4 februarie 2012
JOHN PIPER vine in Romania !!!!
Cu toți cred că am auzit sau am citit măcar un mesaj de a lui John Piper.
Cine este John Piper...? Este un scriitor profund și prolific fiind autorul a peste 30 de cărți dintre care următoarele sunt publicate în limba română: Însetat după Dumnezeu, Supremația lui Dumnezeu în predicare, Să se bucure popoarele!, Flămând după Dumnezeu, Nu-ți irosi viața, Când nu-L doresc pe Dumnezeu: Cum să lupt pentru bucurie, Sexualitatea și supremația lui Cristos (editată împreună cu Justin Taylor), Cincizeci de motive pentru care Isus a venit să moară, Ce pretinde Isus de la lume, Păcate impresionante, și În sfîrșit viu.
Unul din mottoul vieții și slujirii sale este: “Dumnezeu este cel mai glorificat în noi atunci când noi suntem cei mai împliniți în El.”
Acum ,cei care doresc să asculte mesajul luând parte la una dintre cele mai importante conferințe a lui "Nu-ți irosi viața",pot să facă acest lucru în luna mai.
JOHN PIPER vine în România !!!!
Conferința va avea loc în perioada 3-5 mai 2012 la Bucuresti,Crystal Palace Ballrooms,se numește „Dumnezeu este Evanghelia”.Taxa de participare este de 50 de lei, iar perioada de înscriere este între 1 februarie și 15 aprilie.
John Piper, autorul acestei cărții NU-ȚI IROSI VIAȚA, va fi prezent si duminică 6 mai 2012 la Sala Palatului între orele 18:00-20:00 pentru a ne provoca să ne evaluăm cu sinceritate viețile înaintea lui Dumnezeu. Cum arată o viață risipită? Dar una nerisipită? Care sunt valorile pentru care trăim? Care este comoara cea mai mare pe care o căutăm? Ce prețuim cel mai mult? Astăzi când cei mai mulți aleargă după bunăstare materială, poziții privilegiate și putere, o viață mai ușoară acum și aici, cea mai importantă întrebare la care trebuie să răspundem fiecare dintre noi este aceasta: NE IROSIM SAU NU VIAȚA PRIN FELUL CUM TRĂIM?
Mai multe detalii pe http://johnpiper.ro/
Hrana ta zilnica!
4 Februarie Geneza 22.13-24
Dumnezeu însuşi Se preocupă de Mielul pentru arderea-de-tot. Când Domnul Isus Şi-a făcut apariţia în mijlocul poporului pe malurile Iordanului, Ioan Botezătorul a strigat: „Iată Mielul lui Dumnezeu" (Ioan J 1.29). El era răspunsul divin la toate păcatele care tocmai fuseseră mărturisite. Astfel se descoperă taina cea mare a cărei umbră o avem în acest capitol. Şi ce asigurare continuă, să aducă acest „Yehova-Iire" (Domnul va purta de grijă) tuturor celor chinuiţi de povara păcatelor lor!
Isaac este înviat în mod simbolic (Evrei 11.19); Hristos însă este înviat în adevăr, cu toate consecinţele care decurg din aceasta pentru El şi pentru noi. El va primi o soţie, fapt ilustrat de numirea Rebecăi în v. 23. Iar noi vom primi binecuvântările cereşti a căror imagine o avem în v. 17 şi 18.
Credinţa lui Avraam s-a arătat prin această faptă (Iacov 2.21). Se spune că încercarea face proba. Dumnezeu îi cunoştea inima şi ştia că avea credinţă, dar ea trebuia să se manifeste public. In ce ne priveşte pe noi, dacă am putut mărturisi: «cred în Domnul Isus», mai devreme sau mai târziu ni se va da ocazia să o dovedim. Incercările creştinilor deseori nu au alt scop decât să pună în evidenţă realitatea credinţei care este în ei.
3 februarie 2012
Puterea lui Dumnezeu !
Tatal lui Rob era pastor,iar Rob era ateu. Cand ROB,a plecat din casa parinteasca,a crezut ca renunta si la modul lor de viata,insa nu a fost asa.
Rob avea un cerc de prieteni cu care isi petrecea cea mai mare parte a timpului,cat si cele mai multe seri impreuna.Acolo consumau droguri si jucau Dungeons and Dragon (Temnite si Dragoni)Treptat au experimentat tot felul de fenomene paranormale si acest lucru i-a nelinistit.Ceea ce ei au considerat la inceput un joc,a devenit in scurt timp cea mai inspaimantatoare realitate.Vazand ca lucrurile scapa de sub control,baietii s-au hotarat sa il cheme pe tatal lui Rob sa stea de vorba cu ei.
Acesta a venit sa se intalneasca cu baietii.Timpul pe care l-a petrecut cu ei nu a predicat,nu i-a mustrat,nu i-a privit de sus si nici nu i-a judecat pentru ceea ce au facut,ci tot acest timp i-a invatat cum sa stea de vorba cu Dumnezeu si i-a invatat cum sa il asculte pe EL.
Comportamentul lui, i-a determinat,ca ei sa se apropie de Dumnezeu.Grupul lor crestea pe zi ce trece si pastorul a inteles ca acolo de fapt se planta o biserica. Nu era o biserica obisnuita ,ci una in care legaturile spirituale cresteau in fiecare zi tot mai mult si erau foarte profunde.Citeau Biblia in fiecare zi si staruia in rugaciune inaintea lui Dumnezeu marturisindu-si pacatele.Cautau in fiecare zi sa experimenteze in vietile lor tot ceea ce citeau in Scriptura.
Tot ceea ce domnea in mijlocul lor a disparut si viata lor a fost schimbata.Acum aveau un scop,o directie si cautau sa fie placuti inaintea Domnului,iar acest lucru i-a facut sa experimenteze puterea lui Dumnezeu .
De multe ori schimbarea vietii celui cazut sta in mainile noastre.Modul in care stam de vorba si tonul pe care il abordam in discutiile purtate sunt cele care pot marca aceasta viata pe viitor. Rolul de judecator pe care de multe ori suntem tentati sa ni-l asumam, nu duce decat la indepartarea lui.
Acest atribut ii revine doar lui Dumnezeu !!!
Singurul nostru rol este de a-i purta in rugaciuni !!
O seara binecuvantata !!!
Rob avea un cerc de prieteni cu care isi petrecea cea mai mare parte a timpului,cat si cele mai multe seri impreuna.Acolo consumau droguri si jucau Dungeons and Dragon (Temnite si Dragoni)Treptat au experimentat tot felul de fenomene paranormale si acest lucru i-a nelinistit.Ceea ce ei au considerat la inceput un joc,a devenit in scurt timp cea mai inspaimantatoare realitate.Vazand ca lucrurile scapa de sub control,baietii s-au hotarat sa il cheme pe tatal lui Rob sa stea de vorba cu ei.
Acesta a venit sa se intalneasca cu baietii.Timpul pe care l-a petrecut cu ei nu a predicat,nu i-a mustrat,nu i-a privit de sus si nici nu i-a judecat pentru ceea ce au facut,ci tot acest timp i-a invatat cum sa stea de vorba cu Dumnezeu si i-a invatat cum sa il asculte pe EL.
Comportamentul lui, i-a determinat,ca ei sa se apropie de Dumnezeu.Grupul lor crestea pe zi ce trece si pastorul a inteles ca acolo de fapt se planta o biserica. Nu era o biserica obisnuita ,ci una in care legaturile spirituale cresteau in fiecare zi tot mai mult si erau foarte profunde.Citeau Biblia in fiecare zi si staruia in rugaciune inaintea lui Dumnezeu marturisindu-si pacatele.Cautau in fiecare zi sa experimenteze in vietile lor tot ceea ce citeau in Scriptura.
Tot ceea ce domnea in mijlocul lor a disparut si viata lor a fost schimbata.Acum aveau un scop,o directie si cautau sa fie placuti inaintea Domnului,iar acest lucru i-a facut sa experimenteze puterea lui Dumnezeu .
De multe ori schimbarea vietii celui cazut sta in mainile noastre.Modul in care stam de vorba si tonul pe care il abordam in discutiile purtate sunt cele care pot marca aceasta viata pe viitor. Rolul de judecator pe care de multe ori suntem tentati sa ni-l asumam, nu duce decat la indepartarea lui.
Acest atribut ii revine doar lui Dumnezeu !!!
Singurul nostru rol este de a-i purta in rugaciuni !!
O seara binecuvantata !!!
Hrana ta zilnica!
3 Februarie Geneza 22.1-12
Ştim că acest tablou este o imagine a crucii. Cine altcineva este Fiul, singurul născut Fiu, Cel pe care Tatăl îl iubeşte, decât Domnul Isus? Trebuia ca El să fie oferit ca ardere-de-tot. Locul este privit de departe în planurile eterne ale lui Dumnezeu. Este muntele Moria, loc în care David va aduce mai târziu jertfa de ispăşire şi în care va fi construit Templul (2 Cronici 3.1). Locul unde se aduce jertfa este în acelaşi timp şi de închinare (v. 5). Câte motive găsim acolo pentru a ne închina Tatălui şi Fiului, care merg împreună, altfel spus, într-un gând, pentru a înfăptui lucrarea mântuirii! Ascultarea lui Isaac ne aminteşte de ascultarea Domnului în Ghetsimani: „... nu ce vreau Eu, ci ceea ce vrei Tu fie" (Marcu 14.36). Dar, spre deosebire de Isaac, care doar s-a supus, Fiul S-a oferit: „Iată, Eu vin ca să fac voia Ta" (Evrei 10.9). Din nou spre deosebire de Isaac, cel care nu ştia ce avea să facă tatăl său, ni se spune: „Isus, ştiind toate cele care urmau să vină asupra Lui, a ieşit înainte ..." (Ioan 18.4).
In sfârşit, spre deosebire de strigătul îngerului care oprea mâna lui Avraam, nici un glas nu se face auzit pe Golgota pentru a îndepărta sabia care trebuia să cadă asupra Fiului lui Dumnezeu.
2 februarie 2012
Tu strigi - El tace !
De-atatea ori ne coplesesc atatea probleme si atatea incercari se abat asupra noastra si parca, nu se termina una...ca apare alta.
Multi cred ca,in momentul in care s-au intors la Dumnezeu,viata lor este doar binecuvantare si fericire. Eu cred ca este total gresit sa credem acest lucru si ne amagim singuri.
Nu suntem scutiti de probleme,ba de multe avem poate mai multe decat altii.
Psalmistul David spune, ma uitam cu jind la cei ce fac raul si vedeam ca le merge bine.Si intr-adevar vedem ca asa este.
Nu stiu daca comparatie e buna...dar eu am asemanat-o cu viata de elev.De fapt nu cred ca gresesc cu nimic,pentru ca si noi suntem elevi in scoala lui Hristos.
Ca sa obti o nota la scoala,trebuie sa dai un test,si daca mai vrei sa iei si o nota buna trebuie sa scri si bine.
In viata spirituala,fiecare incercare este de fapt un test pe care trebuie sa il dam,iar daca vrem sa avem si o rasplata la final,trebuie sa avem grija cum trecem acest test.
Nu toti elevii sunt de nota 10,mai sunt si elevi de nivel mai scazut.
"Cui i s-a dat mult, i se va cere mult; şi cui i s-a încredinţat mult, i se va cere mai mult." Luca 12:48
Testele sunt diferite si sunt pe masura credintei noastre.Niciodata nu ni se da mai mult decat putem duce.
Supararea este reactia de moment in fata incercarilor si parca supararea se accentueaza in momentul in care strigi la Dumnezeu...si vezi ca raspunsul intarzie si vezi ca in ciuda insistentelor tale EL tace.
"Cand treci printr-o incercare grea si te intrebi unde este Dumnezeu atunci,aminteste-ti ca un profesor este intotdeauna tacut in timpul unui examen !"
O zi minunata !
Abonați-vă la:
Postări (Atom)