prezintă ca fiind Cuvântul, o Persoană eterna, distinctă de Dumnezeu, şi totuşi Dumnezeu. Cât de departe ne pot purta în trecut gândurile noastre, Cuvântul era (Psalmul 90.2). Acest Cuvânt creator însă, unica sursă de viaţă şi de lumină, nu ni se adresează din înălţimea cerului; nu, ci a venit în lume (v. 9), supunându-Se limitelor noastre de spaţiu şi de timp. 
Ce taină de nepătruns: „Cuvântul S-a făcut carne" (v. 14; 1 Timotei 3.16)! Şi n-a venit ca un mesager grăbit, care se întoarce repede la cel care l-a trimis. El „a locuit" (Şi-a făcut cortul) în mijlocul nostru, fără totuşi a înceta vreodată să fie „în sânul Tatălui" (v. 18). Tot ceea ce este Dumnezeu prin însăşi natura Sa: dragoste şi lumină (har pentru inima păcătosului şi adevăr pentru conştiinţa acestuia), s-a apropiat de noi şi a strălucit în această Persoană minunată. Întunecimile morale ale omului n-au înţeles însă adevărata lumină (v. 5). Lumea nu şi-a cunoscut Creatorul. Ai Săi nu L-au primit pe Mesia al lor (v. 11).
 Cât despre tine, cititorule, L-ai primit? 
Dacă răspunsul tău la această întrebare este da, atunci eşti un copil al lui Dumnezeu 
(v. 12; Galateni 3.26).

30 iunie 2015

Hrana ta zilnica!

30 IUNIE
Luca 24.36-53
Domnul ar fi putut să Se înalţe la cer în momentul învierii Sale. Dar dorea să-i întâlnească din nou pe iubiţii Săi ucenici (Ioan 16.22); voia să le dea o dovadă nu numai a faptului că era viu, ci şi că a rămas Om pentru totdeauna, acelaşi Isus pe care II cunoscuseră, II urmaseră şi-L slujiseră aici, jos. Dragi copii ai lui Dumnezeu, Acela pe care-L vedem în cer nu este numai „un duh" (v. 37), nici numai un „străin" (v. 18) pentru inimile noastre. Este Isus al Evangheliilor, Fiul Omului, cum ni L-a prezentat Luca, Mântuitorul cel tandru, pe care vom fi învăţat încă pe pământ să-L cunoaştem şi să-L iubim.
„Trebuie", „trebuia", „nu trebuia?" (v. 7,26,44,46). Tot planul lui Dumnezeu trebuia să se împlinească prin suferinţele lui Hristos, dar şi prin gloriile Sale.
Domnul Isus alege ca Betania să fie locul din care El îi va părăsi pe ai Săi. El îi aşază astfel, în chip simbolic, pentru timpul absenţei Sale, pe un nou teren, în afara sistemului iudaic (v. 50): terenul vieţii celei noi şi al comuniunii (loan 12.1).
Cel din urmă cuvânt al Domnului este o promisiune (v. 49), iar cel din urmă gest al Său, o binecuvântare (v. 50). El a plecat, dar inima alor Săi este plină de atunci încoace de bucurie şi de laudă. Ca obiecte ale aceleiaşi iubiri, să-L celebrăm şi noi pe Dumnezeul nostru, pe Tatăl nostru, şi ne vom bucura într-un Mântuitor desăvârşit.

29 iunie 2015

CHEMARE URGENTA LA POST SI RUGACIUNE!

Traim intr-o vreme de mare cernere si o mare lupta pe calea credintei.
Daca vrei sa ai prieteni si sa fii "normal", trebuie sa traiesti si sa accepti asa cum traieste lumea, daca vrei sa fii placut inaintea lui Dumnezeu, atunci esti socotit anormal de catre oameni.Tot ceea ce era anormal odata, astazi a devenit normal si bineinteles invers.
Tot mai multe batalii spirituale se dau printre cei credinciosi si un mare castig de cauza are cel rau in  aceasta lupta.
Vremurile pe care le traim sunt pe sfarsit, insa necazul abia incepe. Dupa hotararea recenta data de Curtea Suprema a SUA, mai toate institutiile, mai toti oamenii "normali" care mai cred in conceptul  de "FAMILIE", sunt revoltati. Parerile sunt pro si contra privind  homosexualitatea, insa legea lui Dumnezeu este sfanta si clara, "homosexualitatea este un pacat, iar plata pacatului este moartea"
Este revoltator si sunt atat de uimita ca intreaga planeta se zbate si se confrunta cu alte nenorociri, calamitati, neajunsuri, crize, razboi, foamete,etc, dar problema primordiala a unora este "homosexualitatea", legi prin care suntem obligati sa acceptam pacatul. Vorba romanului:"casa arde, baba se piaptana".
Mintea omului s-a imbolnavit atat de tare incat nu mai are limite. Si ca sa va convingeti, urmariti acest video http://www.gp.se/nyheter/goteborg/1.2743647-barnen-tagade-for-allas-lika-varde
in care copiii de gradinita, nevinovati si inocenti sunt scosi sa marsaluiasca pe strazi sustinand un miting organizat de aceasta categorie.
Poate spunem, "ei si...noi suntem in Romania, nu traim in USA"
Lucrurile nu sunt chiar asa. Legalizarea unei legi, obliga in primul rand supunere, iar ca biserica crestina, ca si crestini, nu putem accepta aceasta hotarare, iar nesupunerea atrage pedeapsa. Insa, intre pedeapsa oamenilor si cea a lui Dumnezeu....preferam pedeapsa oamenilor.
La Roma, peste 1 milion de oameni au manifestat impotriva acestei legalizari.
Discriminata de codurile penale si scoasa de pe lista bolilor psihice, astazi homosexualitatea este foarte intens promovata desi in urma cu 10-13 ani, Europa nu promova acest lucru. Insa tot ceea ce odata era anormal, astazi este normal.
 Imi amintesc de o poezie care are la un moment dat urmatorul vers:
"Tot ceea ce odata, era pacat...la noi este curat...". Din pacate, in aceasta situatie au  ajuns chiar  multi crestini in ziua de azi. Oameni a caror inima este impartita, oameni care spun ca traiesc langa Dumnezeu, dar se amagesc singuri. Oameni care declara una, dar traiesc alta. Oameni care accepta lucruri care sunt o uraciune inaintea lui Dumnezeu, si nu putini pastori in USA au decis sa sprijine aceasta categorie si sa accepte.

Ce avem de facut noi ca si crestini?
Este nevoie URGENTA de unire in post si rugaciune. Este tot ceea ce putem face!
Bineinteles se vor face tot felul de petitii sau alte modalitati de a ne exprima parerea, insa sincer, cred ca prea putin conteaza aceste demersuri. Singurul care poate interveni  este DUMNEZEU!

DOAMNE INDURA-TE DE NOI, DE USA, DE TOTI CRESTINII DE PRETUTINDENI. AJUTA-NE SA RAMANEM NECLINTITI PRINCIPIILOR BIBLICE SI SA RAMANEM STATORNICI PE CALE, INDIFERENT DE CONSECINTE!

De ce nu este pace....?

Cu foarte mare greutate reusesc sa mai scriu pe blog. Nu stiu daca numai eu am probleme cu timpul sau....? Drept este, ca pe langa toate activitatile pe care le aveam pana acum, m-am angajat la inca o activitate in plus si timpul pe care il aveam pana acum (mai liber) s-a ocupat cu aceasta activitate.
Ich möchte Deutsch lernen...asa ca mi-a ramas foarte putin timp, cu toate ca mi-am redus si programul la servici, dar ma rog Domnului sa reusesc sa fac fata la toate.

Citeam de dimineata din cartea Cronicilor si  mi-a ramas in minte un cuvant, "... si imparatia a avut pace sub el", adica sub domnia lui, vorbim de imparatul Asa
(2 Cronici 14:5/b)
In cel de-al doilea verset din acest capitol spune: "a facut tot ce era bine si placut inaintea Domnului"
De ce era pace sub domnia lui...? Pentru ca Domnul a dat odihna!(2 Cronici 14: 6)

Ne miram de ce nu este pace in lume...?
Oare mai marii nostri si ai altor state fac tot ce este bine si placut inaintea Domnului?
O intrebare la care ar trebuie sa raspundem noi, mai marii nostri si toti cei care doresc pacea.