Nu stiu care dintre noi nu am citit Evangheliile din Noul Testament, cele care descriu viata lui Isus?
Cu siguranta cunoastem toti si cunoastem si textul din Matei 4 care ne arata ca diavolul a venit sa ispiteasca, pana si pe Domnul Isus.
Atunci Isus a fost dus de Duhul în pustiu, ca să fie ispitit de diavolul.(vers.1)
Momentul acesta al ispitirii a fost ingaduit de Dumnezeu si diavolului i s-a dat voie.Numai ca spre deosebire de noi, Domnul Isus a fost ispitit in alt mod.
Ispitele cu care a incercat diavolul sa-l doboare pe Isus difera mult fata de ispitele cu care suntem confruntati noi.
Noi, pentru ca inca ne luptam cu firea suntem ispititi prin diferite pacate, pe cand Isus fiind desavarsit, El a fost ispitit "din afara".
Iata ce spune Isus in cap.14 din Ioan:
"...căci vine stăpânitorul lumii acesteia. El n-are nimic în Mine"
Isus se gasea in momentul in care statea in post 40 de zile. Diavolul stiind ca ii este foame a venit cu ispita aceasta:
„Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, porunceşte ca pietrele acestea să se facă pâini.”
A manca nu este un pacat, si diavolul nu i-a spus decat sa prefaca multimea pietrelor in paini. De fapt diavolul nu incerca altceva decat sa-L faca sa pacatuiasca pe Isus, prin pacatul nesupunerii fata de voia lui Dumnezeu.
Ispitirea continua, insa fara succes, si Cuvantul spune in vers.11: "Atunci diavolul L-a lăsat".
Dar, l-a lasat in pace pentru totdeauna? Nicidecum!
Doctorul Luca in Evanghelia sa, descrie si el ispitirea lui Isus, iar la sfarsitul capitolului el incheie:
"După ce L-a ispitit în toate felurile, diavolul a plecat de la El, până la o vreme."
Iata ca nu a plecat definitiv....ci pana la o vreme, pentru ca - "s-a intors"
Nici la intoarcerea sa nu a vut biruinta, pentru ca Isus si atunci a biruit.Dar sa vedem "cand s-a intors?" Cand Isus le vorbea ucenilor ce va urma sa se intample si le prevestea patimile prin care va trece, vine Petru si spune, (Matei 16:23),
"Petru L-a luat deoparte şi a început să-L mustre, zicând: „Să Te ferească Dumnezeu, Doamne! Să nu Ţi se întâmple aşa ceva!”, insa Domnul Isus ii raspunde:
„Înapoia Mea, Satano: tu eşti o piatră de poticnire pentru Mine! Căci gândurile tale nu sunt gândurile lui Dumnezeu, ci gânduri de ale oamenilor”, de fapt nu Petru era cel care era mustrat, ci cel rau care statea in spatele acestor vorbe rostite de Petru.
Ca si urmasi ai lui Isus, suntem si noi angrenati intr-un razboi spiritual. Daca a avut curajul diavolul sa vina la Isus, Cel care este sfant si sa-L ispiteasca, credeti oare ca nu vine la un biet muritor ca mine, si ca tine?
Noi, cei care nu suntem desavarsiti si inca luptam zilnic cu unele fapte ale firii si suntem tentati sa savarsim multe lucruri care nu sunt dupa voia lui Dumnezeu, oare nu vine cu-atat mai mult la noi?
Insa la noi vine direct ispita prin pacate.Isus a biruit, pentru ca cel rau nu avea nimic in El, insa noi nu vom putea birui decat prin ajutorul Duhului Sfant. Cuvantul lui Dumnezeu ne poate apara de acest dusman al nostru. Atunci cand suntem ispititi putem rosti Cuvantul lui Dumnezeu in apararea noastra, de-aceea vorbeam mai devreme in unele editoriale pe care le-am scris, cat de important este sa stim Cuvantul.
Chiar si atunci cand cel rau se foloseste de cei din jur si folosesc chiar Cuvantul lui Dumnezeu ca sa ne convinga intr-o anumita situatie ca nu este pacat problema respectiva, scotand un text din context, pentru ca si Satana a zis:" este scris", chiar si atunci trebuie sa stim sa infruntam ispita prin Cuvantul lui Dumnezeu.
Astazi tot mai multi cauta sa interpreteze Scriptura in asa fel incat si placerile lor sa le satisfaca, dar cumva....sa para ca se poarta si dupa Cuvant, ori acest lucru este auto-amagire.
Nu de mult am avut ocazia sa stau de vorba cu cineva care a ratacit in mod voit de la calea Domnului cautand sa-si satisfaca propriile dorinte. Dupa o discutie pe care am avut-o, timp in care incerca sa-si justifice comprtamentul si faptele prin versete din Biblie, mi-am dat seama cat de mult se amageste si rastalmaceste Scriptura, ori Isus a fost categoric in ceea ce priveste fapta ei si n-a lasat nici un fel de interpretare. Dar iata ca ne folosim de Cuvant, tocmai pentru a ne justifica pacatul, ceea ce este foarte grav, pentru ca in 2 Petru , vers. 16 este scris: "În ele(adica in epistolele scrise) sunt unele lucruri grele de înţeles pe care cei neştiutori şi nestatornici le răstălmăcesc ca şi pe celelalte Scripturi, spre pierzarea lor"
Astazi, traim vremuri in care lupta care se da intre Copiii lui Dumnezeu si cel rau este tot mai apriga, si parca se inteteste de la o zi la alta tot mai mult.
Lucrul acesta nu trebuie sa ne sperie deloc, pentru ca bazati pe Cuvantul lui Dumnezeu care ne spune:
Voi, copilaşilor, sunteţi din Dumnezeu; şi i-aţi biruit, pentru că Cel ce este în voi este mai mare decât cel ce este în lume.
Daca suntem din Dumnezeu, atunci biruinta va fi a noastra, prin Domnul Isus!
Momentul acesta al ispitirii a fost ingaduit de Dumnezeu si diavolului i s-a dat voie.Numai ca spre deosebire de noi, Domnul Isus a fost ispitit in alt mod.
Ispitele cu care a incercat diavolul sa-l doboare pe Isus difera mult fata de ispitele cu care suntem confruntati noi.
Noi, pentru ca inca ne luptam cu firea suntem ispititi prin diferite pacate, pe cand Isus fiind desavarsit, El a fost ispitit "din afara".
Iata ce spune Isus in cap.14 din Ioan:
"...căci vine stăpânitorul lumii acesteia. El n-are nimic în Mine"
Isus se gasea in momentul in care statea in post 40 de zile. Diavolul stiind ca ii este foame a venit cu ispita aceasta:
„Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, porunceşte ca pietrele acestea să se facă pâini.”
A manca nu este un pacat, si diavolul nu i-a spus decat sa prefaca multimea pietrelor in paini. De fapt diavolul nu incerca altceva decat sa-L faca sa pacatuiasca pe Isus, prin pacatul nesupunerii fata de voia lui Dumnezeu.
Ispitirea continua, insa fara succes, si Cuvantul spune in vers.11: "Atunci diavolul L-a lăsat".
Dar, l-a lasat in pace pentru totdeauna? Nicidecum!
Doctorul Luca in Evanghelia sa, descrie si el ispitirea lui Isus, iar la sfarsitul capitolului el incheie:
"După ce L-a ispitit în toate felurile, diavolul a plecat de la El, până la o vreme."
Iata ca nu a plecat definitiv....ci pana la o vreme, pentru ca - "s-a intors"
Nici la intoarcerea sa nu a vut biruinta, pentru ca Isus si atunci a biruit.Dar sa vedem "cand s-a intors?" Cand Isus le vorbea ucenilor ce va urma sa se intample si le prevestea patimile prin care va trece, vine Petru si spune, (Matei 16:23),
"Petru L-a luat deoparte şi a început să-L mustre, zicând: „Să Te ferească Dumnezeu, Doamne! Să nu Ţi se întâmple aşa ceva!”, insa Domnul Isus ii raspunde:
„Înapoia Mea, Satano: tu eşti o piatră de poticnire pentru Mine! Căci gândurile tale nu sunt gândurile lui Dumnezeu, ci gânduri de ale oamenilor”, de fapt nu Petru era cel care era mustrat, ci cel rau care statea in spatele acestor vorbe rostite de Petru.
Ca si urmasi ai lui Isus, suntem si noi angrenati intr-un razboi spiritual. Daca a avut curajul diavolul sa vina la Isus, Cel care este sfant si sa-L ispiteasca, credeti oare ca nu vine la un biet muritor ca mine, si ca tine?
Noi, cei care nu suntem desavarsiti si inca luptam zilnic cu unele fapte ale firii si suntem tentati sa savarsim multe lucruri care nu sunt dupa voia lui Dumnezeu, oare nu vine cu-atat mai mult la noi?
Insa la noi vine direct ispita prin pacate.Isus a biruit, pentru ca cel rau nu avea nimic in El, insa noi nu vom putea birui decat prin ajutorul Duhului Sfant. Cuvantul lui Dumnezeu ne poate apara de acest dusman al nostru. Atunci cand suntem ispititi putem rosti Cuvantul lui Dumnezeu in apararea noastra, de-aceea vorbeam mai devreme in unele editoriale pe care le-am scris, cat de important este sa stim Cuvantul.
Chiar si atunci cand cel rau se foloseste de cei din jur si folosesc chiar Cuvantul lui Dumnezeu ca sa ne convinga intr-o anumita situatie ca nu este pacat problema respectiva, scotand un text din context, pentru ca si Satana a zis:" este scris", chiar si atunci trebuie sa stim sa infruntam ispita prin Cuvantul lui Dumnezeu.
Astazi tot mai multi cauta sa interpreteze Scriptura in asa fel incat si placerile lor sa le satisfaca, dar cumva....sa para ca se poarta si dupa Cuvant, ori acest lucru este auto-amagire.
Nu de mult am avut ocazia sa stau de vorba cu cineva care a ratacit in mod voit de la calea Domnului cautand sa-si satisfaca propriile dorinte. Dupa o discutie pe care am avut-o, timp in care incerca sa-si justifice comprtamentul si faptele prin versete din Biblie, mi-am dat seama cat de mult se amageste si rastalmaceste Scriptura, ori Isus a fost categoric in ceea ce priveste fapta ei si n-a lasat nici un fel de interpretare. Dar iata ca ne folosim de Cuvant, tocmai pentru a ne justifica pacatul, ceea ce este foarte grav, pentru ca in 2 Petru , vers. 16 este scris: "În ele(adica in epistolele scrise) sunt unele lucruri grele de înţeles pe care cei neştiutori şi nestatornici le răstălmăcesc ca şi pe celelalte Scripturi, spre pierzarea lor"
Astazi, traim vremuri in care lupta care se da intre Copiii lui Dumnezeu si cel rau este tot mai apriga, si parca se inteteste de la o zi la alta tot mai mult.
Lucrul acesta nu trebuie sa ne sperie deloc, pentru ca bazati pe Cuvantul lui Dumnezeu care ne spune:
Voi, copilaşilor, sunteţi din Dumnezeu; şi i-aţi biruit, pentru că Cel ce este în voi este mai mare decât cel ce este în lume.
Daca suntem din Dumnezeu, atunci biruinta va fi a noastra, prin Domnul Isus!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu