Hrana ta zilnica !

5 Februarie
Rut 2.4-16
Rut nu avusese încă de-a face decât cu servitorii lui Boaz. Acum îl întâlneşte personal pe acest prieten puternic şi bogat (v. 1), imagine deosebit de frumoasă a Domnului Isus. Boaz ne aminteşte de Prietenul suprem, blajin şi compătimitor, Celui căruia Dumnezeu îi poate spune în Psalmul 89.19: „Am dat ajutor unui om puternic".
Iată-1 în acest oraş, Betleem (unde avea să Se nască Mântuitorul), binecuvântându-şi servitorii şi spunându-le ce să facă, veghind la toate, remarcând-o pe secerătoarea săracă, în sfârşit, purtându-se cu ea cu o favoare încărcată de atâta delicateţe, încât îi aduce linişte tinerei femei înfricoşate. El o invită să se apropie, îi vorbeşte inimii ei şi o consolează.
Fiecare dintre noi trebuie să treacă prin aceeaşi experienţă pe care a avut-o Rut. Nu este suficient doar să-i cunoaştem pe slujitorii Domnului, păstori, învăţători sau evanghelişti, şi să învăţăm de la ei, din când în când, lecţii din Cuvântul lui Dumnezeu. Fiecare trebuie să aibă de-a face personal cu Domnul Isus. Atunci El însuşi va vorbi inimilor noastre. Ne va face să înţelegem prin ce a trecut El pentru noi când a venit aici jos ca să sufere şi să moară (aceste grăunţe prăjite din v. 14).

 Şi ne va sătura cu bogăţiile dragostei Sale.

O saptamana binecuvantata !

Pamantul e coplesit de probleme.Nu exista zi sa nu apara in viata noastra cate ceva, o problema ...fie ea cat de mica, dar atunci cand esti  coplesit de ele, cand sanatatea..."e in cui", copiii nu te asculta, contul e gol si ai mai primit si vestea ca esti disponibilizat, singuratatea te omoara si nu ai o vorba cui sa ii spui....intr-adevar, parca  este mult peste puterile omenesti.

Dar Biblia spune sa nu ne ingrijoram !

Intr-o zi, coplesit de greutati,  un frate venise la evanghelistul John Wesley sa isi spuna necazul. Bietul om nu mai gasea nici o cale de iesire.

In fata lor era o pasune intinsa si o vaca care privea peste gardul de scanduri.Ascultandu-l, lui John ii venise in  gand raspunsul, dupa care il intreba:"de ce crezi ca vaca se uita peste gard si nu prin gard?" Omul il privise mirat si raspunse:

"este gardul de scanduri...si nu poate privi prin el!"

Dragul meu, multimea de probleme te impiedica sa vezi Mana puternica care este dincolo de zidul care s-a creat in fata ta. Poate crezi ca nu mai este cale de iesire, nu uita.....versetul de mai sus, este o reala incurajare, si Dumnezeu nu minte niciodata.

Ridica-ti capul si priveste peste ele, priveste in sus la Cel care poate sa iti dea ajutorul.

Niciodata, un tata nu isi paraseste copiii. 

Tu esti FIU si FIICA a Tatalui Ceresc !

Hrana ta zilnica !

4 Februarie
Rut 1.15-2; 2.1-3
Orpa n-a ezitat prea mult. Pe de o parte avea văduvia, sărăcia în compania unei femei întristate şi bătrâne, un popor şi un Dumnezeu pe care nu-i cunoştea, iar pe de altă parte avea propriul popor, afecţiunea rudelor ei, idolii familiari. Cele câteva lacrimi ale ei, uscate repede, ne amintesc de acel tânăr care, iubindu-şi bogăţiile, a plecat foarte întristat, în loc să-L urmeze pe Domnul. „Te voi urma oriunde vei merge", îi declară un altul lui Isus. Dar Isus îl previne: „Fiul Omului n-are unde să-Şi plece capul" (Matei 19.22; 8.19-20).
În cazul lui Rut, toate au fost cântărite cu atenţie: a calculat costul. Decizia este irevocabilă; reprezintă o alegere făcută prin credinţă. Rut se ataşează de Naomi, precum şi de poporul ei, de Dumnezeul ei. Fără să privească înapoi, fără să se lase împiedicată de temeri cu privire la viitor, ea se pune la drum împreună cu soacra ei şi ajunge la Betleem. Denumirea aceasta înseamnă „casa pâinii", un adăpost prin excelenţă împotriva foametei spirituale. Odată ajunse acolo, cu permisiunea Naomei, Rut pleacă să caute hrană. Şi Dumnezeu o conduce „din întâmplare" (dar cu mână sigură) spre câmpurile lui Boaz, omul pregătit de El ca să-i ofere odihnă şi mângâiere.

Hrana ta zilnica !

3 Februarie
Rut 1.1-1
Asemenea unei raze de lumină, după sumbrele pagini ale cărţii Judecători, Dumnezeu ne oferă acum istoria lui Rut. Această frumoasă relatare ne învaţă că o credinţă personală se poate găsi în orice vreme şi în orice naţiune şi că Dumnezeu este totdeauna gata să facă lucruri mari ca răspuns la această credinţă.
„In zilele când judecau judecătorii" (v. 1) îl vedem pe un om, Elimelec, care face „ce era drept în ochii săi" (Jud. 21.25), asemenea tuturor celorlalţi. El părăseşte moştenirea Domnului. Pleacă cu familia să locuiască în ţara Moab, adică printre vrăjmaşii poporului său. Nu câştigăm nimic prin îndepărtarea de Domnul. Ea sfârşeşte în moarte, lacrimi, sărăcie şi amărăciune pentru această familie. Apoi o vedem pe Naomi, o văduvă, cu cele două nurori ale ei, văduve şi ele, pe drumul de întoarcere. Oare este aceasta o revenire tristă? Da! Totuşi este o revenire fericită pentru acela care, la capătul resurselor proprii, îşi întoarce gândurile şi paşii spre Dumnezeu

 În acelaşi fel, fiul risipitor, în ţara depărtată, îşi aduce aminte de locul
unde poate găsi pâine din belşug, se scoală şi se întoarce la casa tatălui său, recunoscându-şi păcatul (comp. v.6 cu Luca 15.17). Numim aceasta convertire (întoarcere la Dumnezeu). Ne place să credem că fiecare dintre cititorii noştri cunoaşte semnificaţia acestui cuvânt prin experienţa personală.

O noapte binecuvantata !

Eu ma culc si-adorm în pace
Caci Tu, Doamne ma veghezi.
Când suspin în miez de noapte
Si cu lacrime sub pleoape,
Tu, Isus ma cercetezi.

Puii de lei striga de foame
Dar eu linistit adorm.
Caci Te am pe Tine, Doamne
Lânga mine-n orice vreme
Si-mi dai pâinea ca prin somn.

Mai presus de-orice faptura
Cu iubire m-ai creat.
Mi-ai dat sfânta-nvatatura
Si-o cântare noua-n gura
Sa Te laud Doamne, ne-ncetat.

Mi-ai dat slava îngereasca
Mi-ai dat Duh, din duhul Tau.
Sunt a cerului mireasa
Preotie-mparateasca
Sunt din neam de Dumnezeu.

Toti cei ce se-ncred în Tine
Si se-ascund la umbra Ta
Vor avea blesug de pâine
Nu vor fi dati de rusine
Caci de grija, Tu porti.

Fii laudat o Doamne mare
Pe vecie înaltat
Tu dai florilor culoare
Tu-i dai câmpului splendoare
Sa fii binecuvântat.

Emisiunea "Pastorul Cel Bun"

Deorece este bine  sa afle cat mai multi, am preluat o stire de mare interes.Totodata ma bucur ca orele de transmisie sunt alese cu grija. Pana acum ora 8-9, duminica dimineata, ii facea sa intarzie pe multi la adunare. Acum nu mai au motiv de intarziere.

Odată cu închiderea postului de televiziune OTV, producătorii emisiunii “Păstorul cel bun” s-au văzut nevoiţi să găsească o altă platformă pentru transmiterea emisiunii. Cu ajutorul lui Dumnezeu, începând de mâine, 02 februarie 2013, emisiunea va fi transmisă de postul Naşul TV.

Timpul de difuzare va fi următorul:

• Sâmbătă, de la ora 10.00-10.30
• Duminică, de la 14.00-15.00

Cei care nu recepţionează încă postul Naşul TV, respectiv cei de pe RDS, sunt invitaţi să vizioneze emisiunea “Păstorul cel bun” pe internet la adresa http://www.nasul.tv

Citeşte mai mult pe www.stiricrestine.ro “Păstorul cel bun” pe Nașul TV din 02 februarie 2013! | Stiri Crestine.ro

Preluat :Stiri Crestine.ro

Avem un Dumnezeu viu !

Duhul Domnului inca mai vorbeste si inca mai cerceteaza.

Astazi mai mult ca oricand  Dumnezeu a aratat mila si indurare fata de mine si fata de toti cei care au stat in fata LUI  cu smerenie. Astazi mai mult ca oricand avem nevoie de puterea DUHULUI SFANT  in viata noastra ca sa putem face fata, atacurilor celui rau.
Pamantul e plin de durere si necaz. Toata lumea striga dupa "PACE", si pacea lipseste.....
Formalismul, traditiile si religiile sunt in toi, dar relatia cu Dumnezeu este una superficiala, poate chiar abandonata..
Tot mai multi crestini slujesc unor traditii si unor inchinari false.
Personal, parca niciodata... nu am simtit atatea lupte cu cel rau, dar dau slava Domnului ca imi da putere de biruinta tot mai mare din zi in zi.
 Niciodata nu l-am vazut racnind pe diavol atat de tare asupra crestinilor.
Niciodata nu am vazut atat de multi crestini care cad secerati de diavol si se leapada de credinta lor.Cand spunem lepadare de credinta suntem tentati sa ne gandim la prigoana, sau la alte situatii in care suntem pusi sa alegem, intre a fi cu Dumnezeu sau a fi fara EL.
Nuuuu...lepadarea este chiar sub ochii nostri. Ne lepadam de El, pentru ca ne biruie lumea, ne-atrage mai mult ea decat jertfa de la Golgota, alegem sa slujim idolilor pe care ni i-am facut, ne lepadam de El pentru ca alegem sa slujim banilor si comorilor pe care le-am adunat.Ne lepadam  pentru ca ura si rautatea a pus stapanire pe noi.Ne lepadam pentru ca ne este greu sa iertam pe cel care ne-a gresit. Pornografia, curvia si preacurvia doboara tot multi crestini.Tot mai multe vesti ingrozitore, chiar dureroase despre frati de-ai nostri care au cazut de la credinta, fiind robiti si legati cu aceste duhuri.Atragatoare sunt toate aceste pofte, dar Domnul le descopera si nu lasa ca lucrarea LUI sa ramana in mainile acestor oameni manjiti.
Vegheati dar si rugati-va !
Este tot ceea ce putem face, si este chiar singura modalitate prin care putem birui orice ispita.
Rugaciune si iar rugaciune. Da, poate ca te intrebi in sinea ta....."pai ce sa fac sa stau doar pe genunchi"?
Nu...poate nu ai timpul necesar si posibilitatea sa stai numai pe genunchi, dar te poti ruga oricand si oriunde.La birou in gand, pe masina pana la servici, acasa stand in fata aragazului poti cere Domnului sa iti tina mintea si ochii deschisi. Te poti ruga in ora aceea pe care o pierzi in fata televizorului la un serial sau la stiri, esti mult mai castigat.Nu pierzi nimic alaturi de Domnul, in schimb  o zi fara rugaciune te poate costa o vesnicie. Un moment in care nu ai vegehat si diavolul a simtit nevegherea ta.
E timpul trezirii, E vremea ca noi pocaitii sa ne pocaim. E vremea cercetarii.
Adu Doamne vremi de inviorare, fa semne si minuni, ca TOTI sa stie ca TU esti DUMNEZEUL caruia ma inchin.

Hrana ta zilnica !

2 Februarie
Judecători 18.17-31 şi 21.25
Luarea cetăţii Lais nu are nimic comun cu cuceririle credinţei din zilele lui Iosua. Ce putem vedea la Dan? Lăcomie după tot ce este pe pământ („un loc în care nu lipseşte nimic din ce este pe pământ" - 18.10), încredere în propriile forţe în acelaşi timp cu laşitate, ingratitudine, furt, credinţă rea şi, ca o încununare a tuturor, stabilirea unui cult idolatru. Ce privelişte! Şi trecem peste capitolele următoare (care descriu în detaliu acest tablou chiar mai sumbru), pentru a ajunge la cel din urmă verset al cărţii, care este o repetare a celui din cap. 17, v. 6: Fiecare făcea ce era drept in ochii săi". Propoziţia aceasta rezumă starea în care se afla poporul Israel în perioada judecătorilor. Şi, în mod trist, ea rezumă şi starea creştinătăţii din zilele noastre. Dacă Iosua este cartea care a fost asemănată cu Efeseni, cartea Judecători ne aminteşte cel mai mult de 2 Timotei (în special cap. 3). Dar aceste succesiuni de perioade de ascensiune şi de decădere, de faliment şi de restaurare, nu au loc prea adesea şi în vieţile noastre? Să ne ferim de a face ceea ce este bun numai în ochii noştri, în care nu ne putem pune încrederea şi, mai degrabă, să ne străduim să facem ce-I este plăcut Domnului (Efeseni 5.10; Evrei 13.21). Fapt deosebit de solemn: Ionatan, nepotul lui Moise (18.30), a confirmat deci ceea ce profeţise bunicul său în Deuteronom 4.25!