Biblia are foarte multe invataturi pentru noi. Multi citim zi de zi, dar sunt cateva intrebari pe care e bine sa ni le punem fiecare in dreptul nostru, acum la cumpana dintre ani.
- Invataturile pe care le-am citit, le-am lasat sa se vada in viata noastra ?
- Lucram alaturi de colegi care nu sunt crestini...ce exemplu le-am fost?
- Mergem la scoala cu colegi care nu Il cunosc pe Dumnezeu...ne-am comportat ca si Copii ai lui Dumnezeu?
- Avem vecini cu care convietuim de ani de zi, unii langa ceilalti...
le-am vorbit despre El?
- La cate persoane le-am spus ca ISUS a murit si pentru pacatul lor?
- Am vazut oameni flamanzi, la cati oare am dat o bucata de paine?
- Am vazut oameni ingrijorati, oare le-am spus ca exista Unul care Isi ofera umerii sa le poarte povara lor?
Sunt intrebari care asteapta un raspuns....
Ce bine ar fi daca am avea raspunsul care este placut Domnului...?
" Doamne, recunosc ca de multe ori Numele pe care mi l-ai dat sa il port nu ti-a adus cinste, si imi cer iertare. Vreau sa fiu un Copil al Tau in care sa Iti gasesti placerea zi de zi, clipa de clipa...
Te rog , ajuta-ma"
Cat despre mine privitor la intrebarile de mai sus nu ma pot lauda cu raspunsuri bune. Las locului altuia s-o faca si nici nu am curajul de-a ma scuza. Sunt constient(a) ca intr-o zi(toti) pe langa acestea si multe alte intrebari de care astazi n-am vrea si nici nu credem ca vom fi intrebati de Domnulde va trebuii sa raspundem inaintea Domnului Isus si inaintea acelora carora nu le-am fost nici sare nici lumina, adica am fost pricina de poticnire sau pacatuire. Dar pana atunci ramane pe mai departe si-n anul 2013 sa dam socoteala de nadejdea care este in noi inaintea oamenilor cu care avem de-a face. De doua lucruri sunt insa sigur:
RăspundețiȘtergere- unul este ca trebuie sa ma fac vrednic(a) de chemare la mantuire prin semnele ce insoteste mantuirea
- iar al doilea lucrul este cresterea spirituala. Ceea ce autorul cartii Evrei spunea in cap.5:12-14 mie personal mi se potriveste si anume: "În adevăr, voi, care de mult trebuia să fiţi învăţători, aveţi iarăşi trebuinţă de cineva să vă înveţe cele dintâi adevăruri ale cuvintelor lui Dumnezeu şi aţi ajuns să aveţi nevoie de lapte, nu de hrană tare. Şi oricine nu se hrăneşte decât cu lapte nu este obişnuit cu cuvântul despre neprihănire, căci este un prunc. Dar hrana tare este pentru oamenii mari, pentru aceia a căror judecată s-a deprins, prin întrebuinţare, să deosebească binele şi răul".
Acestea sunt cele doua probleme majore ale mele si cred ca ele sunt in mai toate adunarile crestine. Din pricina aceasta se nasc tot felul de incredintari si nu se ajunge la unitate spirituala, adica la o credinta, o invataura, o unitate in Duh care atesta o traire sfanta. Si ce e mai rau este ca nici nu se doreste cresterea aceasta conform scripturilor fiindca doicile noastre sunt "niste copii" la randul lor necrescuti spirituali. Iar daca vine unul crescut spiritual diferit de noi toti suntem gata sa procedam la fel ca Saul din Tars sau ca fariseii si carturarii impotriva oamenilor lui Dumnezeu. Fiindca nu corespunde sablonului nostru de copil mic si ne-intercat, cu mofturi si pretentii de slujitori ai unui Dumnezeu pe care din nefericire inca nu-L cunoastem.
Alaturat las aici o poezie...
Se pare ca trebuie sa o impart in doua.
RăspundețiȘtergereLa final de an
Azi, e ultima zi din an
si-atata pregatire
se face pentrul noul an,
caci este o zi de veselie.
Si veselia aceasta este
prin mesele-ncarcate...
Asa se sarbatoreste
si la orase si la sate!
Cadouri, vizite, mesaje,
localuri pline sau excursii.
Sunt doar o parte din peisaje
ce Revelionul ofera ca expresii.
Asa e trecerea dintre ani,
la lumea de afara.
Caci veselia costa bani,
chiar daca tara trage sa moara.
Se cheltuie enorm in lume
pentru aceasta zi din an.
Lumini, artificii, costume,
se fac in cinstea lui Satan.
Si ce putini isi dau seama
de forta care-i in spatele lor.
Caci revelionul isi are faima
din paganism, nu de la Creator!
Scriptura insa ne vorbeste
de Anul Nou, nu de revelion.
Insa Satan asa le potriveste
sa para sub acelasi pavilion.
La fiecare sarbatoare sfanta,
Satan aduce ceva din ale lui;
un Mos Craciun, ce-i incanta
in loc de Nasterea Domnului.
Si-n loc sa-nalte pe Dumnezeu,
inalta un brad in casa lor.
Aceasta explica cum un cimpanzeu
n-are nevoie de Mantuitor!
Hristos, ramane tot in staul,
departe de casa inimii impodobite
de lucrurile lumii ce-aduc haul
intre adevar si datini mostenite.
Doar cei cuprinsi de doruri,
dupa Isus, dupa salvare,
ce-n nopti tarzii aprind focuri
prin rugaciuni staruitoare.
Precum pastorilor ce afara
de straja faceau la turma.
La ei vestea buna coboara..
credinta lor nu era de forma.
Au alergat la Cel Nascut,
s-arate generatiilor viitoare,
modelul omului nou nascut,
dupa al Lui chip si asemanare.
Acolo nu e loc impodobit
cu atatea lumini si artificii,
nici Mos Craciun imbatranit
cu a sale caritabile servicii.
Acestea sunt aduse de Satan
sa-n locuiasca sarbatoarea
nasterii lui Isus. Iar an de an
lumea a acceptat modificarea.
La fel Satan a schimbat
si Pastele, dandu-i alta forma.
Crestinul nostru a adoptat,
trecand-o ca o veritabila norma.
Asa s-a ajuns ca iepurasul
cu oua rosii si cadouri
sa fie mai asteptat decat mesajul
ce reveleaza atatea adevaruri.
Atentia omului, Satan a vrut sa fie
mutata spre o alta destinatie.
Si-a reusit Satana prin filozofie
sa implementeze in fiecare generatie.
Si Anul Nou cu revelionul
le-a comasat tot prin religie.
Insa scriptura nu-i tine isonul,
Stiti ce-nseamna Revelionul?
Revelionul era sarbatoarea
lumii antice, pagane.
Moartea divinitatii si renasterea,
simbolizau ultima noapte din an ce vine.
Simbolizate in cumpana dintre ani,
moartea si renasterea divinitatii,
era revelionul la anticii sarmani
ce se sarba cu mari emotii.
RăspundețiȘtergereLa fel si-acum ca altadata
nu-i mare deosebirea.
Cu masa plina incarcata
la fel serba si-atunci omenirea.
Dar Noul An, aratat de scriptura
era o zi sfanta fara nici o lucrare.
Se aduceau jertfe, se lua invatatura
si obligatoriu se strangeau la adunare.
O trambita vestea sarbatoarea
si fiecare om mic sau mare
venea la templu s-aduca inchinarea,
o ardere de tot, de ispasire si mancare.
Asa se sarbatoreste crestineste
finalul unui an si inceput de an!
Caci Dumnezeu pe-acela il primeste
ce-asculta de El nu de Satan.
Azi multi isi fac bilanturi,
se-mpaca, isi cer iertare,
Dezleaga relele din lanturi,
promit in viata o schimbare.
Dar vai!, sarmani ce incearca
sa fie mai buni de azi 'nainte,
ei nici nu ies bine din groapa
si cad prin insele lor cuvinte.
In fiecare an incearca
sa fie tot mai buni, mai sus.
Doar Unul poate asa sa faca
si-acela este: Domnul Isus!
De esti intr-o asemenea situatie
te sfatuiesc asa frumos;
nu cauta raspuns la a ta "ecuatie",
in alta parte decat la Isus Hristos!
Incepe anul nou ca niciodata,
asa precum ar fi ultimul tau an!
Impaca-te cu Dumnezeu ca Tata
si fugi de sub stapanirea lui satan!
Caci anul care iti sta in fata
el pentru toti e un mister.
El poate fi ultimul tau din viata
si n-ai asigurare pentru cer.
De doua mii de ani asteapta
sa fii crestin(a) cu adevarat.
Nu-ti vezi haina ta patata
si tot trecutul tau de condamnat?
Azi ai prilejul minunat
sa faci o preschimbare.
Maine nu-ti este garantat
de ai o alta sansa de-ndreptare!
Acesta-i anul nou, ce vrea sa fie
si inoire in viata ta.
Si Dumnezeu din vesnicie
te-asteapta demult sa-i zici:da!
Ramane acum a ta hotarare,
in anul in care vom intra
si negresit ramane o amintire
de spui un nu sau spui un da!
In ceruri e sarbatoare
cand un om pacatos
se-ntoarce de la pierzare
impacandu-se cu Hristos.
E cel mai frumos, sublim,
sa ai o viata schimbata,
pentru Isus Hristos sa traim
si-aici si vesnicia toata!
Amin.
Dumnezeu sa ne binecuvinteze pe toti cei ce doresc binecuvantarile Sale si pentru cei ce spun: Vino Doamne Isuse! Amin!
Amin. Multumesc pentru postare si fie ca Domnul sa ne dea intelepciune in noul an, sa traim doar pentru EL.
RăspundețiȘtergere