Banutul din pumn!

Profitand de neatentia parintilor care erau ocupati cu musafirii veniti in vizita la ei, o fetita de numai cativa anisori, a intrat intr-una din camerele in care nu avea voie sa se joace si a inceput sa admire tot ce era acolo. A zarit o vaza foarte frumoasa, viu colorata, s-a apropiat de ea si a inceput sa o admire  intorcand-o pe toate partile. La un moment dat, curiozitatea a impins-o sa vada  si ce este in interior, asa ca nu  a stat mult pe ganduri si a bagat mana in vaza.S-a straduit ea  putin, numai ca atunci cand a vrut sa retraga mana, nu a mai putut face acest lucru. Speriata, s-a chinuit cateva minute sa-si scoata manuta, dar vazand ca nu poate a inceput sa planga si sa ceara ajutor parintilor.

Alertati de plansul ei, parintii au venit in camera. Vazand situatia, tatal ei a incercat sa ii scoata mana, numai ca manuta nu iesea sub nici o forma.

Dupa ce s-a chinuit o vreme, parinti au hotarat ca indiferent de valoarea vazei, nu exista decat o singura solutie.... sa  sparga vaza. Odata vaza sparta si manuta fetitei a fost eliberata.

Tatal privi manuta si vazuse ca fetita tinea pumnul strans.Apoi a intrebat-o:

- Spune-mi, cand ai incercat sa scoti mana, tot asa aveai pumnul, inchis?

-Da, raspunse fata.

-De ce, intreba tatal?

-Pentru ca aveam un banut in mana si daca deschideam mana, il pierdeam, raspunse fetita.

De atatea ori  ai auzit  vorbindu-se despre un Dumnezeu gelos, un Dumnezeu care nu accepta compromisul, un Dumnezeu care uraste pacatul, care uraste fatarnicia, minciuna, curvia, si toate faptele firii. Ai auzit vorbindu-se de un Dumnezeu Sfant, de trei ori SFANT, si totusi  tu continui sa traiesti in aceeasi stare de compromis, in aceeasi stare de pacat.Uneori, poate  inima ta a fost sensibilizata la Cuvantul lui Dumnezeu, insa nu ai reusit sa iei o decizie clara in aceasta privinta, nu ai reusit sa te rupi in totalitate de pacat si nu ai reusit sa iti omori firea si te intrebi , "de ce, Doamne?"

Voia lui Dumnezeu este ca "toti sa vina la pocainta, spune Scriptura.

ISUS a murit pe lemnul crucii ca TOTI sa fie salvati!

Adeseori si noi suntem in situatia acestei fetite.Dorim eliberarea si  salvarea sufletului,dar pastram in viata noastra pacate pe care nu vrem sa le parasim.
 Ne chinuim singuri sa ne eliberam, dar nu avem puterea. Desi strigam dupa ajutor, nu ne abandonam complet in mana Celui care a venit  pe pamant, sa ne salveze.Din acest motiv este nevoie ca Dumnezeu sa ne zdrobeasca uneori. Zdrobirea  este dureroasa, dar benefica, ne aduce eliberare si vindecare.
Tinem in pumnii nostri stransi poate nu pacate infaptuite, insa ascundem pofte bolnavicioase, ganduri murdare, ranchiuna, etc, si toate acestea nu Ii dau voie lui Dumnezeu sa lucreze in noi.
Astazi poate e timpul sa-ti deschizi pumnii, sa-ti deschizi inima inaintea lui Dumnezeu si sa te abandonezi pe deplin. Nu astepta ca Dumnezeu sa intervina zdrobindu-te.Nu uita...o poate face oricand!
El are o bucurie deosebita cand din propria initiativa cautam sa facem voia Lui, cand Il cautam cu toata sinceritatea. 
Atunci Domnul rasplateste si binecuvinteaza din plin!
Alegerea iti apartine....