90 de mii de tineri adunati la o intalnire de tineret!

Pastorul Dante Gebel, cel mai cunoscut pastor de tineret a organizat evenimentul “Tineret Super Classic” la Stadionul River Plate, unde au participat aproximativ 90 de mii de oameni veniți din toată țara pentru a asculta mesajul lui Dumnezeu, ne informează portalul Acontecer Cristiano.net

“Ceea ce eu cer la toți cei care se participa este de să invite una sau două persoane care nu cunosc pe Domnul, care să profite de eveniment pentru a fi evanghelizați”, a spus Gebel înainte de eveniment. “Trebuie să se bucure nu numai de un spectacol mare, dar și de un mesaj care de provocarea pentru schimbare în viața lor.  Dumnezeu mi-a dat un mesaj pentru țara mea și pentru restul Americii, un mesaj care va atinge tineretul și familia. ”

Mai multe pe http://www.stiricrestine.ro/2013/12/17/argentina-90-de-mii-de-tineri-la-o-intalnire-crestina-de-tineret/

Oare, ii voi putea iubi pe cei care mi-au gresit?

O intrebare la care adeseori ne este greu sa dam un raspuns.

2Timotei 3:1-5.

"Să ştii că în zilele din urmă vor fi vremuri grele. Căci oamenii vor fi iubitori de sine, iubitori de bani, lăudăroşi, trufaşi, hulitori, neascultători de părinţi, nemulţumitori, fără evlavie, fără dragoste firească, neînduplecaţi, clevetitori, neînfrânaţi, neîmblânziţi, neiubitori de bine, vânzători, obraznici, îngâmfaţi; iubitori mai mult de plăceri decât iubitori de Dumnezeu; având doar o formă de evlavie, dar tăgăduindu-i  puterea. Depărtează-te de oamenii aceştia."

Asadar, iata citeva motive pentru care Biserica Domnului din ziua de azi s-a racit, motive pentru care dragostea noastra s-a racit. Mandria, orgoliul, egoismul, invidia, zgircenia si lacomia, nemultumirea, si in mod deosebit  pacatul  cel mai actual, lipsa dragostei si  a sensibilitatii din inimile noastre. Oamenii  iubesc mai mult lumea, decit pe Dumnezeu.

Citind versetul de mai sus, constatam ca traim aceste vremuri 
"din urma", si in unele cazuri multi dintre noi(din pacate)suntem implinitori ai Scripturii in acesta privinta.

Oamenii se impart in trei categorii: oameni care iubesc, oameni care nu mai iubesc si oameni care sunt indiferenti.
Oare, din ce categorie facem parte noi?

Din categoria oamenilor care iubesc, celor care  nu iubesc sau din categoria celor care nu le pasa, fiindca ultimele doua categorii nu sunt cele mai bune. De fapt, nici una nu e mai buna decit alta, amindoua duc la pierzare.

Iata citeva mijloace prin care putem  incepe a ne schimba atitudinea, sa-i iubim pe cei care nu-i puteam iubi si sa-i iertam pe cei care nu-i puteam ierta.
Primul lucru pe care trebuie sa-l facem, este sa incepem a ne ruga pentru noi. 
Da, am zis bine, pentru noi! Sa cerem puterea necesara de a-i ierta si a-i iubi, apoi  sa continuam sa ne rugam pentru acei pe care  nu ii iubim, iar urmatorul pas sa postim pentru  fiecare din ei.
Iubirea trebuie sa inceapa de la mine, de la noi!
Si daca vrem sa incepem a iubi, atunci trebuie neaparat sa incepem si a-i ierta pe deplin si din toata inima.
 

Iarta pe deplin, iubeste pe deplin si atunci vei putea sa-i iubesti din toata inima ta, cu toata puterea ta si cu tot cugetul tau!

Hrana ta zilnica!

17 Decembrie
Neemia 13.1-14
Neemia fusese obligat să se întoarcă la împărat. Profitând de această absenţă, Tobia, vrăjmaşul binecunoscut, a reuşit să aibă acces la una dintre încăperile adiacente casei lui Dumnezeu, cu ajutorul unuia dintre preoţi. Acest preot nu era altul decât Eliaşib, cel care se dovedise atât de neglijent la vremea când se ridicase zidul. Dar nici uşierii, oamenii care în capitolul precedent fuseseră „rânduiţi ...peste cămările vistieriilor", nu păziseră ceea ce Dumnezeul lor le dăduse în grijă (12.45).
Cuprins de indignare, Neemia însuşi, la reîntoarcerea sa, aruncă din cămară toate lucrurile lui Tobia, curăţă cămările şi pune iarăşi în ele uneltele şi darurile (confruntă cu Matei 21.12-13). Inimile noastre sunt uneori asemenea acestor încăperi, în care, în loc să punem ceea ce-I aparţine lui Dumnezeu şi-I serveşte ca dar, lumea şi-a depozitat propriile lucruri.
Acel întâi act de neglijenţă antrenase altele, astfel că Neemia trebuie acum să se ocupe în continuare de părţile cuvenite leviţilor, ca şi de supravegherea şi de repartizarea zeciuielilor aduse de popor.

Carui glas ii dai ascultare?

Cu toate ca  multi crestini in diferite tari sunt prigoniti, totusi putem spune ca traim intr-o vreme  in care exista o mare libertate, mai ales ca  in doar cateva zile sarbatorim aceasta libertate pe care am castigat-o. Libertatea expresiei, libertate sa faci ce vrei, sa mergi unde vrei, sa asculti pe  cine vrei, etc.Una din cele mai mari dificile sarcini ale omului si in mare masura la aceasta contribuie si mass-media si informatiile la care avem acces tot mai mult, este aceea de a deosebi ce este bine si ce este rau, de a asculta vocea stapanului tau.

Zilele trecute am avut o discutie cu unul dintre colegi pe aceasta tema. Si daca pana acum am avut parte doar de a fi luati "pocaitii" in bascalie, iata ca acum lucrurile s-au schimbat.La o discutie pe tema aceasta, un coleg mi-a pus o intrebare, pe care sincer m-am asteptat sa mi-o puna mai demult. 

"De unde stiu eu care este  religia cea mai buna, pentru ca toti sustin ca a lui este cea adevarata?"

Intr-adevar in aceasta vreme cand exista o explozie de religii, tot mai greu este sa discerni si sa poti sa asculti vocea lui Dumnezeu, intr-o lume in care tot mai multe voci vor sa se faca auzite si vor sa devina autentice, dar stim ca ISUS HRISTOS este SINGURUL  autentic, chiar daca multi vor sa fie ca si Hristos.
Ca si copiii ai lui Dumnezeu, noi avem calauzirea data prin Duhul Sfant, insa daca Duhul Lui nu locuieste in noi si nu ne da aceasta calauzire, atunci este foarte usor de a confunda vocile stapanului nostru si de a ne lasa amagiti.

In Evang. dupa Ioan, Domnul Isus ne da pilda cu pastorul si oile sale.
Ioan 10:5-6

După ce şi-a scos toate oile, merge înaintea lor; şi oile merg după el, pentru că îi cunosc glasul. Nu merg deloc după un străin; ci fug de el, pentru că nu cunosc glasul străinilor.”
Glasul acestui strain este glasul vrajmasului nostru, satan.Daca lasam ca urechile noastre sa asculte soaptele lui, ne vom trezi prinsi  in jocul acesta murdar pe care il face zi de zi.Astazi tactica celui rau s-a schimbat foarte mult. Ispitele si incercarile sunt indreptate asupra noastra, dar in mod special batalia cea mai mare se da la nivelul minti. 
Astazi traim intr-o lume care este plina de informatii si am devenit tot mai invatati pentru ca accesul la informatie este mult mai mare in secolul nostru decat cel in care traau inaintasii nostri.Cu toate acestea nevoia noastra de Dumnezeu si nevoia noastra de mantuire este aceeasi ca a celor din trecut pentru ca toti suferim de aceeasi boala-PACATUL, si toti avem nevoie de iertare.
ISUS  a anticipat aceasta nevoie, de-aceea  prin jertfa Lui noi avem parte de tot iertare.
 ISUS ne spune: EU sunt painea si apa vietii, doua dintre cee mai importante elemente care ne asigura viata.El este Pastorul, iar noi oile Sale. Textul din Ioan 10 il descrie pe adevaratul Pastor.
Care oaie nu cunoaste glasul stapanului sau? Satan incearca si el sa-l imite pe Dumnezeu, insa acest glas nu este cel autentic. Fiecare are un scop si exista o  mare deosebire intre cele doua scopuri,
Diavolul a venit sa distruga, ISUS a venit sa salveze !
 In  Iacov 4:7 scrie,
Supuneţi-vă, dar, lui Dumnezeu. Împotriviţi-vă diavolului, şi el va fugi de la voi.
Omul cauta un sprijin si un ajutor, pentru ca asa am fost creati. Departandu-ne de Isus, ne vom lipi de cel rau, fugind de cel rau ne vom apropia de Dumnezeu.

Sub calauzirea Duhului Sau cel Sfant vom putea deosebi glasul care ne striga, insa depinde de noi daca vrem ca Dumnezeu sa ne calauzeasca.
Lasa-te calauzit de Dumnezeu si vei fi binecuvantat!

Hrana ta zilnica!

16 Decembrie
Neemia 12.31-47
Ceremonia dedicării zidurilor Ierusalimului, care începe în v. 27, se derulează în mijlocul unei mari bucurii. Două procesiuni, formate din cântăreţi şi însoţite de trompete, au pornit în acelaşi timp, mergând pe zid în direcţii opuse. Una este condusă de Ezra, în timp ce Neemia o încheie pe cealaltă. Cele două procesiuni se întâlnesc lângă templu, după ce fiecare dintre ele
a înconjurat jumătate din oraş. Ei au împlinit acel cuvânt din frumosul psalm 48: „înconjuraţi Sionul şi ocoliţi-1; număraţi turnurile sale, luaţi aminte la întăritura sa ..." (Ps. 48.12, 13).
Ajungând la casa Domnului, cele două coruri reunite îşi înalţă glasurile; şi Jertfe mari" sunt aduse în mijlocul bucuriei generale. Versetul 43 ne învaţă trei lucruri despre această bucurie: Întâi de toate, că ea îşi are sursa în Dumnezeu: „Dumnezeu îi făcuse să se bucure cu mare bucurie"; apoi, că toţi au luat parte la ea, inclusiv copiii, căci ceea ce îi bucură pe părinţi le face plăcere şi copiilor; în sfârşit, că această bucurie se auzea până departe. Lumea care ne înconjoară poate ea să vadă şi să audă că suntem oameni fericiţi?

Hrana ta zilnica!

14 Decembrie
Neemia 10.28-39
Bărbaţii ale căror nume sunt scrise la începutul acestui capitol sunt cei care şi-au pus sigiliul la încheierea legământului cu Domnul. Ştim că şi Dumnezeu îşi are sigiliul Său: Duhul Sfânt. El este aplicat pe cel răscumpărat, ca marcă de proprietate prin care Domnul îl recunoaşte şi declară: Iată-1 pe «unul care-Mi aparţine» (Efeseni 1.13; 4.30). „Este al Meu" (comp. Exod 13.2 cu Isaia 43.1)! Oare poate El să recunoască în felul acesta pe fiecare cititor al acestor rânduri?
Dar, în timp ce propriile sigilii nu le pot conferi însoţitorilor lui Neemia puterea de a împlini cele la care s-au angajat (comp. 10.39 cu 13.10,11), Duhul Sfânt este nu numai sigiliul, ci şi puterea prin care creştinul acţionează în acord cu voia lui Dumnezeu (Ef. 3.16).
Întreaga naţiune s-a alăturat conducătorilor ei. Cunoaşterea legii (dobândite curând) nu rămâne la stadiul teoretic pentru ei, ci îi duce, pe rând, la curăţire, la respectarea sabatului şi a anului de odihnă al pământului (fiecare al şaptelea an), apoi la serviciul în templu şi la respectarea instrucţiunilor privind cele dintâi roade şi zeciuielile. „Dacă ştiţi aceste lucruri, ferice de voi dacă le faceţi", spunea Domnul Isus (Ioan 13.17).

Hrana ta zilnica!

13 Decembrie
Neemia 9.28-38
Avem rezumatul acestui întreg capitol în v. 33: „Dar Tu eşti drept în tot ce a venit asupra noastră. Pentru că Tu ai făcut potrivit adevărului, iar noi am păcătuit" (compară cu Pl. Ier. 1.18). Să punem această declaraţie în legătură cu un verset din Evanghelia după Ioan: „Cine a primit mărturia Lui a pecetluit că Dumnezeu este adevărat (Ioan 3.33; vezi şi Romani 3.4). Pecetluirea este actul de aprobare oficială a unei declaraţii, care o validează şi prin care cei care o semnează se angajează la respectarea ei. Astfel, căpeteniile, leviţii şi preoţii îşi pun peceţile (cu alte cuvinte, semnăturile) pentru a-şi confirma acordul.
La sfârşitul acestei lungi mărturisiri, să ne reamintim încă două învăţături foarte importante: În primul rând, pentru judecarea unui rău este necesar să ne întoarcem cât mai în urmă posibil, până la originea lui, printr-o completă revizuire a paşilor făcuţi. Călcarea legii a început odată cu confecţionarea viţelului de aur; ei bine, faptul acesta nu poate trece sub tăcere (v. 18)! În al doilea rând, o mărturisire trebuie să fie precisă: a-I spune lui Dumnezeu într-un fel general: «sunt păcătos, am comis nişte păcate», costă foarte puţin şi n-are valoare înaintea Lui. El aşteaptă de la noi să spunem: «Doamne, sunt vinovat în aceasta; iată ce am făcut şi iată ce am omis să fac» (vezi Levitic 5.5).

Hrana ta zilnica!

12 Decembrie
Neemia 9.16-27
După ce, asemenea acestor leviţi, a urmărit îndelung istoria harului lui Dumnezeu pentru Israel, Ştefan, în capitolul 7 din Fapte, îşi continuă vorbirea în acelaşi fel. „Voi, cu grumazul înţepenit, ... întotdeauna vă împotriviţi Duhului Sfânt" (Fapte 7.51). Grumazul înţepenit, gâtul care refuză să se plece pentru a se supune jugului Domnului, nu caracterizează numai poporul Israel sau numai pe cei neîntorşi la Dumnezeu! Toţi ascundem înăuntrul nostru această natură nesupusă, voinţa proprie. Fiecare creştin, fără excepţie, o cunoaşte foarte bine şi este imposibil pentru cineva s-o învingă prin propriile eforturi. Dar, în acelaşi timp, cunoaşte oare fiecare eliberarea pe care Domnul i-o acordă? Dând morţii, la cruce, această voinţă rebelă, nesupusă, El ne-a oferit în schimb natura supusă a Domnului Isus. Firea cea veche se află încă în noi, cu dorinţele ei, dar nu mai are dreptul să ne conducă.
Toate aceste păcate ale lui Israel ies în evidenţă cu atât mai mult cu cât sunt puse, ca aici, în contrast cu harul lui Dumnezeu, iar lor li se adaugă, ca să spunem aşa, lipsa de recunoştinţă (vezi Deuteronom 32.5-6). Nu este adevărat lucrul acesta şi pentru atât de mulţi tineri şi tinere crescuţi de părinţi credincioşi?

Hrana ta zilnica!

11 Decembrie
Neemia 9.5-15
Câţiva leviţi, ale căror nume sunt menţionate, invită poporul să se ridice pentru a-L binecuvânta pe Domnul. Şi ei îi adresează, în numele întregii adunări, lunga rugăciune care ocupă restul acestui capitol. Cele dintâi cuvinte ale ei sunt: „Tu eşti Acelaşi, Doamne, Tu singur ..." Apoi, întorcându-se în timp până la creaţie, leviţii laudă împlinirea scopurilor lui Dumnezeu, chemarea lui Avraam - a cărui inimă a fost găsită credincioasă - eliberarea din Egipt, de la Marea Roşie, grija răbdătoare acordată lui Israel de-a lungul călătoriei prin pustie, cu darea legii, şi, în sfârşit, intrarea în ţară. Pronumele „Tu" (şi „a Ta") folosit împreună cu un verb activ la persoana a II-a se regăseşte de douăzeci şi cinci de ori în aceste câteva versete.
Celebrarea lui Dumnezeu întâi pentru ce este El, apoi pentru ce a făcut, nu este oare un privilegiu pe care îl avem şi noi, de vreme ce aparţinem Domnului? Să ne aducem mereu aminte de ceea ce harul Lui a făcut pentru noi şi să ne străduim să găsim tot mai multe motive de recunoştinţă, care vor fi tot atâtea noi legături de dragoste cu Tatăl nostru ceresc şi cu Domnul Isus. Ca şi David, să ne îndemnăm sufletele să-L binecuvânteze pe Domnul şi să nu uite „nici una din binefacerile Lui" (Psalmul 103.2)! Dar, de fapt, aceste beneficii sunt nelimitate!

Corul si Orchestra Nationala BBSO - Glorie Mielului

O piesa de exceptie!

                 

Hrana ta zilnica!

10 Decembrie
Neemia 8.13-18; 9.1-4
„Tot aşa va fi Cuvântul Meu care iese din gura Mea: nu se va întoarce la Mine fără rod (literal: gol)" spune Domnul (Is. 55.11). Promisiunea aceasta se împlineşte aici. Potrivit instrucţiunilor divine, poporul, sub conducerea căpeteniilor, celebrează sărbătoarea Corturilor cu o splendoare mai mare chiar decât a celor mai impresionante zile ale lui Solomon. Prea ocupaţi de odihna prezentă, israeliţii uitaseră de Cel care avea să vină, şi acest pericol ne pândeşte şi pe noi. Dar acum, când slăbiciunea şi ruina sunt atât de evidente, ochii li se îndreaptă mai uşor asupra bucuriei împărăţiei viitoare, iar caracterul de străini (locuirea în corturi) este mai bine realizat. Pe noi, creştinii, situaţia de ruină prezentă trebuie să ne determine să ne recunoaştem mai mult ca oricând caracterul de străini şi să ne ajute să ne aţintim gândurile la bucuria împărăţiei care vine. La începutul capitolului 9, scena se schimbă complet. Fiii lui Israel se strâng din nou într-o zi fixată. De data aceasta, scopul strângerii este mărturisirea păcatelor lor. Există oare şi în vieţile noastre de credincioşi momente particulare când avem de făcut bilanţul acţiunilor nepotrivite şi de a ne smeri? Unii cred că există motive să practicăm această punere în ordine în fiecare sâmbătă seara; alţii, la sfârşitul fiecărei zile. Nici unii nu au dreptate. Judecata de sine este o acţiune continuă. Este necesar s-o îndeplinim de fiecare dată când Duhul Sfânt ne face conştienţi de păcat.

Ungere insotita de roade!

Ca si crestini, uneori trebuie sa plecam capul la unele acuze care sunt aduse unor "frati" de-ai nostri.
O fapta buna nu iese niciodata in evidenta asa repede, cum iese una rea, si asta se stie de cand e lumea. Ba mai mult oamenii au tendinta de a amplifica totul.Este asemeni unei compuneri, se porneste de la o tema sau o fraza si se face o intreaga poveste, numai ca nu intotdeauna lucrurile stau  asa.
Uneori acuzele aduse sunt false, alteori sunt adevarate si in acesta situatie se nasc o multime de intrebari, "cum este posibil?"
De ceva vreme imi tot iese in cale acest verset si mi-am pus intrebarea de multe ori,
"oare nu este dificil de recunoscut?".Din doi oameni care fac acelasi lucru, au acelasi crez, aparent au aceeasi destinatie, cu alte cuvinte in fata oamenilor sunt identici, si totusi in fata lui Dumnezeu....atat de diferiti ? Cred ca azi am gasit raspuns la multe intrebari pe care mi le-am pus.
Matei 7:16
 Îi veţi cunoaşte după roadele lor. Culeg oamenii struguri din spini sau smochine din mărăcini?

Sa ne amintim de profetul Samuel care a avut aceasta misiune din partea lui Dumnezeu de a-i unge ca imparati, atat pe Saul cat si pe David. David a beneficiat de bunatatea lui Dumnezeu, si dintr-un pastor a ajuns mana dreapta a lui Saul.Stim intreaga istorie a lui David, dar stim si pe cea a lui Saul. Cat David nu i-a mai fost de folos si cand Saul l-a considerat o adevarata  amenintare, Saul s-a maniat tare rau si abia atunci a inceput sa isi arate adevarata fata. Timp de 17 ani l-a urmarit pe bietul David....din pestera, in pestera. Inceputul lui Saul a fost unul bun si in smerenie, insa si Saul(ca multi de-altfel), cand a ajuns sa puna mana pe putere, Saul s-a schimbat.
 Apare insa o intrebare, oare nu amandoi au primit ungerea din partea lui Samuel?
Cu siguranta, a fost unsul Domnului, insa ungerea nu aduce  automat si aprobarea lui Dumnezeu.
Dar revenind la zilele noastre, lucrurile sunt cam asemanatoare.
Multi au primit ungerea insa faptele lor arata adevaratul caracter. 
Cand spunem cuvantul roada, ne gandim automat la ceva ce am semanat, ceva ce necesita timp, iar adevaratul caracter este roada Duhului, pe cand darul este daruit.
Ungerea ai primit-o ca dar, insa roadele dovedesc ce fel de slujitor esti.
 Îi veţi cunoaşte după roadele lor, spune Domnul.
Caracterul se dezvolta in noi atunci cand trecem prin greutati si probleme.Acolo Dumnezeu ne slefuieste caracterul.David a cunoscut din plin, Saul insa nu a avut parte de asa ceva, daca ar fi fost si el acolo cu siguranta ar fi fost prelucrat.

Sa cautam dar fiecare, ca ungerea pe care am primit-o din partea lui Dumnezeu sa fie si insotita de roade, pentru ca Domnul sa se bucure de ceea ce El a investit in noi!

Hrana ta zilnica!

9 Decembrie

Neemia 8.1-12
Pentru frumoasa scenă care ocupă acest capitol, Neemia îi cedează locul de onoare lui Ezra, preotului. Ştim că „era cărturar priceput în legea lui Moise" şi de mult timp „îşi îndreptase inima să ... înveţe în Israel rânduieli şi judecăţi" (Ezra 7.6, 10). Fericită dorinţă, care, la cererea poporului, găseşte ocazia să se împlinească! Este vorba de citirea clară şi de explicarea Cuvântului lui Dumnezeu. Deschizându-1, Ezra nu uită să-L binecuvânteze pe Domnul care a dat acest Cuvânt, tot aşa cum astăzi începem prin a mulţumi atunci când în adunare urmează să se citească Scriptura şi să se mediteze asupra ei. În ce-i priveşte pe cei prezenţi, nu este suficient să poată pricepe (v. 3); este necesar şi să ia aminte (sf. v. 3). Facem totdeauna aşa în strângerile noastre sau în lectura din familie? Înţelegerea Cuvântului este mijlocul prin care putem fi noi înşine hrăniţi şi încurajaţi în comuniunea cu Domnul (v. 12). Dar să ne gândim şi la cuvintele „trimiteţi porţii", ceea ce înseamnă să-i facem şi pe cei care n-au fost prezenţi să profite de ceea ce ne-a făcut nouă bine.
Subliniem în încheiere acest verset glorios: „Bucuria Domnului este tăria voastră" (sf. v. 10 - compară cu Ps. 28.7). Şi, mai presus de orice, să-1 experimentăm în vieţile noastre!

Lauda fie adusa Celui ce s-a nascut !

Hrana ta zilnica!

8 Decembrie
Neemia 7.61-73
Neemia are pe inimă realizarea unui recensământ al poporului. El foloseşte registrul genealogic stabilit în timpul primei întoarceri în Ierusalim. De aceea, v. 6-73 repetă mai mult sau mai puţin capitolul 2 al cărţii Ezra. îi găsim aici, spre exemplu, pe descendenţii acelui om care „şi-a luat soţie dintre fiicele lui Barzilai Galaaditul şi s-a numit după numele lor" (v. 63). Barzilai fusese acel bătrân bogat şi respectat care-1 întreţinuse pe David şi pe însoţitorii lui la Mahanaim (2 Samuel 19.32). Aici aflăm că ginerele lui, deşi fusese preot, renunţase odinioară la propriul nume. Alesese să fie chemat după cel al socrului său, deoarece aceasta-i conferea un statut social mai înalt. Care au fost consecinţele nefericite? Descendenţii lui au fost excluşi din serviciul preoţiei, ca fiind necuraţi! Să fim atenţi ca nu cumva, din preocuparea pentru întâietate, să ne abandonăm privilegiile de creştini! Există vreo demnitate şi vreo nobleţe mai mare decât aceea de a aparţine familiei lui Dumnezeu, „preoţiei împărăteşti"?
Această înregistrare a poporului subliniază contrastul cu zilele lui David. Numai seminţia lui Iuda numărase în acel timp patru sute şaptezeci de mii de bărbaţi în stare să scoată sabia: deci de zece ori mai mult decât acum. Dar ceea ce are importanţă nu sunt cifrele, ci credincioşii.

1 AN !

Daca e sa ma iau dupa semnificatia zilei....ziua ar fi sambata(adica azi), daca e sa ma iau dupa data, atunci ar fi maine, 08.12.

In urma cu ceva vreme baietelul cel mic, ma tot intreba de ce alti copii au "tata" si el nu mai are. De ce tatal colegilor sai traieste, iar tatal lui a murit....?

Mi-a fost foarte greu sa ii dau un raspuns pe care el sa-l inteleaga mai bine si in acelasi timp sa-l accepte.Asadar dupa o  perioada in care era tot mai preocupat de aceasta intrebare, am inceput sa pun inaintea lui Dumnezeu aceasta problema. NU am cerut anume ceva sau pe cineva, ci am cerut sa se faca voia LUI, iar daca este voia Lui de a avea un tata Robert, atunci cer doar doua lucruri, sa fie credincios si sa imi iubeasca copilul. Si iata ca Dumnezeu a auzit rugaciunea si dupa numai cateva luni, Dumnezeu ne raspunde la amandoi si mie, si la cel mic, eu primesc un sot, iar Robert primeste un tata.

 Uitandu-ne in urma...amandoi stim ca doar Dumnezeu a facut posibila aceasta casatorie, mai ales fiind la sute de km distanta unul de celalalt, si mai mult de atat izbindu-ne de anumite probleme cauzate prin schimbarea de domiciliu al sotului, numai ca atunci cand Dumnezeu alege, pentru EL nu conteaza km si cand El spune da, toata lumea poate sa spuna nu....

Astazi privim fericiti amandoi in urma si nu putem decat sa multumim Domnului ca ne-a asezat impreuna, este mai mult decat am fi putut merita si eu, si el, si este mai mult decat am cerut noi.

Ii suntem recunoscatori pentru tot ce a facut pentru noi, si mai mult de atat Ii suntem recunoscatori ca ne poarta pe bratele LUI puternice.

Fiecare zi pentru noi este un nou inceput si in acelasi timp traim fiecare zi parca ar fi ultima.

Imi amintesc o rugaciune facuta in urma cu o saptamana, o rugaciune care m-a miscat mult.

Era luni dimineata si fiecare plecam la servici, insa nu inainte de a ne uni glasurile in rugaciune catre Domnul. Sotul pleca pentru trei zile in deplasare, iar in rugaciune ne incredintase pe mine si copii in Mana Domnului, si printre altele spunea:

"Doamne Ii incredintez in mana Ta de Tata, Te rog sa-I pazesti si Sa le porti de grija, iar daca in aceste zile Tu vei veni sa ne iei la Tine, ajuta-ma sa-i pot intalni in cer"

Este atat de minunat sa stii ca ai Cui, sa iti incredintezi familia.
Este minunat sa ai familie!

Astazi ne-am amintit cu drag evenimentul care a fost in urma cu un an, mai ales ca atunci a  fost si una din primele zile de zapada in Timisoara. Eu care iubesc iarna, mi-am dorit atat de mult sa am zapada la cununie, si credeti-ma ca am avut din plin, desi dimineata de 08.12.2012 nu prevestea nici macar un fulg de ninsoare, iata ca pana si in cel mai mic amanunt Dumnezeu m-a ascultat, si cu doua ore inainte de a pleca la primarie....s-a rupt cerul. 

 In numai cateva ore am avut zapada cat nu am avut toata iarna....bucuria lui Robert, dar si a mea...

Seara  de 08.12.2012....Robert era cel mai fericit!
Fericit ca odata cu zapada mult asteptata, in care abia asteptase sa poata face un om de zapada, era bucuros ca il putea face impreuna cu noul tata pe care i l-a daruit Dumnezeu.

Ne rugam, ca si pe mai departe Dumnezeu sa ne poarte pe bratul Sau!

Timisoara !

In fiecare oras, luna decembrie are ceva aparte si la fel este si in Timisoara!
 Orasul a  imbracat o haina de sarbatoare, incepand de la intrare si pana la iesire. Asta-seara mi-am facut timp sa ies in oras, in mod special pentru a-l admira, insa nu am putut sa fac acest lucru prea mult pentru ca se lasase un frig de mi-au inghetat urechile...dar totusi, pentru cei care sunteti din Timisoara si sunteti departe de casa, avand in vedere ca nu ajungeti acasa de sarbatori, v-am facut cateva poze. Sunt putine, dar promit ca o sa revin cu mai multe...insa trebuie sa ma echipez corespunzator, pentru ca la noi a venit iarna...

Hrana ta zilnica!

7 Decembrie
Neemia 6.15-19; 7.1-7
Cincizeci şi două de zile le-au fost suficiente oamenilor lui Iuda ca să astupe spărturile şi să reconstruiască zidul. Majoritatea erau neexperimentaţi în mânuirea mistriei şi a cazmalei, dar au avut zel şi inimă pentru lucrare (3.20; 4.6). Şi în ochii Domnului, devotamentul lucrătorilor Săi este mai valoros decât capacităţile lor. El dă, cu siguranţă, aceste capacităţi tuturor acelora care au devotament şi care-L urmează.
Eforturile lui Tobia de a-1 intimida pe Neemia şi sprijinul pe care această persoană cu influenţă rea îl primeşte din partea mai multor conducători din Iuda reprezintă ultimele manifestări de ostilitate ale vrăjmaşilor. Ierusalimul cu zidurile reconstruite va apărea de aici înainte naţiunilor înconjurătoare „zidit ca o cetate strâns unită împreună" (Psalmul 122.3). Dar este necesar să fie încă supravegheat. Neemia se ocupă de porţi, ca şi de stabilirea gărzilor (vezi Isaia 62.6-7). Sunt atribuite şi alte funcţii, incluzându-le aici şi pe cele ale celor doi guvernatori ai oraşului (v. 1, 2). Şi unul şi altul meritau această responsabilitate: Hanani, prin preocuparea lui pentru popor (1.2), Hanania, în virtutea credincioşiei şi a temerii lui de Dumnezeu (v. 2).

Cerere de rugaciune!

Cand Dumnezeu a ingaduit suferinta in viata lui Iov, el a ramas statornic in credinta si s-a increzut in Dumnezeu pana la capat., pentru ca a stiut cine este Dumnezeul in care se increde.

Iov 5:18

El face rana şi tot El o leagă; El răneşte, şi mâna Lui tămăduieşte.

 Si noi stim in care Dumnezeu ne-am pus nadejdea, de-aceea putem apela la El cu incredere caci vom fi ascultati.

Asa cum spune Scriptura in  Matei 18:19, "Vă mai spun iarăşi că, dacă doi dintre voi se învoiesc pe pământ să ceară un lucru oarecare, le va fi dat de Tatăl Meu care este în ceruri" si noi venim inaintea LUI cu toate problemele noastre. Poate ca zi tu nu ai probleme, sunt altii in suferinta dar suntem indemnati sa simtim unii cu altii.

Mai jos am sa postez mesajul unei tinere crede versetul de mai sus, de-aceea mi-a scris aceste cuvinte.

Sunt o sora tanara de numai 17 ani locuiesc in Germania.Am vazut pentru prima oara acest site de catre dvs si am o cerere de rugaciune pentru o sora in Domnul din America bolnava de cancer la plamanii ultima faza...Am dori sa o sustinem in Rugaciune.Va multumesc.

Zi frumoasa si binecuvantata sa aveti.

Haideti asadar sa ne unim glasurile in rugaciune si sa mijlocim catre Domnul. Stim ca El poate si doreste sa ajute pe toti acei care Il cheama.

Fie ca, Domnul cu puterea Sa sa se atinga de aceasta sora din America si El sa Isi arate puterea LUI cea mare si Domnul va va rasplati.

 

 

Hrana ta zilnica!

6 Decembrie
Neemia 6.1-14
Încercările anterioare lipsite de succes nu i-au descurajat pe Sanbalat, pe Tobia şi pe Gheşem. Ei îi fac lui Neemia o propunere vicleană: „Vino să ne întâlnim împreună...". Valea Ono (sau a
meşteşugarilor: 11.35), fixată ca loc de întâlnire, reprezintă un act de colaborare cu vrăjmaşii poporului lui Dumnezeu. Oferta este respinsă, în pofida ameninţărilor care-o însoţesc până la a cincea oară. Apoi o altă cursă îi este întinsă, de data aceasta prin intermediul unui iudeu, Şemaia. Printr-o falsă profeţie, acest slujitor al vrăjmaşului încearcă să-1 împingă pe Neemia (care nu era preot), la neascultarea de Domnul prin căutarea unui refugiu în Templu (2 Cor. 11.13; 1 Ioan 4.1). In acelaşi fel au acţionat fariseii cu Domnul Isus. „Ieşi şi pleacă de aici", îi spun ei, „pentru că Irod vrea să Te omoare" (Luca 13.31). Ei au încercat (şi Satan a fost în spatele lor) să-L înfricoşeze şi să-L abată de pe calea credinţei pe Acela care-Şi îndreptase hotărât faţa să meargă la Ierusalim (Luca 9.51).
Dublul atac, respins de credinciosul Neemia, îl pune pe credinciosul de astăzi în gardă cu privire la două pericole extreme:

 1. Lărgirea căii, lucrând mână-n mână cu cei care nu se supun Cuvântului; 

2. „închiderea" într-un sectarism pretenţios şi egoist.

Crezi in puterea lui Dumnezeu?

De altă parte, ştim că toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu, şi anume spre binele celor ce sunt chemaţi după planul Său.

Romani 8:28

Sunt situatii dificile care se abat asupra noastra si adeseori ne intrebam, cum ar putea oare sa schimbe Dumnezeu aceste situatii grele inspre binele nostru? Si totusi  Dumnezeu spune ca poate...!

 In asemenea momente, cand ne vine greu sa credem ca toate acestea sunt posibile, cred ca cel mai bine este sa ne uitam la cruce.Gologota este locul unde Dumnezeu si-a aratat puterea, si daca El a inviat pe ISUS din morti, oare ii va fi greu sa transforme situatiile acestea dificile inspre binele nostru? 

Puterea prin care vine schimbare este harul lui Dumnezeu pentru noi.

Prin harul lui Dumnezeu sunt ce sunt. Şi harul Lui faţă de mine n-a fost zadarnic; ba încă am lucrat mai mult decât toţi: totuşi nu eu, ci harul lui Dumnezeu care este în mine. 1 Corinteni 15:10

Iata ce face Dumnezeu !!!!

Tot ceea ce s-a petrecut la Golgota, tot raul si suferinta care s-a abatut asupra Fiului Sau, Dumnezeu l-a schimbat in cel mai mare "dar" si cel mai mare "bine" facut omenirii vreodata.

 Acolo am capatat viata, si inca viata vesnica!

Mare este puterea LUI de transformare, insa credinta noastra este mica.

Iar a Celui ce, prin puterea care lucrează în noi, poate să facă nespus mai mult decât cerem sau gândim noi. Efeseni 3:20

Mi-a venit in minte exemplul lui Iosif. Cat rau nu a primit el din partea fratilor sai? Numai ca tot raul pe care i l-au facut lui Iosif, Dumnezeu de fapt l-a transformat in cel mai mare bine pentru familia lui Iosif.

Voi, negreşit, v-aţi gândit să-mi faceţi rău: dar Dumnezeu a schimbat răul în bine, ca să împlinească ceea ce se vede azi, şi anume, să scape viaţa unui popor în mare număr.

Geneza 50:20

Ne mai indoim noi oare de puterea lui Dumnezeu?

Hrana ta zilnica!

5 Decembrie
Neemia 5.6-19
Indignat şi „mâniat foarte mult", Neemia îi strânge pe mai-mari şi pe căpetenii înaintea restului poporului pentru a le adresa reproşurile pe care le merită. Cei care sunt vinovaţi se supun şi aceasta nu numai pentru că Neemia este guvernatorul, ci pentru că el însuşi le dă exemplul dragostei dezinteresate. El renunţase la privilegiile personale pe care i le dădea poziţia sa, iar aceasta îi permite acum să le ceară căpeteniilor să se poarte în acelaşi fel. Exemplul este regula de aur pentru a obţine ceva de la aproapele nostru. Apostolul Pavel îşi făcuse un ţel din a fi totdeauna un exemplu pentru credincioşii pe care îi învăţa (Fapte 20.35; 1 Corinteni 4.16; 10.32,33...). Mai presus de toate, să gândim la divinul Stăpân. El le-a spus ucenicilor Săi: „V-am dat un exemplu, pentru ca, aşa cum v-am făcut Eu, să faceţi şi voi" (Ioan 13.15). Dar, în acelaşi timp, i-a pus în gardă faţă de cărturari şi faţă de farisei: „Deci toate câte vă spun ei, faceţi şi ţineţi, dar nu faceţi după faptele lor, pentru că ei spun şi nu fac" (Matei 23.3). Mulţimile au observat diferenţa: Isus îi învăţa „ca având autoritate şi nu precum cărturarii lor" (Matei 7.29).

Cuvantul Sau este ca o sabie....

E cald si bine ...

Incet, incet atmosfera de craciun isi face simtita prezenta si la noi in birou.

Un coleg (care din intamplare  este si seful meu) a cautat pe youtube cateva colinde crestine. Tacerea s-a asternut peste noi, doar glasul colindatorilor se auzea.

La un moment dat, s-a ridicat de la birou sa mearga sa fumeze o tigara, dar nu inainte de a ne spune, ca muzica crestina il linisteste foarte mult. 

Brusc, ceilalti se uita la el....

El mirat se uita la ei si parca cumva rusinat de ceea ce a spus dar in acelasi timp plin de indrazneala repeta:

"da, da...chiar ma linisteste, si mai ales pe masina cand merg in aglomeratia din oras si stau minute bune la semafor sau blocat in trafic, mai pun la radio, <<pe-aia ai tai, si se uita la mine, aia de la radio vocea Evangheliei>>, asa ma linistete cand aud muzica voastra...trebuie sa recunosc ca imi place, dar sa stii ca nu ma pocaiesc..."

Multumesc Domnului pentru ca a ingaduit ca acest radio sa primeasca liceenta de emisie 24/24.Atatia oameni au nevoie de salvare, au nevoie de Dumnezeu!

Iata ca indiferent cine esti si oriunde esti, Dumnezeu poate sfarama cele mai groase ziduri si poate desface cele mai mari catuse prin Cuvantul Sau, trebuie doar sa credem si sa continuam sa ne rugam.

Rugaciunea de dimineata!

Doamne, auzi-mi glasul dimineaţa! 

Dimineaţa eu îmi îndrept rugăciunea spre Tine şi aştept.

Doamne, eu Îţi cer ajutorul, şi dimineaţa rugăciunea mea se înalţă la Tine. 

Ascultă-mi, Doamne, glasul când Te chem: ai milă de mine şi ascultă-mă!

Ai milă de mine, Dumnezeule, ai milă de mine! Căci în Tine mi se încrede sufletul; la umbra aripilor Tale caut un loc de scăpare, până vor trece nenorocirile.

Doamne, ce este omul ca să iei cunoştinţă de el, fiul omului ca să iei seama la el?

 Ce este omul, ca să-Ţi pese atât de mult de el, ca să iei seama la el, să-l cercetezi în toate dimineţile şi să-l încerci în toate clipele?

 Omul este ca o suflare, zilele lui sunt ca umbra care trece.Zilele lui sunt ca iarba, şi înfloreşte ca floarea de pe câmp.

Te rog din toată inima mea: ai milă de mine, după făgăduinţa Ta!

Arată-mi calea pe care trebuie să umblu, căci la Tine îmi înalţ sufletul.

Fă-mă să aud dis-de-dimineaţă bunătatea Ta, căci mă încred în Tine.

Doamne, Tu mă cercetezi de aproape şi mă cunoşti, ştii când stau jos şi când mă scol, şi de departe îmi pătrunzi gândul. Ştii când umblu şi când mă culc, şi cunoşti toate căile mele. Căci nu-mi ajunge cuvântul pe limbă, şi Tu, Doamne, îl şi cunoşti în totul.

  Doamne, prin îndurarea Ta se bucură omul de viaţă, prin ea mai am şi eu suflare, căci Tu mă faci sănătos şi îmi dai iarăşi viaţa.

Domnul este tăria mea şi scutul meu; în El mi se încrede inima, şi sunt ajutat. De aceea îmi este plină de veselie inima şi-L laud prin cântările mele.

Da, numai în Dumnezeu mi se încrede sufletul; de la El îmi vine ajutorul.

Da, suflete, încrede-te în Dumnezeu, căci de la El îmi vine nădejdea.

  Iată ce mai gândesc în inima mea şi iată ce mă face să mai trag nădejde:bunătăţile Domnului nu s-au sfârşit, îndurările Lui nu sunt la capăt, ci se înnoiesc în fiecare dimineaţă. Şi credincioşia Ta este atât de mare! 

 Te laud că sunt o făptură aşa de minunată. Minunate sunt lucrările Tale, şi ce bine vede sufletul meu lucrul acesta! 

Dar eu voi cânta puterea Ta; dis-de-dimineaţă voi lăuda bunătatea Ta. Căci Tu eşti un turn de scăpare pentru mine, un loc de adăpost în ziua necazului meu. 

Doamne, Tu ai fost locul nostru de adăpost, din neam în neam.

Doamne, ai milă de noi! Noi nădăjduim în Tine. Fii ajutorul nostru în fiecare dimineaţă şi izbăvirea noastră la vreme de nevoie!

Cine este omul care doreşte viaţa şi vrea să aibă parte de zile fericite?

Cine cugetă la Cuvântul Domnului găseşte fericirea, şi cine se încrede în Domnul este fericit.

Ferice de oricine se teme de Domnul şi umblă pe căile Lui!
 Căci atunci te bucuri de lucrul mâinilor tale, eşti fericit şi-ţi merge bine.

Omul face multe planuri în inima lui, dar hotărârea Domnului, aceea se împlineşte.

Omul socoteşte că toate căile lui sunt fără prihană, dar Cel ce cercetează inimile este Domnul.

Încredinţează-ţi soarta în mâna Domnului, încrede-te în El, şi El va lucra,

Binecuvântat să fie omul care se încrede în Domnul şi a cărui nădejde este Domnul!

Frumos este să lăudăm pe Domnul şi să mărim Numele Tău, Preaînalte, să vestim dimineaţa bunătatea Ta, şi noaptea, credincioşia Ta.

Satură-ne în fiecare dimineaţă de bunătatea Ta, şi toată viaţa noastră ne vom bucura şi ne vom înveseli.

Cât de mari sunt lucrările Tale, Doamne, şi cât de adânci sunt gândurile Tale!

Te lăudăm, Dumnezeule, Te lăudăm; noi, care chemăm Numele Tău, vestim minunile Tale!

Hrana ta zilnica!

4 Decembrie
Neemia 4.15-23; 5.1-5
La dificultăţile şi la oboseala construcţiei se adaugă, la sf. cap. 4, cele ale luptei. Şi, în adevăr, credinciosul nu este numai un lucrător, ci şi un luptător. Asemenea gărzii lui Neemia, acesta îşi ţine într-o mână instrumentul de lucru, iar în cealaltă, arma (care este Cuvântul Iui Dumnezeu: Efeseni 6.17). N-are voie să renunţe la nici una.
După frumoasa manifestare de zel pe care am văzut-o, capitolul 5 ne pune înainte o surpriză neplăcută. Aceşti „scăpaţi", care, înainte să vină Neemia, trăiau într-o mare sărăcie (1.3), se găsesc acum într-o stare şi mai rea. Au fost nevoiţi să-şi pună garanţie posesiunile şi, în unele cazuri, să-şi dea în robie copiii, ca să-şi poată plăti taxele şi să nu moară de foame. Şi ce era mai rău, cei care îi aduseseră în această stare nu erau vrăjmaşii. Erau propriii lor fraţi care, făcând aşa, călcaseră legea (Exod 22.25; Levitic 25.39-43; Deuteronom 15.11; 23.19-20).
Unde ne aflăm noi pe planul dragostei frăţeştii Fără ea, cel mai bun serviciu creştin este fără valoare (1 Cor. 13.1-3). Să punem în practică ceea ce ne spune apostolul Iacov (2.15-16). Da, să ne cercetăm cu atenţie inimile în această problemă. Şi, la fel, şi purtarea noastră!

Stiati ca....?

Daca citim istoria lui Moise vom vedea ca toate aceste lucruri spuse despre Moise, sunt adevarate.

MOISE

 A fost copilul unei sclave, dar si fiul unui imparat!

S-a nascut intr-o coliba, si-a locuit intr-un palat!

El a mostenit saracia, dar s-a bucurat de bogatie!

A condus armate, dar a fost si pastor la turmele de oi!

 A fost un soldat puternic, dar a fost si un om bland printre oameni!

A fost educat la curtea lui Faraon, dar a locuit in desert!

El avea toata intelepciunea Egiptului, dar avea credinta unui copil!

A fost balbait la vorba, dar a avut onoarea sa vorbeasca cu Dumnezeu!

Nici un om nu a participat la inmormantarea lui si totusi el a fost inmormantat de Dumnezeu!

Buzele lui nu se mai misca, dar vocea lui se mai aude!

Toata istoria lui MOISE:  Incepe in Exod 2- si se termina in  Deuteronom 4

Ce poti cumpara cu bani?

Ce poti cumpara cu bani?

Suntem tentati sa spunem...TOT!

Asa raspund cei mai multi....."ai bani, ai de toate"

Iata ca nu este chiar asa.

 

Cu bani poti cumpara...

• un pat, dar nu somn
• o carte, dar nu minte
• mancare, dar nu pofta de mancare
• o bijuterie, dar nu frumusete
• un medicament, dar nu sanatate
•  confort, dar nu odihna
• o jucarie, dar nu bucurie
• un crucifix, dar nu pe Mantuitorul
• un loc in biserica...dar nu un loc in cer....

Hrana ta zilnica!

3 Decembrie
Neemia 4:1-14
În timp ce zidurile se refăceau, mânia vrăjmaşilor vuia împotriva lui Iuda. Sanbalat, purtătorul lor de cuvânt, se aprinde de mânie şi îi batjocoreşte în acelaşi timp. Noi toti suntem cu predilecţie sensibili la batjocură. Lumea nu încetează să ridiculizeze despărţirea dintre creştini, slăbiciunea strângerilor lor laolaltă ... Să nu ne lăsăm intimidaţi de remarcile sale. In loc de răspuns, Neemia I se adresează Dumnezeului său:, Auzi, Dumnezeul nostru, pentru că suntem dispreţuiţi ..."(v. 4). El nu ţine nicidecum cont de ameninţări. „Dar noi am reconstruit ..." concluzionează omul lui Dumnezeu (v. 6)!
Atunci vrăjmaşul se pregăteşte de luptă deschisă şi descurajarea pune stăpânire pe oamenii lui Iuda. Ei se uită la propria slăbiciune (v. 10): asta înseamnă să-i dea dreptate
vrăjmaşului care îi dispreţuise, numindu-i „iudei neputincioşi" (v. 2). Mai privesc şi la greutatea poverilor, la mormanele de dărâmături ... Totuşi este unul care, împreună cu Neemia, cunoaşte dubla resursă (v.9). Aceasta este şi o poruncă a Domnului: „Vegheaţi şi rugaţi-vă ..." (Matei 26.41; 1 Petru 4.7). Rugăciunea trebuie să fíe primul nostru răspuns la eforturile vrăjmaşului. Ea nu se desparte de veghere. Iată de ce Neemia ia numeroase măsuri pentru a asigura supravegherea şi păzirea poporului în timpul încheierii lucrării.

Traim in secolul vitezei....

Traim in secolul vitezei...!

 Nu vi se pare cunoscuta expresia aceasta? Sincer cand eram inca la scoala auzeam aceasta expresie, ori ganditi-va ca sunt ceva ani de atunci.

Astazi la birou, in urma unei discutii despre stres si urmarile cauzate de aceasta "boala a secolului", mi-am amintit de expresia aceasta " suntem in secolul vitezei". Ori daca in urma cu 28-30 de ani  se spunea acest lucru, ma intreb acuma in ce secol suntem, pentru ca stres avem....."cu tona".Cred ca fiecare a intalnit macar o persoana care a fost afectata de aceasta boala. Daca cautam o statistica a numarului de persoane afectate de aceasta boala, este alarmant. Stresul determina aparitia  unor  boli precum: bolile cardiovasculare, alzheimer, diabetul, imbatranirea intr-un ritm alert, cancer, depresie si o multime de alte boli pe care poate nici nu le cunoastem.De fapt cred ca orice schimbare din viata noastra  aduce cu ea o doza mai mica sau mai mare de stres.Fie ca sunt schimbari pozitive sau schimbari negative, toate ne aduc "portia de stres", bineinteles ca  cele din urma sunt cele care influenteaza cel mai mult starea de stres.

Daca ai un job si esti in pragul sa il pierzi....devi foarte stresat.

Daca ai pierdut pe cineva drag....vrei, nu vrei devi stresat, daca ai rate la banca si nu le faci fata....esti cu siguranta "un stresat". Daca esti casatorit si primesti vestea de la partener "voi divorta", oare poti sa nu te stresezi...?

Daca primesti un telefon si esti anuntat ca peste trei zile o sa ai musafiri, devi stresat cu siguranta.Daca ai de dat un test la scoala sau la munca....esti stresat cu saptamani inainte.Daca te pregatesti sa pleci in concediu, te stresezi pana ajungi la destinatie, iar cand ai ajuns, te stresezi ca nici nu ai ajuns bine si trebuie sa te si intorci....

Cu-alte cuvinte....orice facem, suntem  o generatie de "stresati", practic nu mai reusim sa ne bucuram de nimic si nici sa mai avem pace in suflet. Cel putin eu asta vad in jurul meu, in jurul oamenilor cu care intru in contact.

Astazi am stat si m-am gandit, oare chiar nu avem remediu la aceasta "boala moderna"?

 Eu stiu ca este, insa atunci cand nu-L cunosti pe ISUS este foarte greu sa iti gasesti pace intr-o lume atat de tulburata.

Daca ne uitam in Scriptura, in Isaia 26:3 scrie:

" Celui cu inima tare, Tu-i chezăşuieşti pacea; da, pacea, căci se încrede în Tine"

Cu alte cuvinte, oricine esti, oricat ai, oriunde te-ai gasi, daca esti fara Dumnezeu nu vei avea parte de pace, pentru ca doar EL ne poata da aceasta pace. La El gasim odihna de care avem atat nevoie. Chiar Isus ne spune:'Veniti toti cei truditi si impovarati si EU va voi da odihna"

Nicaieri nu am gasit scris sau cel putin cineva sa-mi confirme ca banii, functia, avutiile sau mai stiu eu ce, i-au adus pacea si se simte confortabil. Confortabil poate...insa nelinistit si fara pace!

Uitati-va cati multimiliardari sunt in pragul depresiei si se sinucid? Nu le lipseste material nimic, au de toate si totusi sunt goi....Cu toate acestea le este foarte greu sa recunoasca ca sunt falimentari fara de DUMNEZEU...

Daca esti stresat din vreun motiv, iata ca Biblia ne da cateva solutii:

"Nu vă îngrijoraţi, dar, de ziua de mâine; căci ziua de mâine se va îngrijora de ea însăşi. Ajunge zilei necazul ei"

Ajunge necazul care l-ai avut pana acum....nu are rost sa continui sa fi stresat pentru ca tot nu vei rezolva absolut nimic.Dumnezeu este Cel care le stie si le hotaraste pe toate. El ingaduie orice incercare din viata noastra, pentru ca prin aceasta ne incerca credinta noastra. In astfel de momente vede cat ne incredem in EL,in aceste clipe suntem supusi testelor LUI.

Nu avem alta sansa de a scapa de stres si nu ne ramane decat un singur lucru:

"Încredinţează-ţi soarta în mâna Domnului, şi El te va sprijini. El nu va lăsa niciodată să se clatine cel neprihănit"

Suntem prea binecuvantati, pentru a fi stresati!

Hrana ta zilnica!

2 Decembrie
Neemia 3.16-32
De la v. 16 înainte este vorba despre partea de zid protejând cetatea lui David şi curtea templului.
Suntem uimiţi să aflăm că Eliaşib, marele preot, nu a reparat în faţa propriei case (confruntă cu 1 Tim. 3.5). A fost necesar ca alţii să lucreze în dreptul său (v. 20, 21). O a doua neglijenţă vinovată este aceea că, reconstruind Poarta Oilor, el şi fraţii săi, aceşti păstori răi, au neglijat s-o doteze cu încuietori şi cu zăvoare (v. 1). Aceasta va permite hoţilor şi tâlharilor să intre şi să ia în stăpânire „oile" lui Israel (vezi Ioan 10.8, 10).
Argintari, făcători de mir, negustori (v. 8, 32) lucrează ca zidari. Unul dintre conducători, Şalum (v. 12), repară împreună cu fiicele sale. Dumnezeu ne învaţă prin aceste exemple că ne putem aduce aportul la lucrarea Lui indiferent de vârsta, sexul sau profesiunea noastră. Să observăm, de asemenea, că mai mulţi dintre aceşti oameni, sau părinţii lor, fuseseră implicaţi în vremea lui Ezra în căsătorii nelegitime cu femei străine. Astfel a fost cazul lui Baruc, fiul lui Zabai, al lui Malchiia, al lui Pedaia, fiul lui Pareoş (Ezra 10.25, 28). Este frumos să vedem acum nerăbdarea lor de a proteja Ierusalimul tocmai împotriva unor astfel de influenţe străine.

Mesaj pentru toti romanii de pretutindeni!

Domnul să-Şi înalţe faţa peste tine şi să-ţi dea pacea! 

 Numeri 6:26

 

La multi ani Romania !

La multi ani romanilor de pretutindeni! 

Acest verset este chiar versetul zilei de azi si cred ca nici nu se putea un verset mai potrivit pentru ziua de azi.

Fiecare roman indiferent unde se afla, tresare la auzul imnului tarii.

Mi-as dori ca acele cuvinte cu care incepe imnul nostru sa fie intr-adevar si un indemn spiritual.

"Desteapta-te romane, din somnul cel de moarte 

In care te-adanci pacatul......

Astazi ai ocazia sa-ti croiesti o noua soarta

Daca te intorci la HRISTOS" 

Ca si tara "crestina", Romania inca sta departe de Creatorul ei. Ma rog ca Dumnezeu sa schimbe destinul tarii noastre, asa cum Timisoara a fost punctul de plecare spre daramarea comunismului, tot asa si Romania sa fie tara in care sa se inceapa o trezire spirituala.

HRISTOS sa fie proclamat azi in Romania, iar maine in toata lumea !

Crestini de pretutindeni, fiti buni ostasi ai lui HRISTOS !

DUMNEZEU SA BINECUVINTEZE PE TOTI ROMANII DE PRETUTINDENI, dar nu numai romanii ci si tarile in care locuiesc fratii nostri romani.

 

DOAMNE  BINECUVINTEAZA ROMANIA !

 

Hrana ta zilnica!

1 Decembrie
Neemia 3.1-15
Contrar ordinii normale, reconstrucţia Ierusalimului a început cu altarul, a continuat cu templul (Ezra 3) şi a sfârşit cu zidul cetăţii. Altarul şi templul (sanctuarul) vorbesc de închinare, care, în mod evident, constituie cea dintâi responsabilitate a poporului lui Dumnezeu. Dar noi nu suntem doar creştini de duminică. Restul cetăţii, care simbolizează viaţa cotidiană din casele noastre, cu împrejurările de zi cu zi, trebuie şi ea protejată împotriva răului de afară şi, de asemenea, despărţită clar de lumea din jur. Fiecare trebuie să vegheze şi în special să construiască înaintea propriei case

 (v. 10, 28, 30).
Sub impulsul dat de Neemia, întregul Iuda s-a apucat de lucru. Acest capitol ne poartă în jurul oraşului, ca să ne arate diferitele grupuri de lucrători în acţiune. Fiecare a preluat, fie poarta, fie turnul, fie partea sa de zid, după puterea lui şi, mai ales, după măsura devotamentului său. Dar, în timp ce unii au zel suficient ca să repare o parte dublă (v. 11, 19, 24, 27, 30), alţii - inclusiv dintre conducători - refuză să-şi plece grumazul în serviciul Dom-nului (comp. cu Matei 20.27-28; 2 Cor. 5.15). Ce tristă mărturie consemnează aici cartea lui Dumnezeu!

Ucisi pentru ca detin o BIBLIE!

Noi avem o Biblie si din pacate nu citim...

Autorităţile din Coreea de Nord au executat public optzeci de oameni, pe unii pentru posesia Bibliilor

Nu mai puţin de optzeci de oameni au fost executaţi public în Coreea de Nord, unii pentru acuzaţii minore precum vizionarea de filme sud-coreene sau posesia unei Biblii, potrivit unei relatări de pe Fox News. Conform acesteia, ziarul sud-coreean JoongAng Ilbo a raportat că aşa-numiţii criminali au fost trimişi la moarte în şapte oraşe din Coreea de Nord, pe 3 noiembrie

“O sursă, care este familiarizată cu afacerile interne din Coreea de Nord şi care a vizitat recent ţara, a declarat ziarului că aproape zece oameni au fost ucişi în fiecare oraş”, s-a raportat. “Opt oameni – capetele lor fiind acoperite cu saci albi – au fost legaţi de stâlpi într-un stadion local din oraşul Wonsan, înainte ca autorităţile să îi împuşte cu mitraliere, potrivit sursei. “Autorităţile din Wonsan au strâns zece mii de oameni, inclusiv copii, la stadionul Shinpoong şi i-au forţat să privească omorurile.”

stire preluata de pe :http://www.stiricrestine.ro

Cea mai buna alegere!

 Nu peste mult timp se apropie ziua de nastere a mezinului meu Robert. Inca de prin septembrie mi-a tot amintit..."mami, mai umpic vine ziua meaaaaa".Nu trecea cateva zile ca iar imi spunea, "mamiiii, mai umpic vine ziua mea". Am stat si m-am gandit ce cadou as putea sa ii fac.

Abraham Lincoln spunea:" Biblia este cel mai minunat dar dat vreodata omului", cu atat mai mult daca acest om este copilul tau. Zis si facut, in urma cu o saptamana am comandat pe Libraria Crestin Total, cel mai frumos dar  pe care as putea sa-l dau copilului meu. In numai cateva zile a si sosit, insa nu a sosit inca ziua de nastere.....

Numai ca curios fiind, nu a mai putut astepta pana in 13 decembrie, asa ca  rugamintile lui fierbinti, m-au facut sa cedez, dandu-i darul anticipat.

Sincer am fost curioasa sa-i vad prima reactie....

"Mamiii, e cel mai frumos cadou primit in viata mea"

Intr-adevar este cel mai pretios dar, dar  nu pentru ca i l-am facut eu, ci pentru ca e darul lui Dumnezeu pentru noi.

Dar de ce este atat de pretioasa? Pretioasa pentru ce contine...? Dar ce contine?

BIBLIA este: 

Gandul lui Dumnezeu, calea vietii, fericirea credinciosilor, insa ea poate fi si blestemul pacatosilor. 

Citeste-o ca sa fii intelept, crede-o ca sa fii in siguranta, pune-o in practica ca sa fii sfant.

Ea iti da lumina ca sa te calauzeasca, mancare ca sa te intretina si mangaire ca te imbucure.

BIBLIA este:

Hrana calatorului si traseul crestinului.

Aici Paradisul este restaurat, cerul este deschis iar iadul descris.

Subiectul ei este ISUS HRISTOS, planul ei este bunastarea noastra iar Slava lui Dumnezeu este finalul ei.

BIBLIA ar trebui sa umple memoria, sa stapaneasca inima si sa conduca pasii.

Citeste-o incet, frecvent si rugandu-te.

BIBLIA este:

O mina de belsug, un Eden de slava, un rau de incantare si o gradina de flori.

Ne-a fost data in timpul vietii noastre.

Va fi deschisa la judecata si amintita pentru totdeauna.

Ea implica cea mai mare responsabilitate, rasplateste efortul si condamna pe toti cei ce o nesocotesc.

Sunt convinsa ca am facut cea mai buna alegere pentru copilul meu.

Hrana ta zilnica!

30 Noiembrie
Neemia 2.9-20
Neemia a ajuns la Ierusalim având scrisori din partea împăratului. El începe prin a inspecta zidurile sau, mai degrabă, ceea ce mai rămăsese din ele. Fraţii lui îi relataseră despre ele (1.2-3), dar el vrea să evalueze personal extinderea stricăciunilor. Consternarea îl copleşeşte înaintea acestei privelişti cu care, în ce-i priveşte, locuitorii Ierusalimului se obişnuiseră! Fără nici o îndoială, şi noi, creştinii, ne aflăm în pericolul de a înceta să ne mai întristăm de situaţia de ruină în care Biserica responsabilă se găseşte astăzi. Nici un zid nu o protejează împotriva invaziei din partea lumii şi o astfel de stare serveşte perfect scopurilor vrăjmaşilor ei.
În timpul lui Zorobabel şi al lui Ezra, aceşti vrăjmaşi ai lui Israel se numeau Bişlam, Tabeel ... Tatnai, Şetar-Boznai şi însoţitorii lor. Sub Neemia, Israel se confruntă cu Sanbalat, Tobia şi Gheşem. Diavolul foloseşte o varietate de lucrători. El îşi înnoieşte mereu «personalul». Scopul lui însă este întotdeauna acelaşi: să menţină poporul lui Dumnezeu în înjosire şi în sclavie.
Neemia ştie ce trebuie făcut ca să-i îndemne pe bărbaţii din Ierusalim. Numele lui înseamnă: Domnul a mângâiat (sau «Mângâierea Domnului», cap. 1 v.l ). El primeşte acest răspuns îmbucurător şi încurajator: „Să ne ridicăm şi să reconstruim!" (v. 18).

Ti-e frica de moarte...?

Voltaire a fost un mare ateu in viata, iar cand a sosit clipa mortii, ingrozit cerea medicului sau sa-i prelungeasca viata macar cateva minute.

Iata ce scrie medicul sau:

"Cand a vazut Voltaire ca are sa moara, era gonit ca de furii.El mi-a oferit sume mari de bani ca sa mai poata trai cateva minute. S-a agatat cu inclestare de viata. Eu as dori ca toti cei care s-au lasat amagiti de cartile sale sa-i fi vazut si groaznica lui moarte"

Ce trist...!

Dragul meu, indiferent daca esti bogat sau sarac, tanar sau batran, mic sau mare, crestin sau ateu,

 vine o zi cand vom parasi acest pamant, si va trebui sa ne infatisam in fata Celui care ne-a creat. Nici eu si nici tu, nu vom stii cand va fi aceasta zi, stiu insa un singur lucru, 

"daca traiesti pentru Isus Hristos, trecerea din lumea aceasta nu trebuie sa ne infricoseze"

 Cerul este un loc minunat, pregatit pentru toti acei care Il iubesc pe Isus Hristos, pentru toti cei care cred ca El este FIUL lui Dumnezeu, pentru toti acei care si Il marturisesc ca Domn si Stapan al vietii lor!

Daca crezi toate aceste adevaruri si lupti sa pazesti toate poruncile Sale, atunci trecerea pe malul celalat nu poate decat sa iti aduca cea mai mare bucurie!

Timpul se apropie !

Isus le-a pus înainte o altă pildă şi le-a zis: „Împărăţia cerurilor se aseamănă cu un om care a semănat o sămânţă bună în ţarina lui. Dar, pe când dormeau oamenii, a venit vrăjmaşul lui, a semănat neghină între grâu şi a plecat.Când au răsărit firele de grâu şi au făcut rod, a ieşit la iveală şi neghina.
 Robii stăpânului casei au venit şi i-au zis: „Doamne, n-ai semănat sămânţă bună în ţarina ta? De unde are, dar, neghină?”
 El le-a răspuns: „Un vrăjmaş a făcut lucrul acesta.” Şi robii i-au zis: „Vrei, dar, să mergem s-o smulgem?”

  „Nu”, le-a zis el, „ca nu cumva, smulgând neghina, să smulgeţi şi grâul împreună cu ea.Lăsaţi-le să crească amândouă împreună până la seceriş; şi, la vremea secerişului, voi spune secerătorilor: „Smulgeţi întâi neghina şi legaţi-o în snopi, ca s-o ardem, iar grâul strângeţi-l în grânarul meu.”

Matei 13:24-30

    Daca citim pilda aceasta, intelegem mai bine vremea in care traim acum.

.... pe când dormeau oamenii, a venit vrăjmaşul lui, a semănat neghină între grâu şi a plecat. Cred ca intelegem de ce intre crestini gasim si crestini autentici, si "falsi crestini".

    Zile trecute citind o stire care nu aducea cinste deloc crestinilor, bineinteles ca ieri nici nu am intrat bine in birou, ca dragii mei colegi au si "sarit" satisfacuti , zicand "uite ce fac pocaitii tai".

Bineinteles atata rusine....! Am stat calma si le-am explicat ca este ceva normal sa se intample si "intre pocaitii mei" asa ceva, pentru ca Insasi Domnul Isus ne-a spus ca se va intampla si asa ceva, si pilda aceasta ne vorbeste chiar despre acest lucru.

    O biserica unita care sta veghind  in post si  rugaciune nu are cum sa adoarma.... pe când dormeau oamenii.....Hotul  cand vine la furat nu va veni niciodata cand stam in bucatarie la masa, sau pe divan privind la televizor...el va veni  atunci cand suntem plecati din casa sau cand dormim....E logic, nu?

    Asa si diavolul....nu are cum sa intre in familia noastra sau in biserica noastra, pentru ca la urma, urmei si biserica este familia noastra largita, atunci cand suntem vegheatori....el va veni cand "atipim spiritual". Atunci este momentul prielnic pentru a semana in mijlocul nostru si neghina...a venit vrăjmaşul lui, a semănat neghină între grâu şi a plecat.

    Credeti oare ca Dumnezeu nu are putere sa smulga aceasta neghina din mijlocul graului? Credeti ca nu are putere sa scoata pe cei pacatosi din mijlocul celor care se lupta si se silesc sa fie cu adevarat crestini?

   Lăsaţi-le să crească amândouă împreună până la seceriş, spune Domnul....

Neghina arata ca si  graul pana la seceris, insa abia la seceris se va vedea diferenta dintre aceste plante, si asta ne vom da seama dupa rodul pe care il vor face.La fel este si cu "graul si neghina spirituala", ele stau impreuna si chiar se aseamana foarte bine, si crestinii adevarati si cei care poarta doar numele de crestin, insa in ziua cea mare, cand va veni Stapanul  si Creatorul nostru, abia atunci va face separarea.

   Nu toti cei ce pretind ca sunt crestini, chiar si sunt....Scriptura ne-a si avertizat in aceasta privinta....singura problema este ca "NOI" sa fim gasiti un spic copt si plin de rod pentru Hristos, insa pana atunci sa veghem si sa luptam cu aceasta stare de somnolenta care incearca sa ne cuprinda. 

    Imi dau seama ca  nu trebuie sa dormim mult ca se se strecoare cel rau, e nevoie doar de fractiuni de secunda... Stiti ce inseamna fractiuni....? Ei bine, seara dupa ce termin tot ce am de facut in casa, dupa ce fiecare se pregateste de culcare, ma asez in pat cu laptopul in brate si incerc sa scriu ceva pe blog sau sa ascult un mesaj, si asta se intampla de obicei dupa ora 22, pentru ca asa este programul....

    De cele mai multe ori reusesc sa duc la capat ceea ce imi propun, dar credeti-ma ca de zeci de ori am atipit cu laptopul  in brate...si nu pot sa zic ca am adormit....e vorba doar de fractiuni de secunda, insa suficient cat sa pierd atentia si concentrarea la ceea in ceea ce  eram angrenata, fie ca atipeam cand scriam ceva, fie ca atipeam in mijlocul unui mesaj pe cae il ascultam, insa aceste fractiuni mi-au fost suficiente, sa pierd doar cateva cuvinte...si deja am pierdut toata esenta mesajului.

   

   Astazi traim aceste vremuri  de care am fost si avertizati. Vedem cu ochii nostri toate aceste lucruri   intamplandu-se. Multi se intreaba poate...."dar cum ii deosebesc?" Biblia spune in Tit 1:16 :Ei se laudă că cunosc pe Dumnezeu, dar cu faptele Îl tăgăduiesc....,iar in Matei 7:21-23, Nu oricine-Mi zice: „Doamne, Doamne!” va intra în Împărăţia cerurilor, ci cel ce face voia Tatălui Meu care este în ceruri. Mulţi Îmi vor zice în ziua aceea: „Doamne, Doamne! N-am prorocit noi în Numele Tău? N-am scos noi draci în Numele Tău? Şi n-am făcut noi multe minuni în Numele Tău?” Atunci le voi spune curat: „Niciodată nu v-am cunoscut; depărtaţi-vă de la Mine, voi toţi care lucraţi fărădelege.”

    Iata prin ce ii vom deosebi....nu prin ceea ce spun, ci prin ceea ce fac!

   Sa ne rugam Domnului sa avem discernamantul de a deosebi  ce este rau si ce este bine, ce este adevarat si ce este fals, sa deosebim roada buna de roada rea, ca nu cumva sa fim inselati in aceasta privinta si mai mult, sa veghem si sa nu atipim, pentru ca timpul se apropie!

Hrana ta zilnica!

29 Noiembrie
Neemia 2.1-8
În timp ce fiii lui Iuda se aflau în mare necaz şi în ruşine, Neemia deţinea una dintre poziţiile cele mai de cinste la curte: cea de paharnic al împăratului. Ar fi putut, din egoism, să-şi păstreze acest post avantajos sau chiar să şi-1 justifice, spunând: «Deoarece am încrederea împăratului, lângă el voi fi mai de folos poporului meu. Pentru scopul acesta m-a pus Dumnezeu aici». Dar Neemia nu judecă în felul acesta. Inima lui, asemenea celei a lui Moise altădată, îl îndeamnă să-şi viziteze fraţii, pe fiii lui Israel (Fapte 7.23). Decât să se bucure de plăcerile de o clipă ale palatului imperial, el alege „mai degrabă să sufere răul cu poporul lui Dumnezeu" (Evrei 11.25).
Să remarcăm că discuţia lui cu Artaxerxes nu este doar precedată (1.11), ci şi însoţită (v. 5) de rugăciune, între întrebarea împăratului şi propriul răspuns, Neemia găseşte timp să-I vorbească lui Dumnezeu în inima sa. Numim aceasta «rugăciune-săgeată». Să imităm mai des acest exemplu şi vom vedea, ca şi acest slujitor (al Domnului mai degrabă decât al împăratului), mâna bună a lui Dumnezeu odihnindu-se asupra noastră şi asupra a tot ce facem.

Hrana ta zilnica!

28 Noiembrie
Neemia 1.1-11

Din punct de vedere istoric, cartea Neemia este ultima privire pe care Vechiul Testament ne permite s-o aruncăm asupra poporului Israel. Evenimentele descrise în ea încep la circa treizeci de ani după cele relatate în cartea Estera şi la treisprezece ani după întoarcerea lui Ezra. În consecinţă, învăţăturile ei ne sunt potrivite în special nouă, creştinilor „peste care au ajuns sfârşiturile veacurilor" (1 Cor. 10.11). Ce popor demn de compătimit! El se află „în mare necaz şi în ruşine", după relatarea câtorva călători (v.3). Însă Dumnezeu a pregătit pe cineva care va pune la inimă această situaţie. Este Neemia! Acest om este sensibil la suferinţele şi la umilinţa celor „care au rămas, care au scăpat din captivitate" şi mărturiseşte înaintea Domnului păcatele care le-au cauzat situaţia. Ezra făcuse şi el acelaşi lucru (Ezra 9). Dumnezeu alege întotdeauna, din mijlocul celor care iubesc poporul Său, instrumente ale eliberării lor.
Dar să ne fixăm ochii asupra Unuia mai mare decât Neemia. Cine a pus la inimă condiţia disperată a lui Israel şi a lumii în general, dacă nu însuşi Fiul lui Dumnezeu? El a înţeles starea noastră mizerabilă, a pătruns până în acel abis al păcatului în care căzusem şi a venit să ne scoată din el.

Noaptea se lasa....

Ce mare har....!

Isus Salvatorul nostru!

Ce mare har....! Nu este bucurie mai mare decat sa stim ca:

-am fost apropiati de Dumnezeu prin ISUS

Dar acum, în Hristos Isus, voi, care odinioară eraţi depărtaţi, aţi fost apropiaţi prin sângele lui Hristos.( Efeseni 2:13)

-am fost iertati prin Hristos

Dimpotrivă, fiţi buni unii cu alţii, miloşi şi iertaţi-vă unul pe altul, cum v-a iertat şi Dumnezeu pe voi în Hristos.(Efeseni 4:32)
-am fost inviati si asezati in Hristos

El ne-a înviat împreună şi ne-a pus să şedem împreună în locurile cereşti, în Hristos Isus.

(Efeseni 2:6)

-SUNTEM SFINTI IN HRISTOS

Pavel şi Timotei, robi ai lui Isus Hristos, către toţi sfinţii în Hristos Isus....
(Filipeni 1:1)

Incercat, iar mai apoi binecuvantat!

Era în ţara Uţ un om care se numea Iov. Şi omul acesta era fără prihană şi curat la suflet. El se temea de Dumnezeu şi se abătea de la rău.

Iov 1:1

De fiecare data cand citesc istoria lui Iov, nu pot sa nu ma gandesc la toata suferinta care s-a abatut asupra lui.Nu stiu care dintre noi am fi acceptat cu atat tarie si fara cartire toata suferinta lui IOV?

Iov a pierdut tot: avere, copii, sanatate, a pierdut la un moment dat sprijinul sotiei sale si in toate aceste necazuri care s-au abatut asupra lui, Iov a ramas credincios. Chiar daca a pierdut tot, El nu l-a pierdut pe Dumnezeu.

Daca citim  versetul 1 vedem ca Iov era un om fara prihana si curat la suflet.

Iata un motiv de incurajare pentru tine, cel care treci prin incercari azi. Iov era fara prihana...si totusi a fost atat de greu incercat!

Poate esti crestin si treci printr-o incercare si o suferinta mare. Te intrebi de ce a ingaduit Dumnezeu chiar in dreptul tau sa se intample acest lucru...? Te rog pune-ti intrebarea, de ce a ingaduit pentru IOV sa treaca prin toate aceste incercari?

Adeseori oamenii se grabesc sa faca diferite afirmatii in dreptul altei persoane.Avem tentatia sa ii judecam dupa ceea ce se vede la exterior, insa Singurul Dumnezeu cunoaste inima si interiorul fiecaruia.Cu siguranta si Iov a fost  caracterizat de cei din jurul lui in diferite feluri, insa caracterizarea cea mai importanta a fost facuta chiar de Dumnezeu, v.8
 „Ai văzut pe robul Meu Iov? Nu este nimeni ca el pe pământ. Este un om fără prihană şi curat la suflet, care se teme de Dumnezeu şi se abate de la rău.”
 Cu toate acestea Iov a fost incercat si smerit pana in pulberea pamantului.Prin aceste incercari Iov invata sa se inchine lui Dumnezeu, isi recunoaste toate greselile si se prosterne inaintea LUI.
Dar oare nu Dumnezeu declara ca Iov este neprihanit? Iata ca ceea ce spune ap. Pavel in Romani este adevarat: "Căci toţi au păcătuit şi sunt lipsiţi de slava lui Dumnezeu".Inaintea lui Dumnezeu toti suntem pacatosi, dar ne iubeste asa cum suntem si vrea sa ne binecuvinteze.De-aceea prin aceste incercari nu face altceva decat ne ajuta sa ne vedem greselile, ne curateste si ne pregateste pentru a putea primi binecuvantarile Sale. Iov dupa ce s-a smerit inaintea Domnului a fost binecuvantat din plin.
Sa ne lasam in mana lui Dumnezeu chiar daca adeseori aceasta curatire este mai dureroasa, insa El stie de ce o face si ce este mai bine pentru noi.Numai dupa ce vom fi curatiti vom putea primi binecuvantarile Sale!