Ultima minune!

Zilele trecute  ma gandeam la marea sarbatoare care ne sta in fata,"Intrarea Domnului Isus in Ierusalim si Triumful Sau in fata mortii". Oare realizam noi cu adevarat importanta acestor sarbatori?

Trist este ca semnificatia adevarata a acestor sarbatori s-a pierdut si din pacate toate aceste sarbatori au capatat o mare importanta comerciala si traditionala.

Si sarbatoarea Nasterii si sarbatoarea Invierii au o importanta deosebita, dar cred ca fara sarbatoarea Invierii, nu ar fi existat nici sarbatoarea Nasterii. Isus a venit in lume ca sa poata muri intr-o zi pentru pacatul meu, si al tau. Daca nu trebuia sa aibe loc acest eveniment de preluare al pacatelor mele, Isus nu venea pe pamant.

Scurta a fost viata Lui pe pamant, insa cat a stat Isus a facut multe minuni. Ultima minune facuta chiar inainte de a-L condamna la moarte, a fost invierea lui Lazar.

Nu stiu daca a avut si nu stiu cati prieteni a avut Domnul Isus, dar stiu ca Lazar si familia lui a fost una dintre familiile indragite de Domnul Isus, dar cu toate aceste descrierea cu care incepe Ioan  capitolul 11 este asa, 

"un oarecare Lazar....".

Pai nu era prietenul Domnului Isus? Doar Isus a fost in casa lor de-atatea ori, au servit si masa impreuna si vine Ioan si spune...."un oarecare"?

Da, pentru ca inaintea lui Isus toti suntem egali, El nu are in vedere fata omului, chiar daca Lazar era unul dintre cei iubiti de El.

Căci înaintea lui Dumnezeu nu se are în vedere faţa omului. Romani 2:11

Interesant este ca prima minune cu care Isus isi incepe activitatea Sa pe pamant este transformarea apei in vin, apoi continua cu tot felul de vindecari si sfarseste cu invierea lui Lazar. Nimeni din cei care erau de fata nu s-au asteptat la asa ceva, ei credeau ca Domnul Isus cel mult va putea vindeca, dar nu ca invie, ori iata ca inviindu-l pe Lazar, Isus este prezentat ca Biruitorul care are putere asupra mortii.

Dupa aceasta minune, iata ca soseste vremea hotarata. Atunci a fost momentul implinirii planului lui Dumnezeu.

Cand Maria si Marta au trimis sa-L caute si sa-i spuna despre starea sanatatii fratelui lor Lazar, ne-am fi asteptat ca sa vina intr-un suflet Isus, doar era prietenul Lui, numai ca zaboveste doua zile...

Si-asa a trecut o zi pana au reusit sa ajunga la El, apoi a mai zabovit El inca doua, mai una pe drum la intoarcere, iata sunt patru zile.

Doamne, pai nu spunea-I ca iubesti aceasta familie, si Tu tocmai dupa patru zile apari...?

Şi Isus iubea pe Marta şi pe sora ei şi pe Lazăr. (v.5), ba mai mult cum de ingadui ca cei iubiti de Tine sa treaca prin suferinta bolii?

Iata ca pana si cei iubiti de El trec prin suferinta si incercari. Sa ne gandim la Avraam. Dumnezeu i-a incercat credinta dar incercarea lui i-a adus cea mai mare binecuvantare. (Gen.22:16-18)

„Pe Mine însumi jur, zice Domnul: pentru că ai făcut lucrul acesta şi n-ai cruţat pe fiul tău, pe singurul tău fiu, te voi binecuvânta foarte mult şi-ţi voi înmulţi foarte mult sămânţa, şi anume: ca stelele cerului şi ca nisipul de pe ţărmul mării; şi sămânţa ta va stăpâni cetăţile vrăjmaşilor ei. Toate neamurile pământului vor fi binecuvântate în sămânţa ta, pentru că ai ascultat de porunca Mea!”

Dar revenind la Lazar, iata ca boala lui spune Domnul, este slava lui Dumnezeu.

De fiecare data avem tendinta sa spunem..."sigur l-a pedepsit Dumnezeu...", dar iata, conform Cuvantului, boala aceasta este data spre slava lui Dumnezeu. Cei prezenti credeau ca Isus poate vindeca, dar ceea ce vedeau ei era mai mult decat o vindecare, era o inviere.

Iata, dupa aceasta minune, a sosit timpul hotarat de Dumnezeu, timp profetit inca de prorocul Isaia, 

"Dispreţuit şi părăsit de oameni, Om al durerii şi obişnuit cu suferinţa, era aşa de dispreţuit, că îţi întorceai faţa de la El, şi noi nu L-am băgat în seamă.

Totuşi El suferinţele noastre le-a purtat, şi durerile noastre le-a luat asupra Lui, şi noi am crezut că este pedepsit, lovit de Dumnezeu şi smerit. Dar El era străpuns pentru păcatele noastre, zdrobit pentru fărădelegile noastre. Pedeapsa care ne dă pacea a căzut peste El, şi prin rănile Lui suntem tămăduiţi.

Acum a sosit ceasul implinirii! 

Din ziua aceea, au hotărât să-L omoare(Ioan11. v.53), iar cel mai bun moment era acum la inchinarea Praznicului, la venirea in Ierusalim gandeau preotii si fariseii. Si intr-adevar dupa o cina petrecuta in casa lui Lazar, Isus vine in Ierusalim. Acolo Isus vorbeste despre moartea Sa si despre tot ceea ce trebuia sa se implineasca

Iata ca aceste zile au alta semnificatie decat cea comerciala sau traditionala. Sarbatoarea aceasta nu este nici oua rosii, nici miel, nici cozonac, ci sarbatoarea aceasta inseamna VIATA. 

Noi am primit viata prin Isus Hristos!

Dumnezeu sa ne dea intelepciune spre a cerceta aceste evenimente care s-au intamplat in aceasta perioada cu mii de ani in urma. 

„Eu sunt Învierea şi Viaţa. Cine crede în Mine, chiar dacă ar fi murit, va trăi.

Şi oricine trăieşte şi crede în Mine nu va muri niciodată. Crezi lucrul acesta?”