Un timp binecuvantat, ca pe vremuri...!

Cu toate ca au  fost zile libere, am avut  cateva zile obositoare de pregatiri si alergare, dar cu toate acestea  am avut un weekend binecuvantat si asta pentru ca am avut totii copiii in jurul mesei...ca pe vremuri.
Ne-am adunat cu totii sa-l sarbatorim pe mezinul nostru, care a implinit 13 ani.

 Cu mic cu mare ne-am bucurat impreuna si mai ales am depanat amintiri, am glumit, am ras cu o pofta  cum demult n-am mai facut-o, am si plans...ca deh...bucuria nu-i completa daca nu este si o lacrima...si uite asa ne-am bucurat impreuna.
Iubesc aceste momente si de fiecare data imi doresc sa nu se mai termine ba mai mult gandesc si eu ca Petru...."Doamne, ce bine ar fi sa pot face trei colibi..."
Ce-as putea mai mult sa-mi doresc mai mult de-atat...?
Cum as putea sa nu-i multumesc lui Dumnezeu pentru tot ceea ce mi-a dat?
II multumesc din suflet pentru toate binecuvantarile si-L rog in continuare, sa nu ne uite. Mana Sa de Tata Ocrotitor sa vegheze asupra noastra, a lor si  sa-i binecuvinteze cu sanatate pe toti,  de la copiii la ginere, nora,  nepotei...pe toti Domnul sa-i aibe in paza Lui.