Datorita faptului ca am avut un weekend plin de ”obligatii”, nu am ajuns sa postez hrana cu care suntem obisnuiti de aproape cinci ani. Astazi cu scuzele de rigoare voi posta si pentru zile de 09 si 10 aprilie. Dumnezeu sa ne ajute sa luam aminte la tot ceea ce Cuvantul Sau ne invata.
9 APRILIE
Eclesiastul 7.16-29
Ce semnifică recomandarea pe care o găsim în versetul 16? Cumva că riscăm să devenim prea riguroşi în umblarea noastră? Cu siguranţă nu înseamnă aceasta! Nu vom avea niciodată o conştiinţă prea sensibilă. Există însă un pericol căruia îi cad victimă deseori cei de curând întorşi la Dumnezeu: acela de a fi exageraţi în atitudinile sau în cuvintele lor, acestea depăşind măsura credinţei pe care o au. In acelaşi timp îi critică cu uşurinţă pe ceilalţi creştini, iar aceasta pur şi simplu deoarece încă nu se cunosc pe ei înşişi (Romani 12.3).
Versetul 21 ne prezintă cealaltă latură, a criticilor cărora, de data aceasta, noi înşine le suntem ţinta. Dacă avem aprobarea Domnului, nu trebuie să le punem la inimă. „Cel care se teme de Dumnezeu iese din toate" (v. 18), este învăţat să facă faţă situaţiilor celor mai periculoase. Printre aceste pericole, versetul 26 menţionează „femeia a cărei inimă este (ca nişte) laţuri... şi ale cărei mâini sunt lanţuri". Cel care-I este plăcut lui Dumnezeu (adică acela care se teme de El şi II ascultă) poate avea încredere că va fi păzit şi că va scăpa, dar„cel păcătos va fi prins de ea". Două istorii opuse ilustrează acest avertisment: cea a lui Iosif (Geneza 39.7...) şi cea, tragică, a lui Samson trădat de Dalila (Judecători 16.4...).
Tineri creştini, să medităm mai mult asupra acestor două exemple!
10 APRILIE
Eclesiastul 8.1-17
„Pentru orice lucru este un timp şi o judecată" (v. 6). Atunci când un candidat are de susţinut un examen, două zile sunt importante: cea a probelor şi apoi cea a rezultatelor.
Timpul pe care Dumnezeu i-1 alocă fiecăruia pe pământ corespunde celei dintâi dintre aceste zile; cea a judecăţii însă va veni inevitabil. Păcătosul, în inconştienţa lui, profitând de faptul că „sentinţa împotriva unei fapte rele nu se execută imediat" (datorită răbdării lui Dumnezeu), înmulţeşte relele (v. 11) ... şi nenorocirile (v. 6). „Omul nu-şi cunoaşte timpul" (cap. 9.12; Ieremia 8.6,7), nici „ce va fi" (v. 7), pe când înţeleptul, învăţat de Dumnezeu, pricepe toate lucrurile (v. 1; 1 Corinteni 2.15,16). Asemeni lui Pavel, gândul referitor la tribunalul lui Hristos îi dă teamă. Înţelegând însemnătatea timpului actual, solemnitatea judecăţii (v. 5), el caută cu înflăcărare să-I fie plăcut Domnului
(2 Corinteni 5.9-11).
Eclesiastul nu a avut, ca noi, revelaţia cu privire la viitor.
El cunoştea, cu toate acestea, importanţa acestei temeri de Dumnezeu şi afirmă că totul va fi bine pentru cei care se tem de Dumnezeu" (v. 12). Ei vor întâmpina probabil persecuţia, dar nimeni nu va avea puterea să le întemniţeze duhul (v. 8, 9).
Nimic nu-i va putea despărţi de dragostea lui Hristos (Romani 8.35).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu