De ce te temi de Domnul?

Acum, temeţi-vă de Domnul şi slujiţi-I cu scumpătate şi credincioşie.

Iosua 24:14/a 

Daca tot suntem in pragul alegerilor, citind acest verset mi-am dat seama ca la baza acestor cuvinte sta tot o alegere a noastra.

Noi alegem daca Il urmam, noi alegem daca Il slujim, noi alegem daca Ii suntem credinciosi, noi alegem daca Ii suntem loiali, insa trebuie sa stim un lucru, El a ramas credincios si toate promisiunile Le-a dus la indeplinire.
In fiecare zi facem alegeri si in fiecare fapta sau slujire a noastra sta o ofranda adusa  in cinstea cuiva.
Intrebarea este pe cine slujim?
Nu putem sluji o zi, o zi si nu putem schimba stapani de la o zi la alta.
"Nicio slugă nu poate sluji la doi stăpâni; căci sau va urî pe unul, şi va iubi pe celălalt sau va ţine numai la unul, şi va nesocoti pe celălalt. Nu puteţi sluji lui Dumnezeu şi lui Mamona.”
Luca 16:13 
Dumnezeu este credincios si loial fagaduintelor Lui, insa  pretinde la fel.
Poate spunem, "oh, dar eu am ales sa-l slujesc pe Domnul in anul...., cand am primit botezul".
Citind cuvantul din cartea Iosua, inteleg ca slujirea nu este o alegere pe care am facut-o si ramanem cu ea, ci este o alegere pe care o innoim zi de zi.
Ei au răspuns lui Iosua şi au zis: „Vom face tot ce ne-ai poruncit şi ne vom duce oriunde ne vei trimite.

Te vom asculta în totul, cum am ascultat pe Moise. Numai Domnul Dumnezeul tău să fie cu tine, cum a fost cu Moise! Orice om care se va răzvrăti împotriva poruncii tale şi care nu va asculta de tot ce-i vei porunci să fie pedepsit cu moartea! Întăreşte-te numai şi îmbărbătează-te!” 

Iosua 1:16-18 

 Ba mai mult sa ne amintim cuvintele care le-a fost spuse Israelitilor:

"Iau azi cerul şi pământul martori împotriva voastră că ţi-am pus înainte viaţa şi moartea, binecuvântarea şi iubind pe Domnul Dumnezeul tău, ascultând de glasul Lui şi lipindu-te de El: căci de aceasta atârnă viaţa ta şi lungimea zilelor tale, şi numai aşa vei putea locui în ţara pe care a jurat Domnul că o va da părinţilor tăi, lui Avraam, Isaac şi Iacov.”

  Erau pusi in fata unor alegeri , binele si raul, moartea si viata, insa hotararea era a lor.

Uitati-va si in viata de zi cu zi, exista momente cand suntem pusi sa facem alegeri pe care poate le-am facut o data, dar iata ca pe parcusul anilor acestea se repeta, iar noi trebuie sa hotaram iarasi, si aici nu ma refer la alegerile de maine, ci alegeri pentru viata noastra, a copiilor nostri sau diferite situatii prin care trecem.

Alegem prietenii, alegem orasul in care sa traim, alegem poate tara in care sa ne stabilim, alegem scoala unde sa mearga copilul, alegem locul de munca sau multe alte hotarari pe care suntem nevoiti sa le facem. Oricum ar fi si in orice domeniu ne referim, exista alegeri pe care trebuie sa le repetam sau sa le innoim.

La fel este si in viata noastra spirituala, fiecare zi traita readuce alegeri pe care le reinnoim.

Iată, îţi pun azi înainte viaţa şi binele, moartea şi răul,
iar in continuare in cap. 24 Iosua spune poporului:
Şi dacă nu găsiţi cu cale să slujiţi Domnului, alegeţi astăzi cui vreţi să slujiţi.
Ziua de astazi poti sa  alegi sa-L slujesti cu scumpatate şi credinciosie, insa este o alegere a ta.
 Dar ca sa-L slujesti cu scumpatate si credinciosie trebuie sa te temi de Domnul, insa nu teama de frica judecatii si a mortii vesnice, desi alegerea raului aduce implicit aceaste pedepse, ci teama aceea care se naste din respect, din adanca pretuire pentru Dumnezeul care este Creatorul Universului. Cand intelegem Cine este cu adevarat Dumnezeu, atunci vom sta inaintea Lui cu frica, vom cauta ca trairea nostra sa fie o traire dupa Voia Lui si vom trai in supunere si reverenta.
Evrei 12:28-29
Fiindcă am primit, dar, o împărăţie care nu se poate clătina, să ne arătăm mulţumitori şi să aducem astfel lui Dumnezeu o închinare plăcută, cu evlavie şi cu frică, fiindcă Dumnezeul nostru este „un foc mistuitor”.  

Hrana ta zilnica!

15 NOIEMBRIE
Plângerile lui Ieremia 2.11-22
Ce mare este dezolarea profetului în faţa tabloului zugrăvit de versetele anterioare!

 Lacrimile îi curg fără oprire la vederea acestei „ruine întinse ca marea" (v. 13).
Şi Domnul Isus a plâns Ierusalimul, pentru că El cunoştea mai dinainte care vor fi pentru cetatea vinovată consecinţele respingerii Sale (Luca 19.41...).
Cu toate că împăratul, căpeteniile, preoţii, profeţii mincinoşi (v. 14) şi majoritatea poporului îşi meritau loviturile care cădeau asupra lor, erau totuşi mulţi care sufereau fără să fi fost răspunzători în mod direct: prunci murind de foame, bătrâni şi copilaşi căzând pe străzi, leşinaţi de foame (v. 11,19,21). Cu toate acestea, Ieremia nu ridică niciun „ de ce ", ci se aşază „la spărtură", în favoarea poporului pe care-1 iubea.
Versetele 15 şi 16 îi prezintă din nou pe cei care „trec pe cale". La aceştia nu mai este vorba acum doar de indiferenţă, ca în cap. 1.12; de astă dată ei „clatină din cap", „scrâşnesc din dinţi", privesc cu neruşinare, aruncă insulte, varsă dispreţ. Domnul Isus, Sfânta Victimă, a cunoscut în timpul ceasurilor de pe cruce toate aceste manifestări ale răutăţii oamenilor (vezi Psalmul 22.7,8; Psalmul 35.21).

Hrana ta zilnica!

14 NOIEMBRIE
Plângerile lui Ieremia 2.1-10
În cap. 1, cei consideraţi responsabili pentru nenorocirile Ierusalimului erau vrăjmaşii, în timp ce, de aici înainte, tot ceea ce se întâmplă este privit ca lucrarea Domnului şi numai a Lui. Să învăţăm şi noi să-L recunoaştem pe Cel care ne disciplinează ... uneori pentru a ne pedepsi, dar întotdeauna cu scopul de a ne binecuvânta în final. De aceea, în loc să ne oprim la mijloacele pe care Dumnezeu le foloseşte în acest scop - probleme cu sănătatea, cu banii, dificultăţi apărute la locul de muncă... - sau să căutăm să scăpăm de ele cât mai curând posibil, să ne smerim sub mâna puternică a lui Dumnezeu şi să aruncăm asupra Lui îngrijorările noastre, pentru că El însuşi îngrijeşte de noi (1 Petru 5.6,7).
Ierusalimul îşi trece în revistă întregul dezastru: împăratul, preoţii şi profeţii săi sunt fie luaţi robi, fie masacraţi; ceremoniile solemne sunt desfiinţate; zidurile, surpate. Nimic n-a fost cruţat, nici chiar lucrurile cele mai sfinte: altarul şi Locul Sfânt au fost pângărite (cap. 1.10), devastate, iar obiectele de preţ, duse în Babilon. Până şi chivotul însuşi, „aşternutul picioarelor Sale" (v. 1; Psalmul 132.7), împreună cu legea dinăuntru (v. 9; 1 împăraţi 8.9), a dispărut pentru totdeauna, ca semn că Dumnezeu a rupt relaţiile cu poporul Său vinovat.

Incercari neplacute, dar benefice!

Cred ca multi abia asteapta sa treaca ziua de 16 noiembrie, insa fiecare din motive diferite. Eu una, abia astept sa treaca din motive de..."oboseala". Nu am fost asa obosita din 2009, de la alegerile trecute.

Trebuie sa recunosc ca politica ma fascineaza uneori si din aceasta cauza si oboseala care am  acumulat-o isi spune cuvantul, dar nu numai atat, ci si faptul ca imi ocupa timpul atat ziua, cat si o mare parte din noapte.

 Daca pana acum serile citeam sau scriam pe blog, de ceva vreme foarte greu reusesc sa fac acest lucru si chiar imi pare rau, dar ma consolez cu gandul ca mai sunt cateva zile, dupa care vreau sa-l vad pe cel care va iesi victorios ca se apuca si de treaba, ca de vorbe....m-am cam saturat, "mi-e plin podul", vorba bunicii mele.

Facand aceasta paranteza, as vrea sa ne amintim de cuvintele lui Petru:

Preaiubiţilor, nu vă miraţi de încercarea de foc din mijlocul vostru, care a venit peste voi ca să vă încerce, ca de ceva ciudat care a dat peste voi; dimpotrivă, bucuraţi-vă, întrucât aveţi parte de patimile lui Hristos, ca să vă bucuraţi şi să vă înveseliţi şi la arătarea slavei Lui.

Nu stiu cati dintre noi nu avem intrebari in minte atunci cand trecem prin incercari,  
"Doamne , de ce eu?", sau " de ce acum", etc...

Discutam azi dimineata cu cineva la telefon si printre altele imi spunea ca ziua de ieri  a fost cumplita, toate i-au merg pe dos si nu stie de ce i se intampla toate acestea.

Incercarile nu plac nimanui, insa sunt benefice!

In asemenea momente ajungem sa intelegem ca toate lucrurile sunt sub stapanirea Lui, toate sunt in controlul Lui, ajungem sa intelegem ca trebuie sa ne abandonam in Mana Lui si depindem 100% doar de ajutorul si  indurarea Lui si niciodata nu vom sti ce poate face Dumnezeu pana cand nu este TOT ce ne-a ramas. 

Cat timp ne mai bazam si pe "altii", nu vom stii ce poate Domnul!

Sunt diferite incercari, insa nu toate sunt mari, in schimb TOATE sunt necesare pentru cresterea noastra, de-aceea El face evaluarea asa cum ne si spune Cuvantul, "nu vă miraţi de încercarea de foc din mijlocul vostru, care a venit peste voi ca să vă încerce".

 Stiti ce am sesizat? In mijlocul incercarilor ne schimbam atitudinea. Atunci stim care este rolul rugaciunii, atunci stim ce inseamna perseverenta, atunci stim sa rostim rugaciuni fierbinti, atunci devenim sinceri cu Dumnezeu, atunci stim sa rostim rugaciuni din inima si nu doar de pe buze. Tot in incercari invatam ce inseamna dependenta de El, invatam sa ne abandonam in intregime atat noi cat si poverile pe care le caram in spate, atunci invatam ce este credinta.
...nu vă miraţi de încercarea de foc din mijlocul vostru, care a venit peste voi ca să vă încerce, ca de ceva ciudat care a dat peste voi; dimpotrivă, bucuraţi-vă, întrucât aveţi parte de patimile lui Hristos, ca să vă bucuraţi şi să vă înveseliţi şi la arătarea slavei Lui.

 

Hrana ta zilnica!

13 NOIEMBRIE
Plângerile lui Ieremia 1.12-22
„Nu este nimic aceasta pentru voi toţi care treceţi pe cale?", strigă Ierusalimul copleşit de nenorocire (v. 12). De câte ori nu trecem şi noi nepăsători pe lângă suferinţa altuia! (v. 21).
De câte ori nu pierdem ocaziile de a exprima un crâmpei de simpatie! Să-I cerem Domnului să ne dea inimi mai sensibile, pentru a putea înţelege mai bine necazurile celor din jur şi pentru a le aduce, din partea lui Dumnezeu, o mângâiere autentică.
In faţa acestei dureri fără seamăn, pricinuită de mânia lui Dumnezeu, cum să nu ni se îndrepte gândurile spre cruce? (v. 12). Domnul Hristos însă nu făcuse nimic care nu trebuia făcut, în timp ce, prin gura lui Ieremia, Ierusalimul recunoaşte, asemeni tâlharului, că merita din plin ceea ce se întâmplase (v. 18; Luca 23.41). Vedem parcă mulţimea celor care treceau pe lângă Mântuitorul crucificat... (Matei 27.39). Printre acei trecători se aflau - şi sunt şi astăzi în prezenţa crucii - oameni duşmănoşi, batjocoritori, dar, mai presus de toate, indiferenţi. Unora ca aceştia li se adresează o astfel de întrebare. 

Drag prieten, pentru mântuirea ta erau suferinţele Domnului Isus. Rămâi tu indiferent în faţa lor?

 Chiar nu înseamnă ele nimic pentru tine?

Hrana ta zilnica!

12 NOIEMBRIE
Plângerile lui Ieremia 1.1-11
Plângerile lui Ieremia exprimă durerea profetului în faţa evenimentelor relatate în cel din urmă capitol al cărţii sale: este vorba de luarea şi de distrugerea Ierusalimului de către armata lui Nebucadneţar. Ca oricare dintre profeţii, şi aceasta ţinteşte dincolo de împrejurările în care a fost consemnată, astfel că, prin aceste capitole, Duhul ne poartă până la „necazul cel mare" prin care va trebui să treacă Israel.
Este impresionant să vedem cum Ieremia, deşi nevinovat într-un mod personal, suferă cel mai mult din cauza umilirii Ierusalimului şi se identifică cu poporul aflat sub judecata lui Dumnezeu. Nenorocirile pe care nu contenise să le vestească, şi pe care poporul nu voise să le creadă, acum i-au ajuns. Un altul n-ar fi scăpat prilejul să le spună: V-am prevenit! De m-aţi fi ascultat...! Slujitorul lui Dumnezeu însă nu caută să triumfe prin aceasta. Dimpotrivă! Ierusalimul, care în ziua necazului său n-a găsit pe nimeni care să-i vină în ajutor (v. 7; Isaia 51.18,19), pe nimeni care să-i aducă mângâiere (v. 2,9,17,21), va avea în Ieremia (simbol al Domnului Hristos) pe cel mai credincios prieten, pe cel mai zelos mijlocitor (Proverbe 17.17).

Hrana ta zilnica!

11 NOIEMBRIE
Ieremia 52.17-34
Asistând la jefuirea Casei Domnului, privindu-i pe caldeeni cum sparg şi duc cu ei frumoasele şi impunătoarele coloane, suntem cuprinşi de tristeţe gândindu-ne la ce a devenit mărturia lui Israel în mijlocul naţiunilor. Dar ce trebuie să fie sentimentele Domnului faţă de distrugerea casei în care locuia însuşi Numele Său în comparaţie cu durerea faţă de ruina Ierusalimului (citiţi 1 Impăraţi 9.6-9). Ce valoare capătă, prin contrast, promisiunile Domnului pentru biruitorul din Filadelfia „Pe învingător îl voi face un stâlp în templul Dumnezeului Meu ... şi voi scrie pe el Numele Dumnezeului Meu ... şi numele Noului Ierusalim ... şi Numele Meu cel nou" (Apocalipsa 3.12).
Dragi prieteni, odată cu încheierea lecturii acestei cărţi a lui Ieremia, să-I cerem Domnului să ne dea harul de a fi printre aceşti învingători, cu alte cuvinte, să păzim Cuvântul Lui şi să nu tăgăduim Numele Lui, până la momentul întoarcerii Lui.
Dumnezeu nu îngăduie însă ca această carte să se încheie cu un tablou sumbru. Harul de care a avut parte Ioiachim din partea succesorului lui Nebucadneţar (v. 31-34) este o mărturie despre grija pe care Domnul nu încetează să o aibă faţă de o firavă rămăşiţă a poporului Său.

Intre 15 si 17, exista un 16 in care Dumnezeu ne da oportunitatea alegerii!

Nu stiu daca din 1989 incoace, a mai fost mai mare zarva ca si acum in 2014, in pragul acestor alegeri?

Nu stiu daca mai exista vreo desaga cu mizerie care sa nu fi fost deschisa si aruncata pe tapet?

Nu stiu daca din 1989 a fost poporul roman mai dezbinat ca acum?

Nu stiu daca a fost o granita atat de vizibila pe harta Romaniei, asa cum are azi tara si cum este impartita Romania acum? 

Nu stiu daca a mai fost vreo campanie electorala atat de mizerabila,(desi le-am urmarit pe toate). Stiu ca si campania din 2009 a fost presarata cu multa mizerie, dar cred ca aceasta campanie a depasit cu mult orice granita a adevarului, cat si limita bunului simt.

Acum trecand peste toate acestea, vine 16 noiembrie si unul dintre cei doi trebuie ales presedinte.

Scriptura ne invata:

Fiţi supuşi oricărei stăpâniri omeneşti, pentru Domnul: atât împăratului, ca înalt stăpânitor, cât şi dregătorilor...

Inteleg ca supunerea mea trebuie sa existe pana in 15 noiembrie, cat si din 17 noiembrie incolo, indiferent cine va fi acel "domnitor", insa intre 15 si 17, exista un 16 in care Dumnezeu ne da aceasta oportunitate de a alege.

Fie ca vreau, fie ca nu vreau ajung la acest subiect al alegerilor cu persoanele din jurul meu si aud atat de des...."Dumnezeu sa aleaga omul potrivit".

Da, Dumnezeu este in controlul tuturor lucrurilor si indiferent ce va fi, toate sunt cu ingaduinta Lui, insa Dumnezeu se va folosi de noi in data de 16. Ne-a dat aceasta posibilitate de a alege, altfel nu vad rostul pentru care a ingaduit ziua de 16. Nu Dumnezeu merge sa puna stampila pe formularul de vot, ci noi vom pune aceasta stampila, dar condusi de Duhul Lui, de-aceea este nevoie de mult post si rugaciune pentru a discerne binele de rau.

Mi-am adus aminte de versetul din Deuteronom, 

"Iată, îţi pun azi înainte viaţa şi binele, moartea şi răul".

Poate ca multi se gandesc, "oh, dar ce legatura este intre alegeri si acest verset?" 

Mantuirea noastra este o alegere, a face bine sau a face rau este o alegere, a fi vesel sau a fi trist este tot o alegere a mea, la fel cum si modul in care vreau ca tara mea sa propaseasca sau sa stagneze este tot o alegere. O alegere care sta in mainile mele si in mainile tale!

Depinde daca vrem sa fim partasi la aceste alegeri si mai depinde si de felul in care alegem, insa data de 16 nu trebuie sa o privim ca pe ceva in care nu trebuie sa ne implicam.A-mi exprima dorinta a ceea ce-mi doresc pentru viitorul meu, al copiilor mei si al nepotilor mei este ceva normal si chiar necesar.

Ca si cetateni ai aceste tari, cu-atat mai mult ca si crestini avem aceasta datorie in ziua de 16 noiembrie.

Treptele caderii!

Iata ca in mijlocul unui popor care s-a departat de Dumnezeu si care facea lucruri urate care nu erau pe placul Domnului, Dumnezeu gaseste o familie dupa voia Sa in care aduce binecuvantarea. Samson este fiul dorit, dar neavut  si Dumnezeu trimite un inger pentru a vesti venirea lui.

Samson, a fost o binecuvantare, de-altfel Cuvantul spune in Ps. 127, "Iată, fiii sunt o moştenire de la Domnul, rodul pântecelui este o răsplată dată de El", iar atunci cand Elisabeta a aflat ca Maria poarta in pantece un fiu, "Ea a strigat cu glas tare: „Binecuvântată eşti tu între femei şi binecuvântat este rodul pântecelui tău", asadar si Samson a fost o binecuvantare de la Dumnezeu, insa o binecuvantare conditionata.

Vers.4 -5 spune, "Acum ia bine seama să nu bei nici vin, nici băutură tare şi să nu mănânci nimic necurat.

Căci vei rămâne însărcinată şi vei naşte un fiu. Briciul nu va trece peste capul lui, pentru că acest copil va fi închinat lui Dumnezeu din pântecele mamei lui; şi el va începe să izbăvească pe Israel din mâna filistenilor.”

Samson este simbolul puterii si Cartea Judecatori descrie viata lui Samson cu bune si cu rele.

Pe masura ce crestea, Domnul il binecuvanta si mai mult Duhul Domnului ii dadea putere.In vers.25 din cap.13 vedem locul unde Duhul Domnului cobora peste Samson,
"Şi Duhul Domnului a început să-l mişte la Mahane-Dan, între Ţorea şi Eştaol"

Cata vreme a stat intre aceste hotare a fost Duhul Domnului era peste el, insa cand Samson a schimbat directia, atunci a pierdut.

 Desi a fost un om puternic, iata ca si el a avut vulnerabilitati.

Citind textul din Judecatori am vazut cateva greseli din viata lui Samson.

• Samson paraseste locul in care a fost pus!

Samson s-a coborât la Timna şi a văzut acolo o femeie din fetele filistenilor.(vers.1)

• Samson este neascultator de parinti! 

Tatăl său şi mama sa i-au zis: „Nu este nicio femeie între fetele fraţilor tăi şi în tot poporul nostru, de te duci să-ţi iei nevastă de la filisteni, care sunt netăiaţi împrejur?” Şi Samson a zis tatălui său: „Ia-mi-o, căci îmi place.”(v.3)

• Samson intra intr-un anturaj gresit de prieteni si iubeste divertismentul!

Şi acolo Samson a făcut un ospăţ, căci aşa făceau tinerii. Cum l-au văzut, au poftit treizeci de tovarăşi care au stat împreună cu el. Samson le-a zis: „Am să vă spun o ghicitoare(vers.10-12/a)

• Samson are secrete fata de parintii lui! 

  Nevasta lui Samson plângea lângă el şi zicea: „Tu n-ai decât ură pentru mine şi nu mă iubeşti; ai spus o ghicitoare copiilor poporului meu, şi nu mi-ai dezlegat-o!” Şi el i-a răspuns: „N-am dezlegat-o nici tatălui meu, nici mamei mele: să ţi-o dezleg ţie?”( v.16)

• Samson paraseste calea Domnului si cauta sa-si satisfaca placerile proprii!

Samson a plecat la Gaza; acolo a văzut o curvă şi a intrat la ea.(Jud.16:1)

După aceea, a iubit pe o femeie în valea Sorec. Ea se numea Dalila.(vers.4)

• Samson incredinteaza un secret in mainile unei straine!

...şi-a deschis toată inima faţă de ea şi i-a zis: „Briciul n-a trecut peste capul meu, pentru că sunt închinat Domnului din pântecele maicii mele. Dacă aş fi ras, puterea m-ar părăsi, aş slăbi şi aş fi ca orice alt om.”(vers.17) 

• Samson uita care este sursa puterii sale!

El şi-a pierdut puterea. Atunci ea a zis: „Filistenii sunt asupra ta, Samson!” Şi el s-a trezit din somn şi a zis: „Voi face ca şi mai înainte şi mă voi scutura.” Nu ştia că Domnul Se depărtase de el.
 (vers.19-20)

Secretul puterii  nu i s-a datorat lui Samson, ci a fost un dar din partea Domnului si  Duhul Domnului ii dadea taria necesara oridecate ori avea nevoie.

Samson l-a parasit pe Domnul, insa in acel moment si  Duhul l-a parasit pe el.

Dumnezeu l-a binecuvantat, insa binecuvantarea lui a fost conditionata.

 Samson a pierdut totul, iar totul inseamna binecuvantare.

Un om cu o putere extraordinara, ajunge sa fie ingenuncheat.

Ajunge sa fie asemeni unui clown, cu ochii scosi, dansand pentru desfatarea filistenilor, si toate acestea pentru ca a parasit calea lui Dumnezeu.

De cate ori nu am fost si noi un "Samson"?

Cate binecuvantari le-am pierdut pentru ca L-am parasit pe Domnul intr-un moment din viata?

Poate ca exact in acel moment Domnul avea pregatit pentru noi ceva extraordinar, insa din nesabuinta noastra....am pierdut binecuvantarea.

Samson a realizat ce a facut si ultima rugaciune pe care a facut-o, a cerut doar pentru cateva clipe "putere".

A primit-o, insa odata cu miile de filisteni omorati, a murit si Samson.

O poveste frumoasa cu un sfarsit tragic!

Dumnezeu are mii de binecuvantari pregatite pentru tine si poti avea parte de ele, insa exista o singura conditie,

 "nu parasi calea LUI si nu pleca din locul in care te-a asezat"

 

Hrana ta zilnica!

10 NOIEMBRIE
Ieremia 52.1-16
Capitolul 52 nu mai face parte din „cuvintele lui Ieremia" (51.64). Asemeni cap. 39, şi acest capitol, 52, expune evenimentele care au pus capăt împărăţiei lui Iuda, reproducând îndeaproape cap. 25 din 2 Împăraţi.
A sunat ceasul judecăţii. Sunt loviţi deodată: Ierusalimul, templul (v. 17-23), împăratul şi locuitorii. Cetatea este luată. Zedechia şi armata lui caută să o ia la fugă, vrând să scape de încercuirea care îi apasă din nou. Dar nu cu caldeenii aveau ei de-a face, ci cu Dumnezeu. Condus la Ribla, înaintea lui Nebucadneţar, împăratului lui Iuda îi sunt scoşi ochii - pedeapsă aplicată vasalilor trădători - şi, legat cu lanţuri de aramă, el ia drumul exilului, având să păstreze, din mizerabila sa viaţă, ca ultimă imagine, doar spectacolul crud al masacrării fiilor săi. O lună mai târziu, comandantul gărzilor revine la Ierusalim pentru a incendia şi a demola sistematic cetatea răzvrătită şi apoi pentru a face o triere a populaţiei. Versetul 15 aminteşte
de „cei care au fugit la împăratul Babilonului, ilustrând faptul că au fost printre ei şi unii care au dat ascultare cuvintelor lui Ieremia.
Aceste lucruri ne sunt scrise (şi repetate) nu numai pentru că prezintă interes istoric, ci şi pentru a da învăţătură sufletelor noastre şi pentru a ne avertiza (1 Corinteni 10.11): „Voi deci, preaiubiţilor, cunoscând mai dinainte aceste lucruri, păziţi-vă..." (citiţi 2 Petru 3.17,18).

Biserica penticostala din Romania !

Acesta este interviul fratelui Tipei realizat chiar inainte de alegerile din Cultul Penticostal, unde fratele a fost timp de 20 de ani presedintele  cultului.

Urmarind acest interviu putem descoperi valorile si principiile bisericii penticostale, dar nu numai ci si modul prin care Dumnezeu lucreaza si azi printre noi.

Samson si treptele decaderii lui!

"Căci vei rămâne însărcinată şi vei naşte un fiu. Briciul nu va trece peste capul lui, pentru că acest copil va fi închinat lui Dumnezeu din pântecele mamei lui; şi el va începe să izbăvească pe Israel din mâna filistenilor.”

Judecatori 13:5

Fiul despre care se vorbeste in acest text este Samson.

Imi amintesc de lectiile de la scoala duminicala in care am invatat despre Samson. 

Imi placea mult povestea lui si cred ca era unul din personajele preferate, pentru faptul ca era puternic.

Imi doream sa am puterea lui Samson, insa cu timpul am inteles povestea vietii lui. 

Intr-adevar Samson era un simbol al puterii, in Scriptura.

Pe cand nu era inca  nascut, Samson a fost inchinat lui Dumnezeu si iata ca ceea ce a fost vestit de inger, s-a implinit si vers. 24-24 spune "femeia a născut un fiu şi i-a pus numele Samson. 

Copilul a crescut, şi Domnul l-a binecuvântat.

Şi Duhul Domnului a început să-l mişte la Mahane-Dan, între Ţorea şi Eştaol"

Cum a fost posibil totusi, ca un copil pe care l-a ales Dumnezeu inca din pantecele mamei lui sa fie eliberatorul unui popor de sub robia filistenilor, un om atat de puternic care a doborat un leu  fara sa aibe ceva in mana, un om care omorase o mie de filisteni cat ai clipi din ochi, totusi...sa sfarseasca atat de tragic?

Filistenii l-au apucat şi i-au scos ochii; l-au coborât la Gaza şi l-au legat cu nişte lanţuri de aramă. El învârtea la râşniţă în temniţă.

  Unde a gresit Samson?

Care a fost secretul puterii sale?

Cand a inceput decaderea lui Samson? 

Care au fost treptele decaderii lui? 

 Cand si-a pierdut puterea pe care o capatase?

Ne-am regasit vreun moment din viata, in aceeasi postura ca Samson? 

Sunt doar cateva intrebari la care voi da un raspuns bazata pe Cuvantul din Scriptura, in editorialul urmator? 

 

Hrana ta zilnica!

9 NOIEMBRIE
Ieremia 51.47-64
„Aduceţi-vă aminte de Domnul în ţara îndepărtată şi Ierusalimul să fie (lit. „să se suie") în inima voastră" (v. 50). Nu fără să ştie unde va merge era invitată rămăşiţa credincioasă să iasă din mijlocul Babilonului corupt. Pentru a lua această hotărâre curajoasă, ea trebuia mai întâi să fie atrasă de sentimente puternice (Psalmul 137.5,6). In acelaşi fel şi astăzi, „la El", la lsus prezent în mijlocul a „doi sau trei" adunaţi în Numele Său, este invitat cel credincios să iasă afară din tabăra religioasă a mărturiei creştine (Evrei 13.13).
Sfârşind prezentarea tuturor judecăţilor Sale, Domnul le semnează cu un nume de temut: „Dumnezeul răsplătirilor" (v. 56). Este însă remarcabil un detaliu, anume că aceste cuvinte ale judecăţii împotriva Babilonului preced relatarea privind distrugerea Templului din cap. 52. Trebuia ca ruina idolilor Babilonului să fie vestită înainte să fi avut loc efectiv cea a Templului (v. 47 şi 52). În felul acesta, nimeni nu va putea gândi că aceşti idoli sunt în mod real mai puternici decât Dumnezeul lui Israel. Cu şapte ani înainte de luarea Ierusalimului, toate aceste cuvinte trebuia să fie scrise într-o carte, iar cartea, după citirea ei, trebuia cufundată în mijlocul Eufratului prin grija lui Seraia, fratele lui Baruc, ca o dovadă că Babilonul avea să fie înghiţit.

Imagini care sustin diaspora!

Indiferent cat de mult mi-am impus sa fiu indiferenta cu privire la evenimentele care au loc in aceste zile nu pot fi imuna la ceea ce se intampla.

Astazi in cateva orase principale Bucuresti, Cluj, Timisoara, Iasi, Cluj, Arad si Oradea au iesit oamenii in strada, nu pentru a sustine un om, o persoana, ci impotriva unui sistem defectuos si a unui sistem de care abia am scapat cu ceva ani in urma. 

Am mers si eu in P-ta Victoriei din centrul Timisoarei dorind sa vad care este pulsul acestor manifestatii.

Intr-adevar oamenii sunt foarte revoltati, mai mult de-atat sunt satui de minciuna, sunt revoltati de modul in care s-au organizat alegerile in diaspora, de fapt aceste intalniri au avut ca scop sustinerea diasporei.

S-au strans cateva mii de oameni manifestand pasnic si linistit, cu exceptia unui mic grup de tineri care sincer nu stiu daca au venit cu acelasi scop, dar pentru ca au fost recalcitranti, jandarmeria si-a facut treaba.

Cel mai frumos moment a fost cand multimea a ingenuncheat si s-a rugat rugaciunea, "Tatal nostru".

Aceasta este singura dovada ca, Romania are nevoie de DUMNEZEU!

Biruinta este a noastra, numai prin Domnul Isus!

Nu stiu care dintre noi nu am citit Evangheliile din Noul Testament, cele care descriu viata lui Isus?

Cu siguranta cunoastem toti si cunoastem si textul din Matei 4 care ne arata ca diavolul a venit sa ispiteasca, pana si pe Domnul Isus.

Atunci Isus a fost dus de Duhul în pustiu, ca să fie ispitit de diavolul.(vers.1)
Momentul acesta al ispitirii a fost ingaduit de Dumnezeu si diavolului i s-a dat voie.Numai ca spre deosebire de noi, Domnul Isus a fost ispitit in alt mod.
Ispitele cu care a incercat diavolul sa-l doboare pe Isus difera mult fata de ispitele cu care suntem confruntati noi.  
Noi, pentru ca inca ne luptam cu firea suntem ispititi prin diferite pacate, pe cand Isus fiind desavarsit, El a fost ispitit "din afara".
Iata ce spune Isus in cap.14 din Ioan:
"...căci vine stăpânitorul lumii acesteia. El n-are nimic în Mine"
Isus se gasea in momentul in care statea in post 40 de zile. Diavolul stiind ca ii este foame a venit cu ispita aceasta:
„Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, porunceşte ca pietrele acestea să se facă pâini.”
A manca nu este un pacat, si diavolul nu i-a spus decat sa prefaca multimea pietrelor in paini. De fapt diavolul nu incerca altceva decat sa-L faca sa pacatuiasca pe Isus, prin pacatul nesupunerii fata de voia lui Dumnezeu.
Ispitirea continua, insa fara succes, si Cuvantul spune in vers.11: "Atunci diavolul L-a lăsat".
Dar, l-a lasat in pace pentru totdeauna? Nicidecum!
Doctorul Luca in Evanghelia sa, descrie si el ispitirea lui Isus, iar la sfarsitul capitolului el incheie:
"După ce L-a ispitit în toate felurile, diavolul a plecat de la El, până la o vreme."
Iata ca nu a plecat definitiv....ci pana la o vreme, pentru ca - "s-a intors"
Nici la intoarcerea sa nu a vut biruinta, pentru ca Isus si atunci a biruit.Dar sa vedem "cand s-a intors?" Cand Isus le vorbea ucenilor ce va urma sa se intample si le prevestea patimile prin care va trece, vine Petru si spune, (Matei 16:23),
"Petru L-a luat deoparte şi a început să-L mustre, zicând: „Să Te ferească Dumnezeu, Doamne! Să nu Ţi se întâmple aşa ceva!”, insa Domnul Isus ii raspunde:
„Înapoia Mea, Satano: tu eşti o piatră de poticnire pentru Mine! Căci gândurile tale nu sunt gândurile lui Dumnezeu, ci gânduri de ale oamenilor”, de fapt nu Petru era cel care era mustrat, ci cel rau care statea in spatele acestor vorbe rostite de Petru.

Ca si urmasi ai lui Isus, suntem si noi angrenati intr-un razboi spiritual. Daca a avut curajul diavolul sa vina la Isus, Cel care este sfant si sa-L ispiteasca, credeti oare ca nu vine la un biet muritor ca mine, si ca tine?
Noi, cei care nu suntem desavarsiti si inca luptam zilnic cu unele fapte ale firii si suntem tentati sa savarsim  multe lucruri care nu sunt dupa voia lui Dumnezeu, oare nu vine cu-atat mai mult la noi?
 Insa la noi vine direct ispita prin pacate.Isus a biruit, pentru ca cel rau nu avea nimic in El, insa noi nu vom putea birui decat prin ajutorul Duhului Sfant. Cuvantul lui Dumnezeu ne poate apara de acest dusman al nostru. Atunci cand suntem ispititi putem rosti Cuvantul lui Dumnezeu in apararea noastra, de-aceea vorbeam mai devreme in unele editoriale pe care le-am scris, cat de important este sa stim Cuvantul.
Chiar si atunci cand cel rau se foloseste de cei din jur si folosesc chiar Cuvantul lui Dumnezeu ca sa ne convinga intr-o anumita situatie ca nu este pacat problema respectiva, scotand un text din context, pentru ca si Satana a zis:" este scris", chiar si atunci trebuie sa stim sa infruntam ispita prin Cuvantul lui Dumnezeu.
 Astazi tot mai multi cauta sa interpreteze Scriptura in asa fel incat si placerile lor sa le satisfaca, dar cumva....sa para ca se poarta si dupa Cuvant, ori acest lucru este auto-amagire.
Nu de mult am avut ocazia sa stau de vorba cu cineva care a ratacit in mod voit de la calea Domnului cautand sa-si satisfaca propriile dorinte. Dupa o discutie pe care am avut-o, timp in care incerca sa-si justifice comprtamentul si faptele prin versete din Biblie, mi-am dat seama cat de mult se amageste si rastalmaceste Scriptura, ori Isus a fost categoric in ceea ce priveste fapta ei si n-a lasat nici un fel de interpretare. Dar iata ca ne folosim de Cuvant, tocmai pentru a ne justifica pacatul, ceea ce este foarte grav, pentru ca in 2 Petru , vers. 16 este scris: "În ele(adica in epistolele scrise) sunt unele lucruri grele de înţeles pe care cei neştiutori şi nestatornici le răstălmăcesc ca şi pe celelalte Scripturi, spre pierzarea lor"
Astazi, traim vremuri in care lupta care se da intre Copiii lui Dumnezeu si cel rau este tot mai apriga, si parca se inteteste de la o zi la alta tot mai mult. 
Lucrul acesta nu trebuie sa ne sperie deloc, pentru ca bazati pe Cuvantul lui Dumnezeu care ne spune:
Voi, copilaşilor, sunteţi din Dumnezeu; şi i-aţi biruit, pentru că Cel ce este în voi este mai mare decât cel ce este în lume. 
Daca suntem din Dumnezeu, atunci biruinta va fi a noastra, prin Domnul Isus! 

Hrana ta zilnica!

8 NOIEMBRIE
Ieremia 51.27-46
O mare parte din expresiile acestor capitole sunt reluate în cartea Apocalipsa, unde le vom găsi aplicate la Babilonul viitor. Acesta nu mai este o cetate, ci un mare sistem religios, o contrafacere satanică a Bisericii lui Hristos, care îşi va lua întregul avânt după răpirea Bisericii. Pe tot parcursul acestei desfăşurări a răului, chemarea divină se face auzită în repetate rânduri: ,Jeşiţi din mijlocul lui, poporul Meu!" (cap. 50.8; 51.6,45; Isaia 48.20; Zaharia 2.7; Apocalipsa 18.4). A rămâne în Babilon după condamnarea rostită de Dumnezeu înseamnă, în adevăr, pe de o parte a participa la păcatele lui, iar pe de altă parte, a fi părtaş (sau a te expune) urgiilor ce vor veni asupra lui. Şi astăzi Domnul porunceşte alor Săi care sunt încă risipiţi în diferite medii ale creştinătăţii mărturisitoare: „Oricine rosteşte Numele Domnului să se depărteze de nedreptate!" (2 Timotei 2.19). Chiar văzând în jurul lor această nedreptate, unii credincioşi socotesc totuşi de datoria lor să rămână cu orice preţ într-un mediu recunoscut ca fiind rău, cu speranţa că, prin influenţa lor bună, pot contribui la îmbunătăţirea lor: prin aceasta, ei se amăgesc cu iluzii şi, în acelaşi timp, se consideră mai înţelepţi decât Cel care i-a îndemnat să iasă (2 Corinteni 6.14-18).

Alegeri in Cultul Crestin Penticostal!

E toamna si este momentul alegerilor. 

Si daca tot vorbim de alegeri, iata ca au fost alegeri si in Cultul Crestin Penticostal.

Fratele Moise Ardelean, 

pastorul Bisericii Gloria din Arad, Bujac a fost ales presedintele cultului pe urmatorii ani. 

Dumnezeu sa-l binecuvinteze si sa il imbrace cu putere in slujirea care ii sta in fata!

Hrana ta zilnica!

7 NOIEMBRIE
Ieremia 50.17-46; Ieremia 51:1-26

Cu siguranţă, pedepsirea lui Israel prin intermediul caldeenilor răspundea voii lui Dumnezeu, însă îndârjirea şi cruzimea de care au dat dovadă în executarea pedepsei vor justifica «răzbunarea» căreia Babilonul urmează să-i fie obiectul, în plus, atacându-1 pe Israel, Babilonul lupta împotriva Domnului

 (sf. v. 24; vezi Zaharia 2.8). 

În special jefuirea şi distrugerea templului au constituit un afront personal adus Celui a cărui glorie locuia acolo. Din acest motiv, pedepsirea Babilonului este numită „răzbunarea pentru templul Său"

 (v.28 şi cap. 51.11).
Remarcăm în acelaşi timp cum aceste sumbre capitole sunt atât de încărcate de încurajări pentru credincioşii poporului lui Dumnezeu. Domnul, Răscumpărătorul lor, este puternic şi va lua în mâini cauza lui Israel, „oaia" Sa „rătăcită", pentru a o salva din gura leilor care vor să o înghită (v. 17 şi 34). Între timp, iertarea Lui va fi şters toate greşelile lor: „Nelegiuirea lui Israel se va căuta şi nu va fi; şi păcatele lui Iuda, şi nu se vor găsi" (v. 20; comp. cu Neemia 23.21).

27, 26, 12-oi, oite, mielusei!

"Nu împuşca rănitul cu vorbe căci îl vei omorî, ci pansează-l cu încurajare şi rugăciune. " 

Dumnezeu a lasat pe pamant sa traim alaturi, fel si fel de oameni. Oameni cu diferite varste, incepand de la copii, tineri adolescenti, adulti, varsta a treia si chiar perii carunti de varsta a patra.

Nu-mi permit si nu sunt in masura sa dau sfaturi cuiva in privinta cresterii copilului, pentru ca fiecare este diferit, atat copilul cat si parintele, insa din experienta proprie pe care o am, crescand 3 copii de generatii diferite, (27, 26 si 12 ani), imi permit sa impartasesc cateva ganduri si concluzii la care am ajuns eu, in urma rolului pe care il am ca parinte fata de copiii mei. Vad tot mai mult cum difera generatiile de la unul la celalat, si de la o zi la alta.Vad preocuparile si interesul cum difera de la unul la altul, vad tendintele pe care le au acum si pe care le-au avut copiii cu 20-25 de ani in urma. Ideea este, ca pentru noi ca parinti este tot mai dificil sa  facem fata  in fata acestor provocari, de a-i creste si a-i educa pe copiii generatiei  actuale.

Se confrunta cu atatea probleme, au atatea ispite, atatea tentatii pentru este atata informatie in ziua de azi, chiar daca noi ca parinti incercam sa le selectam informatiile, la ce, si cat sa aibe acces, cu toate acestea sunt foarte informati si informatiile ajung la ei, asa cum ajunge fulgerul de la un cap, la altul.

Calculatorul si telefonul cu internet sunt un miloc prin care au acces la informatie, mijloace pe care le au la dispozitie acasa sau la scoala, iar la varsta lor este atat de dificil sa-i faci sa inteleaga ca acestea pot fi o mare binecuvantare pentru ei sau le pot fi un mare blestem.

Dar probleme nu au doar copiii, ci si multi  parinti, bunici, in general  adultii care sunt implicati in educatia sau cresterea lor.

Noi ca adulti, ne impartim in doua categorii, unii parinti sau bunici dau drepturi mult prea mari sau lucruri nepermise pentru varsta la care se afla copilul, altii ii priveaza categoric. Insa mai este o categorie de adulti, si despre aceea categorie as vrea sa vorbesc, exista adulti care catalogheaza si judeca copiii generatiei de azi dintr-o perspectiva gresita.

Cu ce ochii privim noi copiii de azi?

Saul a zis lui David: „Nu poţi să te duci să te baţi cu filisteanul acesta, căci tu eşti un copil, şi el este un om războinic din tinereţea lui.”

1 Samuel 17:33 

Cand David a spus ca vrea sa mearga cu Goliat, intr-adevar era doar un copil, si Saul pe buna dreptate il vedea doar un copil, insa David in ochii lui Dumnezeu era mai mult decat un copil, Dumnezeu vedea in el un imparat, vedea in el un instrument de eliberare pentru popor.

David avea de luptat cu marele Goliat, insa fiecare dintre copiii generatie de azi are "goliatul" lui. 

Personal recunosc ca uneori am avut tendinta de a-i judeca uneori ca nespirituali, cam superficiali in lucrarea pe care o fac si am uitat ca fiecare zi, fiecare anturaj pentru ei este o mare provocare.

Ma uit la intrebarea Domnului  Isus catre  Petru:

După ce au prânzit, Isus a zis lui Simon Petru: „Simone, fiul lui Iona, Mă iubeşti tu mai mult decât aceştia?” „Da, Doamne”, I-a răspuns Petru, „ştii că Te iubesc.” Isus i-a zis: „Paşte mieluşeii Mei.”
I-a zis a doua oară: „Simone, fiul lui Iona, Mă iubeşti?” „Da, Doamne”, I-a răspuns Petru, „ştii că Te iubesc.” Isus i-a zis: „Paşte oiţele Mele.”
A treia oară i-a zis Isus: „Simone, fiul lui Iona, Mă iubeşti?” Petru s-a întristat că-i zisese a treia oară: „Mă iubeşti?” şi I-a răspuns: „Doamne, Tu toate le ştii; ştii că Te iubesc.” Isus i-a zis: „Paşte oile Mele!
Iata turma  lui Isus formata din mielusei, oite si oi (in sensul figurativ)

 Nu toate aceste animale sunt la fel. Mielusei fragezi sunt mai zburdalnici, fara experienta, oile poate sunt mult prea curajoase, dar cu siguranta sunt si oi intelepte, dar...toate formeaza turma.

La fel este si si trupul care formeaza turma lui HRISTOS.

Sunt si copii zburdalnici, superficiali, nu prea seriosi, sunt adulti poate mult prea "filozofi", vrand sa para ceea ce poate nu sunt, poate mult prea curajosi in actele lor, insa sunt si batrani intelepti care privesc cu ochii lor, prin ochii Domnului.

Cred ca trebuie sa ne rugam Domnului sa privim copiii pe care ni i-a dat Dumnezeu, prin ochii Lui.

Astazi vad in fiul meu un copil zburdalnic, plin de nazbatii, plin de energie, o energie uneori debordanta, vad un copil cam nespiritual si superficial in slujirea in care este angrenat, insa cred cu taria ca Dumnezeu vede mult mai mult in el, si-mi doresc sa-l privesc si eu cu aceeasi ochi, atat pe el cat si "mielusei fragezi" din turma lui.

 

 

Hrana ta zilnica!

6 NOIEMBRIE
Ieremia 50.1-16
Bârlog al mondenităţii şi al corupţiei, Babilonul este cea din urmă naţiune care trebuie să audă judecata din partea Domnului. Ieremia, pentru că vestise supunerea faţă de Nebucadneţar, fusese acuzat că le era favorabil caldeenilor, trădându-şi propriul popor. Aceste două lungi capitole ale profeţiei ne arată însă ce îl învăţase Dumnezeu cu privire la Babilon. De altfel, El declarase deja că, dacă Domnul Se folosea de Babilon pentru a disciplina pe Iuda, venea şi clipa când, la rândul ei, această cetate impunătoare va fi „cercetată" în judecată şi transformată în „pustietăţi pentru totdeauna" (cap. 25.12-14). Bel Merodac (zeul Marduc) şi toţi ceilalţi idoli aveau să fie nimiciţi în chip ruşinos împreună cu cei care le slujeau, în timp ce Israel şi Iuda nu vor fi deloc „părăsiţi de Dumnezeul lor, Domnul oştirilor" (cap. 51.5).
Aceste judecăţi care urmau să lovească Babilonul le vor deschide, în sfârşit, ochii şi inimile captivilor poporului. Versetele 4 şi 5 din acest capitol, 50, ne arată lacrimile şi sme-rirea care vor însoţi întoarcerea lor la Domnul, premergătoare eliberării lor complete şi definitive. Lumea de azi este plină de idoli deşerţi care, bineînţeles, vor dispărea odată cu ea. Instruiţi de Cuvântul lui Dumnezeu, cum am putea noi să ne legăm de ea? (1 Ioan 5.21).

Nu m-am apucat de politica, dar am iarasi intrebari...?

Nu mica mi-a fost mirarea astazi sa aflu ca nu numai in diaspora au fost probleme in ce priveste votul de duminica, ci si printre studenti  din Timisoara, dar si in intreaga tara.

Cu cateva zile inainte de alegeri, cand tinerii studenti si-au platit chiria, vorbesc de caminul facultatii de medicina, administratorul caminului a cerut studentilor buletinul sa reactualizeze cateva date, desi nu vad sensul, in conditiile in care anul scolar a inceput doar de o luna de zile si toate datele erau actuale.

Asa ca duminica dimineata s-au trezit sute de studenti ca nu au buletinul.

In aceeasi situatie s-a gasit si fiul unui coleg de servici. Stand in camin, in fiecare sambata merge acasa, o localitate la numai cativa km de Timisoara, la parinti. Numai ca  duminica s-a trezit ca nu are buletin si nu poate vota. A plecat impreuna cu tatal lui (colegul meu) sa isi recupereze buletinul. Fiind sigur ca il va da, a urcat singur in camin sa ceara administratorului buletinul. Dupa cateva batai in fata unei usi inchise, a coborat la masina unde il astepta tatal sau, spunandu-i ca nu  deschide usa nimeni.

Colegul meu, fiind un tip dintr-o bucata, care nu sta la discutii, a urcat la camera administratorului de camin, a batut politicos in usa, o data, de doua ori, dupa care o voce din interior i-a spus ca azi nu  are timp sa stea de vorba cu nimeni, sa revina maine.

Nervos, colegul meu s-a prezentat cine este, dupa care a spus taios, 

 "daca in 30 de secunde nu iesi cu buletinul copilului, iti sparg usa".

In urmatoarele secunde, usa din fata sa se deschide incet, dar nu prea mult, doar atat cat sa poata intra o mana si un buletin, era buletinul copilului.

Moment penibil!

Si-acum din nou am cateva intrebari:

Din ordinul cui, s-au cerut aceste buletine?

De ce minciuna cu "reactualizarea datelor"?

Cati dintre studenti si-au putut recupera buletinul ca sa voteze?

Si in final.....cati studenti au votat?

Aaah, mai am una....la cate camine studentesti s-au pus la cale asemenea acte mizerabile?

Traim in Romania, si-aici totul e cu putinta....!!!!!!

Hrana ta zilnica!

5 NOIEMBRIE
Ieremia 49.23-39
După Edom, primul care urmează este Damascul, cu Hamat şi cu Arpad, cele mai importante cetăţi ale Siriei, apoi Chedar şi Haţor, unde locuiau triburi nomade, iar în final aflăm despre sentinţa împotriva Blamului (Persia), naţiune mai depărtată de Israel din punct de vedere geografic, în timp ce toate celelalte îi erau vecine.
Dumnezeu este drept. El măsoară cu exactitate pedeapsa fiecăruia dintre aceste popoare, proporţional cu privilegiile avute (Romani 2.6; Daniel 4.35). în cap. 2.10,11, Domnul tocmai îl comparase pe Israel cu Chedarul, trib ignorant care cel puţin a rămas credincios dumnezeilor lui falşi, în timp ce poporul Său se depărtase de Dumnezeul cel adevărat. Cu cât mai vinovat era Israelul cel instruit de lege! Să ne amintim -mai ales dacă suntem copii de creştini - acest verset solemn: „Oricui i s-a dat mult i se va cere mult (Luca 12.48).
Toate aceste popoare, ca şi Iuda, trebuia să cadă sub puterea lui Nebucadneţar (v. 30) şi să devină tot atâtea provincii ale marelui imperiu babilonean. De aceea era un lucru inutil şi fără sens din partea iudeilor să se întoarcă spre vecinii lor şi să caute adăpost şi protecţie la ei (Psalmul 60.11). 

Cum ar fi putut aceia să le vină în ajutor, când nici pe ei nu se puteau salva?

Pentru fiecare zi...am un motiv de multumire!

Fiecare zi avem mii de motive de multumire lui Dumnezeu.

Astazi vreau sa-i multumesc Domnului pentru un lucru special!

In timp ce lucrez si ascult o muzica divina la un radio crestin, mi-a venit acest gand in mintea mea si simt nevoia sa fac acest lucru.

 De multe  ori am multumit Domnului ca am un job, insa astazi vreau sa-I multumesc Domnului in mod deosebit pentru acest lucru.

"Doamne,

iti multumesc ca, in timp ce altii si-au pierdut job-ul, eu am unul minunat,

 iti multumesc ca, in timp ce altii lucreaza in frig, eu stau la caldura,

iti multumesc ca, in timp ce altii au un sef stresant, eu am trei, dar toti trei sunt deosebiti,

iti multumesc ca, in timp ce altii nu isi primesc banii la timp, eu i-am primit intotdeauna,

iti multumesc ca, in timp ce altii sunt prigoniti din cauza credintei lor, eu  nu am parte de asa ceva,

iti multumesc ca, in timp ce urechile altora asculta doar injuraturi, eu pot asculta muzica crestina,

iti multumesc ca, in timp ce altii trudesc din greu, eu am parte de un job unde nu-mi este afectata sanatatea,
iti multumesc ca, in timp ce altii lucreaza 6 sau chiar 7 zile din saptamana, eu am parte de 2 zile libere, 
iti multumesc ca in timp ce alti lucreaza 10-12 ore, eu lucrez doar 8 ore,

iti multumesc ca, in timp ce altii  au plecat departe de familie pentru a-si castiga existenta, eu ma pot bucura ca am in tara mea un job.

 Iti multumesc ca....Doamne, cate motive am sa-ti multumesc!

Nu mi-ar ajunge toata viata, de-aceea ca multumire pentru binecuvantarile Tale, gura mea te va lauda pentru toate binefacerile Tale si inima mea iti declara iubire.

 Binecuvinteaza-mi serviciul pe care il am, societatea unde lucrez, binecuvinteaza-mi sefii, dar binecuvinteaza-mi si munca pe care o fac. Da-mi intelepciune in tot ceea ce am de facut, si mai presus de orice, fa-ma lumina pentru cei din jur"

Daca si tu ai ai gasit macar  un motiv de multumire, dintre cele pe care le-am enumerat...multumeste-I Domnului !

Vrei sa fii fericit?

  Iata reteta!

Totuşi, măcar că păcătosul face de o sută de ori răul şi stăruie multă vreme în el, eu ştiu că fericirea este pentru cei ce se tem de Dumnezeu şi au frică de El.
Dar cel rău nu este fericit şi nu-şi va lungi zilele, întocmai ca umbra, pentru că n-are frică de Dumnezeu.

Sa aveti parte de o zi minunata de toamna, cu binecuvantari alese din partea Domnului!

 

Astazi, cum il vezi tu pe Dumnezeu ?

Se spune ca, pe masura ce imbatranesti iti ajung ore de somn mai putine. 

Nu stiu, o fi adevarat sau nu, dar pesemne ca...imbatranesc. M-am trezit dis de dimineata si m-am pus sa citesc.

Şi Domnul a trecut pe dinaintea lui şi a strigat: „Domnul Dumnezeu este un Dumnezeu plin de îndurare şi milostiv, încet la mânie, plin de bunătate şi credincioşie.

Exod 34:6 

----------------------

Căci Domnul Dumnezeul tău este un foc mistuitor, un Dumnezeu gelos.

Deuteronom 4:24

Avem doua versete, unde acelasi om declara: "Dumnezeu este un Dumnezeu plin de îndurare şi milostiv", iar mai tarziu spune , "Domnul Dumnezeul tău este un foc mistuitor, un Dumnezeu gelos"

Stim cu totii  ce inseamna sa ai de-a face cu cineva care este bun, indurator si milos, dar tot asa de bine stim si ce inseamna sa ai de-a face cu cineva care este ca un foc mistuitor si furios de gelozie.

Fereasca Dumnezeu sa cazi in mainile unui om gelos. Ori, Moise spune despre Dumnezeu ca este un Dumnezeu gelos.

Ok, asta spune Moise, dar tu?

 Tu ce spui? Cum este Dumnezeu pentru tine?

Cum il vezi tu pe Dumnezeu?

Conteaza circumstantele in care te gasesti?

Oamenii isi schimba parerea despre Dumnezeu destul de des. Daca astazi ne merge bine si suntem "pe val", atunci Domnul este bun, este extraordinar, nu-i nimeni ca El, insa daca suntem in criza, daca suntem loviti de vreo boala, atunci ne schimbam declaratia - Domnul este aspru si nemilos.

Cuvantul lui Dumnezeu spune clar:

Isus Hristos este acelaşi ieri şi azi şi în veci!

Deci iata ca El nu se schimba!

Si-atunci ma intreb de unde schimbarea noastra in declaratii, de la o zi la alta?

Nu cumva circumstantele in care ne gasim ne fac pe noi sa ne schimbam?

Iacov  spune in epistola sa:
Nu vă înşelaţi preaiubiţii mei fraţi:
orice ni se dă bun şi orice dar desăvârşit este de sus, coborându-se de la Tatăl luminilor, în care nu este nici schimbare, nici umbră de mutare.

Si-atunci vine intrebarea: "de unde vin cele rele"?

De fapt, ce consideram noi rau? 

Toate lucrurile care se intampla in viata noastra si nu sunt pe placul nostru, am putea spune.

Da, n-or fi ele pe placul nostru, dar poate ca sunt necesare in viata noastra.

Imi amintesc de raspunsul pe care i l-a dat Isus, mamei fiilor lui Zebedei,

 "cereti, dar nu stiti ce cereti!"

Oare tot ceea ce cerem noi, intotdeauna este si bun?

Pentru noi poate ca da, insa nu si pentru Dumnezeu. El stie ce este mai bine, si pentru mine si pentru tine.

Noi trebuie sa credem Cuvantul Lui!

Deci, dacă voi, care sunteţi răi, ştiţi să daţi daruri bune copiilor voştri, cu cât mai mult Tatăl vostru care este în ceruri va da lucruri bune celor ce I le cer! (Matei 7:11)

Cu alte cuvinte, spune inteleptul  Solomon "orice lucru El îl face frumos la vremea lui", deci chiar si lucrurile acelea care noua nu ne sunt pe plac acum.

   De altă parte, ştim că toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu, şi anume spre binele celor ce sunt chemaţi după planul Său.

Astazi, cum il vezi tu pe Dumnezeu ?

Hrana ta zilnica!

4 NOIEMBRIE
Ieremia 49.1-22
Fiii lui Amon profitaseră cu laşitate de strămutarea celor zece seminţii, însuşindu-şi ţinutul lui Gad de cealaltă parte a Iordanului. Printr-o dreaptă răsturnare a situaţiei, după ce îl „moşteniseră" pe nedrept pe Israel, ei vor deveni moştenirea lui (v. 2). Am văzut deja cum Moab batjocoritorul a devenit, la rândul său, obiect al batjocurii (cap. 48.26,27) şi este remarcabil să constatăm că judecăţile pe care Dumnezeu le trimite sunt adesea în raport cu greşelile comise împotriva altuia. Asemenea lecţii, dacă ştim să le primim, ne ajută să înţelegem mai bine spre ce înclină Matei 7.2 şi 7.12 atunci când ne îndeamnă să nu facem altora ceea ce nu dorim să ni se facă nouă.
Ceea ce caracterizează aici Edomul este extrema sa aroganţă. Cuibărindu-se precum vulturii în stâncile abrupte şi sălbatice ale muntelui Seir (v. 16), poporul acesta se considera invulnerabil. Dumnezeu însă a ştiut şi va şti din nou să-l găsească acolo pentru a-1 face să decadă, transformându-i locuinţa într-un pustiu pentru totdeauna (v. 13 şi Obadia 4). Spre deosebire de Moab şi de Amon, Domnul, încheind, nu îi face Edomului nicio promisiune că prinşii săi vor fi restauraţi, ci, dimpotrivă, le spune că „nu va rămâne niciunul din casa lui Esau!" (Obadia 18; comp. cu cap. 48.47 şi 49.6).

Intrebari...fara raspuns, dar astept raspunsul in 16 noiembrie!

Nu sunt membra  vreunui partid, nu fac politica, insa ca orice cetatean care imi pasa de tara in care traiesc, nu pot sa nu fiu revoltata vazand cat dispret au aratat "mai marii" nostri pentru oamenii de rand, si sa nu uitam ca acesti oameni de rand din diaspora nu sunt putini la rand, sunt in jur de 4-6 milioane.

Nu stiu ce ar mai putea fi de spus in urma alegerilor care tocmai au avut loc (bineinteles primul tur).

Daca au fost oameni care nu au mers in primul tur la vot, fie din comoditate, fie o stare de lehamite, fie neincredere in numaratoarea voturilor, astazi am vazut in jurul meu oameni  revoltati si mai porniti sa mearga la vot in turul doi.

Am vorbit cu o cunostinta care este in Munchen, dupa cateva ore petrecute la o coada imensa...a plecat inapoi spre casa revoltata, fara sa voteze, 

 "in 16 noiembrie am sa merg la ora 7 dimineata, si tot voi vota", declara tanara.

Cati or fi ca aceasta tanara?

Alegeri in Munchen, Paris, Valencia, Londra, Berna, Luxemburg, Bruxelles, ordinea pozelor fiind cea enumerata.

 

 sursa foto:http://eclujeanul.ro

Am doar doar cateva intrebari in legatura cu aceste alegeri!

•  Cati nu ajuns sa voteze la nivel international?
• Cui ii este frica de voturile romanilor din diaspora?
• De ce nu este acceptat votul prin corespondenta?
• De ce s-a reintrodus acel formular anti-frauda, in timp ce la referendumul organizat pentru demiterea d-lui Basescu  in 2012 s-a renuntat, tocmai pentru a putea exercita votul cat mai multi si  a fi scurtat timpul de sedere in cabinele de vot?
• De ce in 2012 s-a putut prelungi  programul de votare cu patru ore, fata de 2007,  in timp ce acum, NU ? 
• De ce in 2012 s-au putut suplimenta numarul sectiilor de votare, fata de 2007 cu 1068  de sectii?
• Ce motivatie atat de puternica au avut  romanii din diaspora, incat au iesit in numar asa mare la vot?

Intrebari...fara raspuns, dar ma gandesc ca in 16 noiembrie voi primi...

RASPUNSUL!

Hrana ta zilnica!

3 NOIEMBRIE
Ieremia 48.1:47
După un capitol scurt consacrat filistenilor, Domnul, compensând, vorbeşte acum despre Moab mai pe larg. Acest popor îşi pusese încrederea în lucrările lui, în tezaurul lui (v. 7), în dumnezeul său, Chemoş (v. 13), şi în oamenii săi de război (v. 14). Şi nu numai că aceste resurse pe care se bizuia Moab nu i-au fost de niciun ajutor, dar au constituit şi cauza judecăţii care a căzut asupra sa (v. 7).
Lui Moab îi lipsise ceva esenţial şi, oricât de surprinzător ar părea, acestea erau ... încercările. Vinul nou trebuie trecut mai întâi dintr-un butoi în altul, până ajunge «să-şi piardă din tărie», să-şi aibă, puţin câte puţin, toate drojdiile depuse. Dar Moab nu suferise niciodată acest tratament. El fusese „netulburat „din tinereţea lui" (v. 11; Zaharia 1.15); nu învăţase prin împrejurări dificile să se cunoască, la modul de a-şi pierde din prostul său gust caracteristic (aceasta este ceea ce va căuta Domnul să facă cu Israel, ducându-1 în robie). Domnul ştie ce face atunci când ne scutură şi ne smulge din comoditatea noastră (Psalmul 119.67). Aceste „turnări" neplăcute dintr-un vas în altul au scopul de a ne face să pierdem de fiecare dată încă puţin din voinţa proprie, încă puţin din pretenţiile noastre, încă puţin din încrederea în noi înşine.