Pace sa fie in Ierusalim!

Ceea ce Dumnezeu a creat, nimeni nu va putea distruge!!!

Redactia ziarului Bihoreanul a postat cateva clipuri cu protestul de la Oradea de azi. Protest pentru sustinerea familiei Bodnariu dar si a tuturor familiilor care sunt in aceeasi situatie.
Maine este ziua UNIRII, insa drama aceasta ne-a unit pe noi romanii aici si pe toti romanii din diaspora, dar nu numai...ci toti crestinii care cred in valorile crestine ale familiei.
Dumnezeu a lasat familia si nimeni n-o va putea destrama, chiar daca cel rau si acolitii sai lupta sa destrame aceasta institutie creeata de Insusi Dumnezeu!

Doamne binecuvinteaza familiile de pretutindeni!

DE CE?

An de an facem  punem la cale tot felul de planuri si in mintea noastra tesem multe dorinte. O parte  ele izbutim sa le ducem la indeplinire, insa o parte raman doar...pe ”hartia mintii”.
Multe din ele raman doar o dorinta neimplinita, si-n neimplinirile noastre poate ca sunt multe lucruri care am fi dorit sa se concretizeze, sa se implineasca, insa nu a a fost asa.  In astfel de momente in mintea noastra incoltesc tot felul de intrebari, dar una dintre ele si cel mai des intalnita la majoritatea oamenilor: ”DE CE?”
De ce nu m-a ajutat Dumnezeu sa ....?
De ce nu intervine acum....de ce nu... si asa se nasc multe ”de ce-uri” in mintea noastra. Cautam raspunsul, cautam un vinovat, poate ca invinovatim pe altii pentru nereusitele noastre, poate ca ne invinovatim pe noi,  insa de prea putine ori ne aducem aminte ca dorintele respective nu au prins viata pentru ca nu a fost voia lui Dumnezeu. Aceste ganduri mi-au captivat si mie mintea in acest inceput de an.
Dar cum cunoastem voia lui Dumnezeu?

Ne intrebam de multe ori si trist este ca ajungem sa avem ani de credinta si nu stim ce vrea Dumnezeu de la noi. Uneori toate acestea sunt pentru noi  asemenea ”operatiilor cu necunoscute” in care nu gasim rezolvarea. Dar oare asta vrea Dumnezeu pentru copiii Sai?
Biblia spune: ”Increde-te in Domnul din toata inima ta si nu te bizui pe intelepciunea ta. Recunoaste-L in toate caile tale si El iti va netezi cararile”
Prov. 3:5-6
Ori  atunci cand ne incredem in El, n-avem cum sa avem in fata noastra operatii cu necunoscute. El ni le va descoperi la vremea potrivita si ca dovada ca voia Lui ne este descoperita gasim scrisa chiar in Scriptura: ”De aceea nu fiti nepriceputi, ci intelegeti care este voia Domnului. Deci, voia Sa este descoperita, problema este la noi, fie ca n-avem urechi sa auzim, fie ca n-avem ochi sa o vedem si personal recunosc ca inca sunt cateva domenii in viata mea unde ma confrunt cu probleme si lucrurile nu sunt asa cum as vrea sau as dori eu, si adeseori problema respectiva devine atat de impovaratoare incat nu-i mai vad rezolvare cu toate ca, Cuvantul Lui este atat de clar si ne vorbeste atat de raspicat in Ps. 32: ”EU, zice Domnul  te voi invata si-ti voi arata calea pe care trebuie s-o urmezi...”
Ori daca El  imi va arata calea, inseamna ca acela este drumul pe care trebuie sa merg si aceasta este voia Lui.
Voia Lui este sfintirea voastra, spune Pavel (1 Tes. 4:3), si tot el ne invata ca voia lui Dumnezeu este sa-i  multumim pentru toate lucrurile (1 Tes. 5 18). Dar mai stim ca voia lui Dumnezeu este sa cautam sa facem ce este bine ( 1 Petru 2:15)
Mai putem spune ca nu cunoastem care este voia lui Dumnezeu cu privire la viata noastra?
Mai putem spune ca nu ne-a fost descoperita?
De la aceste trei invataturi am putea spune, porneste raspunsul la intrebarea care ne framanta: ”DE CE?”
Daca multumim pentru tot ceea ce ne da, daca cautam sfintirea si mai apoi  cautam sa facem si binele tuturor, cu siguranta nu vom mai avea dileme si intrebari in viata.

Hrana ta zilnica!

23 IANUARIE

Psalmii 109.21-31 şi 110

„Lucrează pentru Mine, din pricina Numelui Tău", cere Acela care a fost deja numit în versetul 16 „Cel întristat şi Sărac" (v. 21, 22; comp. cu Ioan 12.28). „Să ştie că aici este mâna Ta..." (v. 27). Dumnezeu trebuia, pentru gloria Numelui Său, să-L izbăvească pe Cel care II chema. 

Şi aceasta este tema Psalmului 110!

 Ce contur prinde el după tabloul umilinţei Omului durerii! Domnul stătuse „la  (Psalmul 109.31); acesta a fost trecutul. Pentru prezent, L-a pus să şadă la dreapta Sa, proclamân-du-Şi întreaga satisfacţie cu privire la lucrarea încheiată (v. 1; Efeseni 1.20). Şi din nou mai târziu - promite versetul 5 -„Domnul, (de) la dreapta Ta, îi va zdrobi pe împăraţi în ziua mâniei Sale". Vrăjmaşii Lui din Psalmul 109 vor fi puşi ca aşternut al picioarelor Sale: aservirea acestora va face parte din gloria Sa.

Acest psalm este citat nu mai puţin de opt ori în Noul Testament; practic, el serveşte ca fir călăuzitor întregii Epistole către Evrei (cap. 1.13; 7.17; 10.13...).

Acestor promisiuni făcute lui Mesia i se adaugă una care se referă la drumul Său pe pământ (v. 7). Hristos, Om, trebuia să găsească pe pământ câteva clipe, rare, de înviorare, care să-L încurajeze şi să-I întărească inima (de exemplu, Luca 7.9,44; 9.20; 10.21,39; 23.42)...

Hrana ta zilnica!

22 IANUARIE

Psalmul 109.1-20

Acest psalm zdrobitor se deschide invocându-L pe dumnezeul laudei Mele" (v. 1). Nicio ameninţare, niciun subiect copleşitor nu-L împiedicau pe Isus să-Şi ridice ochii spre Tatăl şi să-L laude. Dimpotrivă, acestea erau pentru El tot atâtea motive pentru a o face.

Cum Se apăra El când era „înconjurat cu cuvinte de ură" (v. 3)? „Dar Eu—spune El - Mă rog" (v. 4). Creştini, aceasta ar trebui să fie singura noastră „replică" atunci când vine să ne întâmpine o ostilitate nedreaptă. Dacă noi tăcem — sau mai degrabă dacă vorbim numai cu Dumnezeu — nu va tăcea El şi  12.19). Cu toate acestea, Hristos a fost singur să îndure o „aşa mare împotrivire..." (Evrei 12.3). Adversarii Săi (care, în originalul ebraic, poartă acelaşi nume cu stăpânul lor, Satan) nu numai că Ii fac război ,fără temei",dar - strigă Isus — „îmi întorc rău pentru bine şi ură pentru dragostea Mea" (v. 5). De partea lor trecuse Iuda, vinovat de o nerecunoştinţa cu atât mai oribilă cu cât fusese obiectul unei afecţiuni mai intime; versetul 8 i se aplică lui în Fapte 1.20 (iar pentru viitor, acest pasaj se raportează la Antihrist). Iată de ce era zdrobită inima Mântuitorului (v. 16)!

Cum m-am intors din moarte clinica !

Cautand sa ascult un mesaj acum inainte de culcare, am dat de marturia acestei surori dragi.

Personal am cunoscut-o  si-I multumesc Domnului pentru acest lucru.

Cu aproximativ doi ani in urma, sotul meu a ajuns cateva zile, in casa la aceasta familie prin intermediul unei persoane. Mi-a povestit la telefon despre aceasta familie minunata si mi-a spus ce momente inaltatoare au avut impreuna in rugaciune. In aceeasi zi seara, undeva in apropiere de Timisoara se tinea o seara de rugaciune la biserica din localitatea respectiva. Fiind singura  acasa si neavand program la noi la biserica, am hotarat sa merg la rugaciune impreuna cu o sora din biserica. 

A fost o seara prelungita de rugaciune si acolo am avut parte de o lucrare din partea Domnului care a fost cu ”DA si AMIN”. In momentul in care acesti frati veneau dinspre Oradea si se pregateau sa intre in biserica pentru ca deja era inceputa rugaciunea, sora a primit din partea Domnului chiar la usa, sa vina si sa imi vorbeasca. Bineinteles ca nu a stiut cine sunt si nici eu nu stiam ca sotul meu de fapt era in casa la aceasta familie.

Atat sora cat si fratele au primit daruri deosebite din partea Domnului si slujesc cu ele.

 La final cand i-am povestit prin telefon sotului ce mi-a vorbit Domnul, explicandu-i mai amanuntit prin cine am avut lucrarea, am aflat ca de fapt este exact familia unde Domnul l-a trimis sa faca o lucrare.

Oare nu cunoaste Domnul totul???

Inca o drama...!

Citind drama acestei familii...am ramas fara cuvinte. 
Ii multumesc  Domnului ca traiesc in Romania!

Povestea dramatica a familiei Radoi incepe in aprilie 2013, in Spania. Ca multi alti romani, Jan si Ionela au plecat din Romania in speranta ca vor putea asigura copiilor lor, Madalina si David, un trai mai bun. Din cauza problemelor financiare, tatal a fost nevoit sa-si caute de lucru in alta parte, in Norvegia, in timp ce restul familiei a ramas in Spania. „Fata, dupa ce eu am plecat, a devenit foarte rebela, chiulea de la scoala, era obraznica cu profesorii, nu mai invata. Sotia se plangea mereu la telefon ca ea singura nu se mai descurca cu ea. De unde, initial, doream ca fata sa termine scoala in Spania, ne-am razgandit si am hotarat ca, imediat ce voi avea un job sigur si voi gasi o casa, voi aduce familia cu mine in Norvegia, tocmai pentru a nu scapa fata de sub control”, povesteste Jan Radoi.
Reintregirea familiei in Norvegia s-a produs in iunie 2014. Jan Radoi avea doua slujbe (una ziua, in constructii, alta noaptea, facea curatenie). Sotia a reusit sa se angajeze si ea la firma unde muncea sotul sau noaptea. Pe Madalina, de 14 ani, au inscris-o la o scoala pregatitoare, iar pe David, de 1 an, la gradinita. Un timp, lucrurile au mers bine, dupa care fata a inceput sa se planga ca se plictiseste in Norvegia, ca are toti prietenii in Spania si ca vrea ca familia sa mearga in vacanta acolo. „La un moment dat, sotia a spus ca nu e potrivit sa plece in vacanta de primavara, deoarece e foarte scurta si nu pot sta decat o saptamana, iar cheltuielile de drum fiind destul de mari e mai bine sa plece vara, deoarece pot sta doua-trei saptamani. Din acel moment, fata a devenit foarte rea, cauta numai cearta. Ii tot repeta mamei sale ca se va razbuna pe noi, ca o sa ne faca sa suferim foarte mult. Mama nu-i acorda importanta, iar la un moment dat fata a spus ca nu se lasa pana nu ma baga pe mine la puscarie”, relateaza Jan Radoi.
Situatia a degenerat intr-o seara. In urma unui schimb aprins de replici intre tata si fiica, aceasta a ripostat cu jigniri si si-a lovit parintele. La randul sau, tatal a reactionat lovindu-si fiica. „Fata a inceput sa planga si sa spuna ca ne denunta la politie. Eu, foarte bulversat, i-am spus sa faca ce crede de cuviinta”, continua tatal.
Temeri si interdictii. „Sotia a fost avertizata ca trebuie sa fie rece”
Dupa episodul mentionat, parintii au plecat la munca, iar la intoarcere nu au mai gasit nici unul dintre copii. Intre timp, fata sunase la Politie care, mai departe, contactase Barnevernet. „Am gasit plangerea fetei, pe calculatorul ramas deschis, in spaniola tradusa, in care eram prezentati foarte rau, cu multe exagerari. Afirma ca am batut-o cu pumnii si picioarele, ca ea are grija de toata casa, curatenie, gatit, etc. Dupa un timp, casa s-a umplut de politisti, au dat buzna in toate camerele, mi-au pus catuse si am fost tinut trei zile in arest. In acest timp, sotia a fost interogata de Politie si Barnevernet, copiii, care se aflau la alta familie, la fel”, povesteste Jan Radoi.
Dupa alte trei zile, Serviciul de Protectie a Copilului a stabilit programul de intalniri. „Am colaborat cu ei, le dadeam toate informatiile, spuneau ca putem sa contestam in instanta pentru a se intoarce copiii acasa. Nu intelegeam norvegiana, aveam traducator roman prin telefon. Ne-au recomandat sa ne puna ei la dispozitie avocat, dar traducatorii – erau diferiti la fiecare intalnire – ne spuneau, printre randuri, sa ne punem noi avocat si sa avem grija ce declaram, deoarece ei urmaresc doar sa ne ia copiii”, relateza tatal.
Parintii au mers, apoi, atat la scoala fetei, cat si la gradinita baiatului pentru a vedea ce se intampla cu cei doi. Educatoarea le-a spus sa nu mai vina, pentru ca nu vor primi niciun fel de ajutor de la gradinita, si ca ei i s-a interzis oricum sa stea de vorba cu familia. La scoala, parintii au stat de vorba cu un profesor, care le-a pus o multime de intrebari si a notat constincios raspunsurile, ca la un interogatoriu.
„Cei de la Barnevernet au recunoscut ca si-au dat seama ca fata e dificila, ca nu e adevarat ce declarase si ca nu avea niciun fel de urme de violenta pe corp. Urma sa avem, de fapt doar sotia, doua intalniri cu copiii, intalniri filmate, prin care se urmareau rectiile copiilor. Sotia a fost avertizata ca nu are voie sa fie emotiva, sa planga, trebuia sa fie rece si sa le explice copiilor ca trebuie sa se intoarca la familia aceea. In caz contrar, se intrerupea totul si se anulau celelalte intalniri cu copiii”, continua Jan Radoi marturisirea.
Dupa prima intalnire, fata a fugit de la familia la care fusese plasata si a venit singura acasa, la parintii sai. Cei de la Protectia Copilului au anuntat atunci familia Radoi ca s-au razgandit, ca o lasa pe fata in familie, dar ca vor face mai multe vizite acasa si ii vor supraveghea.
„Ne-au reprosat ca David nu se simte protejat de mama sa”
„Ne vizitau destul de des. Ne intrebau, pe ore, ce am facut, la ce ora servim masa, etc. (…) Ne interogau pe rand si ne puneau aceleasi intrebari sa vada daca raspunsurile coincid. Ne-au intrebat cum ne intelegem cu fata si am spus ca asculta acum si ca ii pare rau. Fata, la fel, spunea ca am depasit momentul si ca nu o invinovatim de cele intamplate. De unde la inceput pastrau aparentele de calm si amabilitate, vazand ca nu mai avem conflicte si probleme cu fata, deveneau tot mai nervosi. Ne spuneau ca vor sa ne ajute si ca trebuie sa declaram toate problemele noastre, altfel ei nu ne pot ajuta si ne scad sansele de a-l recupera pe David”.....{}
continuare aici: http://www.aktual24.ro/

Lasati-ne copiii!