Prin orice greu m-ai ajutat sa trec cu bine!

Incercari in viata am avut
Dar Tu Doamne ai ramas langa mine
M-ai ridicat cand eram cazut
Prin orice greu, Domnul meu
M-ai ajutat sa trec cu bine.

Vreau din inima sa-Ti multumesc
Pentru ca in incercare Doamne m-ai pazit,
Vreau din inima sa Te slavesc
Ca ochii Tai cu drag spre mine au privit!

Vanturi au batut in barca mea
Ea nu se mai putea zari printre valuri,
Tu Ti-ai aratat puterea Ta
O, Scump Isus, m-ai condus,
M-ai scos din greu si din necazuri!

Cei din jur adesea n-au stiut
Cat de grea a fost povara ce-am purtat
Doamne, Tu din cer m-ai vazut
Iar in dureri mi-ai dat puteri,
Bratul Tau m-a ajutat!

Traim vremuri grele.....!

Să ştii că în zilele din urmă vor fi vremuri grele.
  Căci oamenii vor fi iubitori de sine, iubitori de bani, lăudăroşi, trufaşi, hulitori, neascultători de părinţi, nemulţumitori, fără evlavie, fără dragoste firească, neînduplecaţi, clevetitori, neînfrânaţi, neîmblânziţi, neiubitori de bine, vânzători, obraznici, îngâmfaţi; iubitori mai mult de plăceri decât iubitori de Dumnezeu; având doar o formă de evlavie, dar tăgăduindu-i puterea. Depărtează-te de oamenii aceştia.

  2 Timotei 3:1-5

Pavel il avertiza pe Timotei in legatura cu aceste vremuri din urma. In textul de mai sus sunt redate optsprezece caracteristici ale oamenilor care nu-L cunosc pe Dumnezeu. Daca le luam rand pe rand e foarte simplu sa ne dam seama ce fel de vremuri traim si in ce vreme ne gasim.

Iubitori de sine si iubitori de bani.
Pai nu mai departe, ma uit de cateva zile, saptamani, chiar luni,  si vad ca se intampla in tara noastra lucruri care par ca nu mai au un sfarsit, par ca nu se mai termina, din contra ideea de a avea un guvern la puscarie prinde un contur tot mai bogat. Oameni care au fost in fruntea tarii ani de zile, cu pretentii de viitori presedinti, constatam cu stupoare ca sunt cei mai penali hoti. Nu au iubit nici o clipa tara si nu s-au gandit nici macar o clipa la nenorocitul om de rand, cu o pensie mizera de 400-500 lei, in schimb ei au trait o viata de huzur si  s-au iubit doar pe sine umflandu-si conturile cu milioane. De fapt, se iubesc doar pe sine si iubesc doar banii.

O alta categorie laudarosii si trufasii.
 Oare nu cunosteti pe nimeni din aceasta categorie?

Nu vi s-a intamplat sa va gasiti intr-un cerc de cunostinte, sau asa zisi prieteni, poate chiar simpli cunoscuti, si din 30 de cuvinte spuse, 25 sa fie doar vorbe de lauda la adresa lor? Se lauda cu achizitiile facute, iar cei mandri sfideaza si privesc "de sus" pe cei "mai necajiti"?
Hulitori, neascultatori de parinti si nemultumitori.  
Cred ca nu putini sunt cei care batjocoresc pe cei din jurul lor, nu putini parinti sunt care traiesc cosmarul acesta al neascultarii copiilor lor. De cate ori insasi noi am fost nemultumiti cu ceea ce avem, cu ceea ce ne-a dat Dumnezeu? Astazi lumea doreste mai mult si mai mult si parca nicioadata nu-i destul.
Fara evlavie, fara dragoste fireasca si neinduplecati.
Cat de mult lipseste azi evlavia! Trist este ca lipseste chiar si din bisericile noastre. Dragostea...? Floare rara!
Astazi materialismul parca si-a pus amprenta pana si in casnicii.
Neinduplecati...cine oare mai suporta sa-i spui ceva? Chiar daca nu au dreptate, ei trebuie  totusi sa aibe dreptate!
   Pavel continua si descrie: clevetitori, neinfranati, neimblanziti, neiubitori de bine, vanzatori, obraznici, ingamfati; iubitori mai mult de placeri decat iubitori de Dumnezeu.
Toate acestea s-au pus amprenta peste societatea de azi. Te uiti in jur si te ingrozesti la ceea ce vezi, e o agitatie cum rar am mai vazut, toate lumea acuza pe toata lumea.
Orice...chiar daca trebuie sa calc pe cadavre, orice....doar sa-mi fie mie bine! 
Nu conteaza ca toate acestea contravin legii lui Dumnezeu, nu conteaza nici macar ca moralitatea este incalcata, nu conteaza nimic, totul aici si acum.

Traim intr-adevar vremuri grele, iar Biblia ne spune raspicat, "departati-va de acesti oameni", insa avem o datorie fata de ei, sa ne rugam. Sa nu fim partasi la pacatele lor, dar sa ne rugam pentru ei.
Odinioara si noi am avut in viata noastra toate aceste pacate, dar slava Domnului ca am beneficiat de harul lui Dumnezeu si am fost eliberati.
Ce mare har....!!!
Traim vremuri grele.....!
  

Hrana ta zilnica!

4 FEBRUARIE
Psalmul 71.1-16
„Tu eşti... încrederea mea din tinereţea mea", spune psalmistul în versetul 5, apoi în versetul 17 adaugă: „Dumnezeule, Tu m-ai învăţat din tinereţea mea; şi până acum am vestit lucrările Tale minunate". 

Ferice de credinciosul care intră foarte devreme în şcoala lui Dumnezeu şi care învaţă acolo să se încreadă în El! „Pe Tine m-am sprijinit", ne mai spune psalmistul (v. 6). Domnul era adăpostul lui tare (v. 7), stânca lui de locuit, cetăţuia lui (v. 3) - expresii pe care le intâlnim deseori în psalmi (de exemplu, în Psalmul 31.2,3). 

In ce ne priveşte, în general, în ţara noastră, nu suntem expuşi persecuţiilor, dar să nu ne amăgim, să nu vorbim prea aprins despre aceasta, pentru că duşmanii care „pândesc" sufletele noastre nu sunt mai puţin de temut decât cei din versetul 10 şi din versetul 13! 

Petru ne pune în gardă cu privire la poftele firii pământeşti, care „se războiesc împotriva sufletului” (1 Petru 2.11). Atunci când ţâşnesc aceste pofte, să ne grăbim să ne găsim adăpostul în Dumnezeu, unde sigur vom găsi o eliberare deplină. 

Totuşi, Domnul este mai mult decât un loc tare pentru cel răscumpărat. „Pe Tine Te voi lăuda întotdeauna ... Gura mea este plină de lauda Ta, de gloria Ta, toată ziua" (v. 6,8,14,22,23). Deşi numai Isus putea spune aceste cuvinte (comp. v. 6,11 şi 12 respectiv cu Psalmul 22.9,11 şi 8), totuşi este şi partea noastră, dragi prieteni credincioşi, să trăim ceva din aceasta!

Tatal nostru!

De fiecare data cand spun rugaciunea Tatal nostru, imi este teama sa o rostesc toata, de fapt o anumita fraza imi da fiori pe sira spinarii si va spun de ce.

Tatal nostru care esti in ceruri

Sfinteasca-se Numele Tau

Vie Imparatia Ta, faca-se voia Ta

Precum in cer, asa si pe pamant.

Painea noastra cea de toate zilele

Da-ne-o noua astazi 

Si ne iarta noua greselile noastre 

Precum....................

Precum si noi  trebuie sa iertam gresitilor nostri 

Si nu ne lasa dusi in ispita 

Ci ne izbaveste de cel rau

Caci a Ta este Imparatia, puterea si slava,

                                                                               AMIN

Citind azi un editorial pe un blog legat de aceasta rugaciune, iarasi mi-am adus aminte de aceste cuvinte.

Oare nu mintim noi de fiecare data? Noi singuri ne cerem pedeapsa, "iarta-ma Doamne precum iert...."

Pai daca primesc iertarea dupa meritul meu....sunt cel mai nenorocit, desi Doamne, Tu imi ceri acest lucru, iar eu TREBUIE sa-l fac.

Doamne te rog ai mila...de mine, de noi....

  ...Sfinteasca Numele Tau si vie imparatia Ta  …o de-ar cobori Imparatia Ta la noi ce bine-ar mai fi ca noi de urcat acolo pare mai greu; si da-mi Doamne o dorinta puternica sa iti fac voia Ta - ca pe a mea am facut-o destul si uite unde am ajuns...

       Ma uit la Imparatiile pamintului…la stiri … si nu vad decit jale. Am emigrat din Romania in America cu un geamantan plin de sperante. Le-am uzat pe toate si am ajuns ca un cersetor care traieste de pe o zi pe alta – ca nimic nu-i trainic si nimic si nimeni nu e in afara pericolului , si nimeni nu e sigur de absolut nimic…asa ca te rog sa ne dai Tu piinea cea de toate zilele  mie si alor mei ca sa nu o cersim de la altii.

       Precum in cer asa si pe pamint…sa fie toate – nestricacioase si netulburate pentru vesnicie . Si cum ar fi oare  sa depindem numai si numai de Tine?

      Dar ca sa te poti apropia de noi, te rugam mai intii sa ne ierti greselile noastre. Doar ca Tu ne-ai pus o conditie pe care noi cu greu o putem implini. Suntem atit de invrajbiti unul cu altul Doamne, ca nu ne mai putem intelege nici in familii…si sintem intr-una miniosi, si nemultumiti. Ca sa spun “iarta-mi Doamne asa cum iert si eu altora”…inseamna sa ma blestem singura. Fara ajutorul Tau n-am sa pot sa ma iert nici eu pe mine insami daramite pe altii?! Si nu ma lasa prada ispitelor dupa care alerg…trage-ma departe de ele ca nu am nici destul discernamint si nici putere sa le rezist. Te rog sa ma izbavesti de cel rau…ca e mai turbat ca oricind ca stie ca nu mai are mult si stie ca va fi pedepsit - stie ce-l asteapta.

     Si Doamne, Tu care ai Imparatia si Slava, te rog fa-mi si mie parte de ele… 

http://www.peginduri.com/2015/02/tatal-nostru-care-esti-in-ceruri.html

Hrana ta zilnica!

3 FEBRUARIE
Psalmul 70
Prea adesea rămânem insensibili în faţa suferinţelor altora (comp. cu Psalmul 69.20), şi aceasta într-un mod cu mult mai pronunţat când şi noi înşine trecem prin încercare. 

In general, în asemenea momente nu ne gândim la nimic altceva decât la greutăţile noastre şi chiar simţim o oarecare uşurare când aflăm că nu suntem singurii care suferă. Nu tot aşa a fost însă cu Domnul Isus; deşi El însuşi era „Cel întristat şi sărac" (v. 5), rugăciunea Sa a fost ca toţi cei care-L caută pe Dumnezeu să se veselească şi să se bucure în El ... (v. 4). Deja în Psalmul 69.6, El făcuse mijlocirea: „Să nu se ruşineze din cauza Mea cei care Te caută pe Tine, Dumnezeul lui Israel!" Focul inimii Sale era ca Dumnezeu să fie preamărit şi ca ai-Săi să se bucure în El (v. 4). Ruşinea şi deruta vor veni, în schimb, peste cei care au căutat să-I ia viaţa şi care au găsit o plăcere răutăcioasă în nenorocirea Lui (v. 2). Noi ştim însă că nicio dorinţă de răzbunare de felul celor din versetele 2 şi 3 nu se ridică din inima cea plină de dragoste a Mântuitorului. Dimpotrivă, în cele mai mari dureri, El Se ocupă, prin har, de cei care II chinuie şi îi cere lui Dumnezeu să-i ierte (Luca 23.34).

Diavolul distruge, Dumnezeu reface!

"Ma pocaiesc" spun unii oameni, pentru ca pocaitii se ajuta intre ei.
Si asa este!
Cand pun mana pocaitii, si unde pun mana se cunoaste, pentru ca ceea ce-i uneste, este dragostea lui Dumnezeu.
Vineri, 30 ianuarie o biserica penticostala din judetul Suceava a suferit un incendiu. Au intervenit fratii, satenii si pompierii, dar cu focul nu glumesti.
Dupa plecarea pompierilor, fratii s-au mobilizat si mana cu mana, timp de 30 de ore au muncit pe branci ca duminica sa se poata aduna la rugaciune in aceasta cladire.
Mai jos am preluat cateva imagini de pe site-ul https://suceavaevanghelica.wordpress.com/ care arata pagubele facute de incendiu, iar mai apoi cladirea pregatita de inchinare, si asta in doar 30 de ore.
Eu spun altfel. Avem imagini cu incercarea diavolui de a distruge, dar avem imagini cu victoria venita din partea lui Dumnezeu, slava Lui!

O zi plina de har!

Atunci cand ai nevoie de ajutor si alergi la oameni sau  te bizui pe ei, mereu si mereu vei avea dezamagiri.

Omul este schimbator, dar in acelasi timp este neputincios, pentru ca puterea lui este limitata. 

Ferice de omul care cauta ajutor la Domnul. El este Acelasi din vesnicie in vesnicie, este neschimbator si puterea Lui este mare.In fiecare moment avem nevoie de ajutorul si protectia lui Dumnezeu, de-aceea cine isi pune increderea in El va avea biruinta.

Căutaţi pe Domnul şi sprijinul Lui, căutaţi necurmat faţa Lui! 1 Cronici 16:11

O zi plina de har si binecuvantari!

Franturi din cele patru seri de evanghelizare!

S-au incheiat cele patru zile de evanghelizare in Biserica Penticostala Elim.

Ce as mai putea spune, decat... slava Domnului!

Au fost zile pline de har, iar pentru cei care nu a-ti putut urmari serviciile in direct, va sta la dispozitie arhiva Bisericii.

Joi, prima seara de evanghelizare a fost invitat fratele Costel Cociurean din Ucraina, iar mesajul adus a fost din Ioan 10:7-9, ISUS USA OILOR,

Isus le-a mai zis: „Adevărat, adevărat vă spun că Eu sunt Uşa oilor. Toţi cei ce au venit înainte de Mine sunt hoţi şi tâlhari; dar oile n-au ascultat de ei. Eu sunt Uşa. Dacă intră cineva prin Mine, va fi mântuit; va intra şi va ieşi şi va găsi păşune.

  Usa, metaforic  simbolizeaza o Persoana si aceasta este Isus Hristos.

Singura cale de acces intr-o incapere este usa. Singura cale de acces in Imparatia lui Dumnezeu este CREDINTA IN ISUS HRISTOS!

Vineri, a doua seara acelasi invitat Costel Cociurean a continuat mesajul sau, tot din Ioan 10:10-18, 

Misiunea  PASTORULUI  CEL BUN!

Hoţul nu vine decât să fure, să înjunghie şi să prăpădească. Eu am venit ca oile să aibă viaţă, şi s-o aibă din belşug.
Eu sunt Păstorul cel bun. Păstorul cel bun Îşi dă viaţa pentru oi. Dar cel plătit, care nu este păstor şi ale cărui oi nu sunt ale lui, când vede lupul venind, lasă oile şi fuge; şi lupul le răpeşte şi le împrăştie. Cel plătit fuge, pentru că este plătit şi nu-i pasă de oi.  

Eu sunt Păstorul cel bun. Eu Îmi cunosc oile Mele, şi ele Mă cunosc pe Mine, aşa cum Mă cunoaşte pe Mine Tatăl şi cum cunosc Eu pe Tatăl; şi Eu Îmi dau viaţa pentru oile Mele. Mai am şi alte oi, care nu sunt din staulul acesta; şi pe acelea trebuie să le aduc. Ele vor asculta de glasul Meu, şi va fi o turmă şi un Păstor.
Tatăl Mă iubeşte, pentru că Îmi dau viaţa, ca iarăşi s-o iau.
Nimeni nu Mi-o ia cu sila, ci o dau Eu de la Mine. Am putere s-o dau şi am putere s-o iau iarăşi: aceasta este porunca pe care am primit-o de la Tatăl Meu.”

Noi am fost sortiti pieirii, pentru ca plata pacatului este moartea, dar Domnul  Isus  si-a dat viata pentru noi(oile sale). Nici o jertfa  nu a putut spala vina pacatului nostru, pentru aceasta a fost nevoie de un Miel fara cusur, de sange sfant, iar Isus Hristos a facut acest lucru pentru mine si pentru tine.

 Si astazi Pastorul cel bun inca vorbeste si cauta in continuare oile pierdute.

M-a gasit pe mine, te-a gasit pe tine, dar mai avem oite in familia noastra care nu-L cunosc, de-aceea sa ne rugam pentru cei din familiile noastre, cei care nu sunt inca mantuiti.

Sambata seara, a treia zi de evanghelizare, un alt invitat, fratele David Echalar a avut un mesaj neobisnuit pentru o seara de evanghelizare am putea spune. Textul citit din Cantarea Cantarilor 1:1-2-
Dragostea pentru mirele Tau!
Cântarea cântărilor făcută de Solomon.
Să mă sărute cu sărutările gurii lui! Căci toate dezmierdările tale sunt mai bune decât vinul.

   

Cum o mireasa este indragostita de mirele ei, tot asa Biserica trebuie sa fie indragostita de Mirele Isus Hristos.

S-a pus accent pe relatia din familie. Astazi institutia cea mai atacata este familia. Crestini care divorteaza, crestini care traiesc o viata duplicitara, crestini care au o casnicie doar de ochii lumii. Ca sa avem o biserica sanatoasa este nevoie de o familie sanatoasa.
La final a avut o chemare poate neobisnuita pentru o seara de evanghelizare. A fost o chemare pentru toti acei care vor sa-si innoiasca legamantul cu partenerul de viata in fata Domnului si pentru cei care vor ca binecuvantarea si protectia Domnului sa fie peste familiile lor.

Duminica dimineata am stat la Masa Domnului. Acelasi invitat, David Echalar cu mesajul -
Biserica primara si biserica de azi. Text, Ieremia 6:16/a
Aşa vorbeşte Domnul: „Staţi în drumuri, uitaţi-vă şi întrebaţi care sunt cărările cele vechi, care este calea cea bună: umblaţi pe ea, şi veţi găsi odihnă pentru sufletele voastre!” Dar ei răspund: „Nu vrem să umblăm pe ele!”

A fost prezentat, cum a luat fiinta biserica primara, de ce atatea religii, si caracteristiciile bisericii primare. Astazi bisericiile au ramas doar cu o forma de evlavie, o traditie si o religie. Suntem chemati sa ne intoarcem la cararea cea veche trasata de Domnul Isus si traita de primii crestini.
Cei care ne-am lasat cercetati de Duhul Sfant a fost imposibil sa nu vedem cat de departe suntem azi de primii crestini. Nadajduim ca vom si pune in aplicare ceea ce am auzit, pentru ca  daca ramanem doar la stadiul de ascultatori este vai de noi.

Dumnica seara, incheierea celor patru servicii de evanghelizare, acelasi pastor David Echalar a avut un mesaj din Ezechiel 47-1-2, dar mesajul a cuprins  textul, chiar pana la vers.10.
Este timpul sa inotam in puterea Duhului Sfant!
M-a adus înapoi la uşa Casei. Şi iată că ieşea apă de sub pragul Casei, dinspre răsărit; căci faţa Casei era spre răsărit. Apa se cobora de sub partea dreaptă a Casei înspre partea de miazăzi a altarului.
M-a scos pe poarta de miazănoapte şi m-a făcut să ocolesc pe din afară până la poarta de răsărit. Şi iată că apa curgea din partea dreaptă.

Esti hotarat sa experimentezi puterea lui Dumnezeu? Doresti acest lucru?

  Cine crede in El vor curge rauri de apa vie. Este cu neputinta sa fii atins de râul lui Dumnezeu, de puterea lui Dumnezeu si sa fii un crestin care traieste o credinta mediocra.

Cel neprihanit va trai prin credinta si puterea supranaturala a Duhului Sfant il va insoti, dar pentru aceasta trebuie sa crezi si sa-ti doresti acest lucru.

Seara s-a incheiat cu rugaciuni speciale si ungere facuta pentru toti cei care au avut si au adus o cauza inaintea Domnului.

Sunt doar cateva ganduri pe care am vrut sa le imparasesc cu voi. Au fost  momente minunate si imi doresc ca Duhul lui Dumnezeu sa-si desavarseasca lucrarea care a fost inceputa. Iar pentru intarirea credintei noastre, a fost prezentata o marturie a unui frate care aseara a mers la fratii slujitori si a cerut ajutorul in rugaciune, spunandu-le cruntul diagnostic pe care l-a primit, cancer cu o tumoare "mare" sub brat. Fratii s-au rugat si i-au facut ungere cu undelemn. In urma rugaciunilor facute si pe baza credintei lui, acea tumoare s-a spart si a inceput sa se retraga, si credem ca Dumnezeu l-a vindecat.

Omeneste pare ireal, dar daca vorbim de lucruri normale am vorbi despre un om si nu de Dumnezeu

DUMNEZEU, ESTE DUMNEZEU SI EL FACE CE VREA !

   

Hrana ta zilnica!

2 FEBRUARIE
Psalmul 69.20-36
Psalmii 22 şi 69, care se aseamănă prin faptul că şi unul şi altul ne zugrăvesc suferinţele Domnului, prezintă totuşi o deosebire esenţială: În Psalmul 22, Hristos este văzut ca făcând ispăşire pentru păcatele noastre, este prezentat ca fiind Cel pe care Dumnezeu L-a lovit în locul nostru, în timp ce aici, în Psalmul 69, dimpotrivă, îl vedem pe Isus suferind din partea oamenilor, şi câte mijloace au găsit ei pentru a-L chinui...! Un cuvânt revine în acest psalm de patru ori: ocara (sau dispreţul), altfel spus, dezonoarea publică (v. 7,10,19,20), arătând că inima infinit de sensibilă a Domnului a fost zdrobită de această ocară (v. 20). In El, gloria lui Dumnezeu, dragostea Sa şi sfinţenia Sa au fost călcate în picioare în faţa tuturor oamenilor nelegiuiţi. Iar cât despre versetul 21, acesta s-a împlinit ad-litteram în ceasul crucii (Matei 27.34,48).
O altă cauză de profundă durere pentru Mântuitorul a fost stârnită de ucenicii Săi. El nu a găsit la ei niciun strop de compătimire, ci numai indiferenţă: „Am aşteptat compătimire, dar degeaba, şi mângâietori, dar n-am găsit niciunul" (v. 20).
Pe drept cuvânt, reprezentanţii rasei umane vinovate de o astfel de nelegiuire vor suferi - dacă nu s-au pocăit - mânia şi urgia invocate în versetul 24 de rămăşiţa credincioasă. Domnul să ne ajute - pe fiecare dintre cititorii acestor rânduri - să fim găsiţi printre „cei care iubesc Numele Său" (v. 36)!

Din 2016 va fi introdusa obligatia de a implanta tuturor nou-nascutilor un microcip sub piele!

Si iata ca timpul se apropie cu pasi repezi. 

Si a făcut ca toţi, mici şi mari, bogaţi şi săraci, slobozi şi robi, să primească un semn pe mâna dreaptă sau pe frunte, şi nimeni să nu poată cumpăra sau vinde fără să aibă semnul acesta, adică numele fiarei sau numărul numelui ei.
Aici e înţelepciunea. Cine are pricepere să socotească numărul fiarei. Căci este un număr de om. Şi numărul ei este şase sute şaizeci şi şase.
Apoc.13:16-18

Ești pregătit să trăiești într-o lume în care fiecare copil nou-născut este micro-cipat ? Ești gata să ai fiecare mișcare , înregistrata și plasata în banca de date Big Brother ? 

Potrivit articolului finlandez , distribuit medicilor si studentilor medicali , timpul se scurge pentru schimbarea direcției de medicina militară și tehnologie de control al minții , asigurând viitorul libertății umane . Potrivit mai multor surse din 2016, prin Europa copii nou-născuți vor fi obligați să li sa puna un chip ” RFID s “.

sursa: http://smartday.ro/2015/01/31/din-2016-va-fi-introdusa-obligatia-de-a-implanta-tuturor-nou-nascutilor-un-microcip-sub-piele/

Hrana ta zilnica!

1FEBRUARIE
Psalmul 69.1-19
Psalmul 68 ni L-a prezentat pe Hristos înălţat la cer ca învingător şi primind daruri glorioase (Psalmul 68.18); Psalmul 69 ni-L va prezenta coborât, în ruşine şi într-o durere de nedescris, dând înapoi ceea ce n-a furat (v. 4). În aceeaşi ordine am mai găsit dispuşi şi Psalmii 21 şi 22: Psalmul 21 (în care L-am văzut pe Domnul Isus preîntâmpinat de binecuvântările bunătăţii) îl precedă pe 22, astfel ca nimeni să nu se înşele cu privire la Persoana prezentată apoi, abandonată în mijlocul unor suferinţe atât de grele. Aşa cum chivotul a croit poporului un drum pentru traversarea râului Iordan (râul morţii), Hristos a păşit cel dintâi în râul morţii, luând asupra Sa povara păcatelor, „nebunia" poporului Său (v. 5).

 S-a cufundat în noroiul adânc al păcatului, în adâncimile apelor judecăţii (v. 2); a văzut abisul îngrozitor al morţii ameninţând să-L înghită (v. 15), însă nu a încetat, în ciuda tuturor acestora, să înalţe rugăciuni către Dumnezeul Său (v. 13).
Citarea versetului 9 în Romani 15.3 este o provocare pentru noi de a imita acest mare Model care niciodată n-a căutat să-Şi placă Lui însuşi, nici să Se sustragă de la insultele care se îndreptau spre Tatăl Său (Matei 27.43). El cere, de asemenea, ca încercarea Lui să nu fie o poticnire pentru creştini atunci când vor vedea un astfel de Credincios cufundat într-un asemenea necaz (v. 6).

Hrana ta zilnica!

31 IANUARIE
Psalmii 68.24-35
Versetele cu care se încheie acest psalm ne prezintă o altă latură a întemeierii împărăţiei. „ Umblarea" lui Dumnezei împreună cu poporul Său, care începuse în pustiu (v. 7), ia sfârşit odată cu intrarea în „locaşul sfânt", simbol al unei odihne glorioase (v. 24; comp. cu 2 Samuel 6.17 şi 7.6) Seminţiile lui Israel, strânse laolaltă, au, în sfârşit, parte de această odihnă. Versetul 27 îl menţionează pe Iuda reunit acum cu Zabulon şi cu Neftali, dar şi cu „Beniamin, cel mic" Această seminţie (Beniamin) a fost odinioară aproape în totalitate nimicită prin judecată (Judecători 21), devenind astfel o imagine a poporului Israel întregit care urmează să treacă prin necaz. In prezent însă, seminţia lui Beniamin este cea care stăpâneşte, pentru că „Dumnezeul tău a poruncit puterea ta" (v. 28). Şi o lume întreagă i se supune: împăraţii (v. 29), cei mari (v. 31), împărăţiile (v. 32), toţi sunt chemaţi să recunoască puterea şi măreţia lui Dumnezeu care sunt arătate în Israel.
„Ei au văzut umbletele Tale, Dumnezeule!" (v. 24). Acest verset ne îndreaptă gândurile spre ce au făcut ucenicii lui loan Botezătorul: privind la umbletele lui Isus (loan 1.36: „privind la Isus care umbla"), ei L-au urmat pe Isus. Citind Cuvântul, să medităm şi noi la această umblare perfectă a Domnului în pustiul acestei lumi, aşteptând clipa când II vom putea contempla faţă-n faţă, în odihnă şi în glorie.

Decat sofer, mai bine biciclist!

Pentru ca toti soferii suntem directi interesati de noul cod rutier, m-am gandit ca e bine sa-l postez si aici pe blog ca si cititorii mei sa fie "informati".

Dupa ce l-am citit, am o singura dorinta:

"sa vina caldura si voi reveni la dragostea mea....bicicleta"

COD RUTIER 2015: Normele de aplicare pentru modificările propuse de către Direcția Rutieră, în luna septembrie a anului trecut, referitoare la scaunele pentru copii și portul centurii de siguranță, au trecut, joi de Executiv. Noile prevederi referitoare la transportul minorilor vor intra în vigoare în 30 de zile de la momentul publicării lor în Monitorul Oficial, adică începând cu data de 6 februarie 2015.

Luna februarie vine cu o serie de noi amenzi pentru participanții la trafic. Copiii mai înalţi de 135 de centimetri pot sta pe orice scaun din spate, dacă poartă centura de siguranţă a maşinii.

Şoferul este obligat, însă, să le pună în vedere pasagerilor că trebuie să îşi prindă centurile când se află în autovehicul.
Nerespectarea acestor reguli introduse recent va fi sancţionată cu până la cinci puncte de amendă. Asta înseamnă, în bani, că amenda ar putea ajunge la 450 de lei - cam cât ar costa, de fapt, un scaun pentru bebeluş.
Potrivit noilor reguli, este obligatoriu ca dispozitivele de fixare în scaun să fie omologate şi adecvate pentru caracteristicile fizice ale copiilor. Obligaţiile privind dispozitivele de fixare nu se aplică atunci când este vorba de maşini destinate transportului public de persoane sau de taxiuri. Totuşi, este obligatorie supravegherea copilului de către o altă persoană în afară de şofer.
De asemenea, obligaţia folosirii dispozitivului de fixare sau a centurii de siguranţă nu se aplică dacă minorul este scutit de un medic de la purtarea sistemelor de siguranţă. Copiii pot fi transportaţi în această situaţie doar pe scaunele din spate şi dacă au mai puţin de trei ani, trebuie supravegheaţi de o altă persoană în afara de şofer.
COD RUTIER 2015: Noi amenzi rutiere de la 1 ianuarie 2015

Codul rutier stabileşte că un punct-amendă reprezintă valoric 10% din salariul minim brut pe economie, astfel că o creştere a acestuia duce automat la o creştere a amenzilor pentru contravenţiile rutiere.

Salariul minim urmează să crească în două etape în anul 2015, conform unei hotărîri recente a Guvernului. Prima creştere va fi făcută de la 1 ianuarie 2015, de la 900 la 975 de lei, iar cea de-a două creştere va fi făcută de la 1 iulie 2015, de la 975 la 1050 de lei.

Concret, de la 1 ianuarie, un punct-amendă va reprezenta 97,5 lei, iar de la 1 iulie - 105 lei. 2015 va fi al cincilea an consecutiv în care salariul minim brut pe economie va fi mărit, după ce acelaşi lucru s-a întîmplat în 2011 (de la 600 la 670 de lei), 2012 (de la 670 la 700 de lei), 2013 (de la 700 la 800 de lei) şi 2014 (de la 800 la 900 de lei). Înainte de cea din 2011, ultima creştere a salariului minim fusese în 2009 (de la 540 la 600 de lei).

Ce cuantum vor avea amenzile de la 1 ianuarie

Sancţiunile prevăzute în Codul rutier sînt stabilite pe clase, în funcţie de gravitatea faptelor şi de pericolul social pe care acestea îl prezintă. Amenzile din clasele I-IV de sancţiuni se aplică persoanelor fizice, în timp ce amenzile din clasa a V-a de sancţiuni se aplică doar persoanelor juridice.

Potrivit actului normativ, clasele de sancţiuni sunt următoarele: clasa I: 2 sau 3 puncte-amendă; clasa a ÎI-a: 4 sau 5 puncte-amendă; clasa a III-a: de la 6 la 8 puncte-amendă; clasa a IV-a: de la 9 la 20 puncte-amendă; clasa a V-a: de la 21 la 100 puncte-amendă.

Astfel, amenzile care se vor aplică de la 1 ianuarie vor fi următoarele:clasa I: 195 sau 292,5 lei; clasa a ÎI-a: 390 sau 487,5 lei; clasa a III-a: de la 585 la 780 de lei; clasa a IV-a: de la 877,5 la 1950 de lei. clasa a V-a: de la 2047,5 la 9750 de lei.

Printre faptele care se sancţionează cu amenzi din clasa I se numără manevrele de schimbare a direcţiei de mers făcute fără respectarea obligaţiei de semnalizare, conducerea unui vehicul avariat peste termenul de 30 de zile de la momentul eliberării documentului prin care s-a constatat avaria sau lăsarea liberă a volanului, ghidonului ori manetei de comandă a vehiculului în timpul conducerii. De asemenea, cu 195 sau 292,5 lei se mai amendează şi nerespectarea semnificaţiei culorii galbene a semaforului.

Amenzile din clasa a II-a de sancţiuni sînt date, printre altele, pentru nerespectarea semnificaţiei indicatoarelor şi marcajelor de obligare,nerespectarea regulilor de utilizare a mijloacelor de avertizare sonoră sau conducerea unui autovehicul care are montate anvelope cu alte dimensiuni/caracteristici decît cele trecute în certificatul de înmatriculare/înregistrare ori care sunt uzate peste limita admisă.

Totodată, în anumite situaţii, pe lîngă amenzile de 390 sau 487,5 lei, şoferilor li se mai poate suspendă dreptul de a conduce pentru 30 de zile. Printre aceste cazuri se numără: depăşirea coloanelor de vehicule oprite la semafor (la culoarea roşie) sau la trecerile la nivel cu calea ferată; neacordarea priorităţii de trecere pietonilor care traversează drumul în mod regulamentar; neacordarea priorităţii de trecere vehiculelor care au acest drept; nerespectarea semnificaţiei culorii roşii a semaforului; nerespectarea regulilor privind depăşirea.

Printre faptele pentru care se dau amenzi din clasa a III-a de sancţiuni se numără conducerea unui autovehicul cu un permis auto expirat, nepastrarea distanţei laterale suficiente faţă de vehiculele care circulă din sensul opus sau circulaţia cu un autovehicul care are defecţiuni la sistemul de iluminare/avertizare sonoră ori cînd acestea lipsesc.

De asemenea, în anumite cazuri, pe lângă amendă cuprinsă între 585 şi 780 de lei, şoferii riscă şi suspendarea permisului pentru 60 de zile. Printre aceste situaţii se numără: nerespectarea regulilor privind prioritatea de trecere, depăşirea sau trecerea la culoarea roşie a semaforului, atunci cînd în acest fel s-a produs un accident din care au rezultat avarii la un vehicul sau alte pagube materiale; nerespectarea interdicţiei temporare de circulaţie pe un anumit segment de drum public; circulaţia pe sensul opus.

În ceea ce priveşte amenzile din clasa a IV-a de sancţiuni -- cele mai mari pentru persoanele fizice --, acestea se aplică, printre alte situaţii, atunci cînd se circulă cu vehicule al căror termen de valabilitate al inspecţiei tehnice periodice este expirat, atunci când şoferii nu-şi fac verificarea medicală periodică sau atunci cînd aceştia fac gesturi obscene, înjură, adresează expresii jignitoare/vulgare la adresa participanţilor la trafic. La fel se sancţionează şi conducerea, fără anvelope de iarnă, a autovehiculelor pe drumurile publice acoperite cu zăpadă, gheaţă sau polei.

Codul rutier mai stabileşte că, pe lîngă amenzile între 877,5 şi 1950 de lei, şoferilor li se poate suspendă permisul timp de 90 de zile în cazuri precum: conducerea sub influenţa băuturilor alcoolice; conducerea vehiculului cu defecţiuni grave la sistemul de frînare/mecanismul de direcţie; depăşirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe un sector de drum şi pentru categoria autovehiculului condus.

sursa:http://www.goldfmromania.ro/

Hrana ta zilnica!

30 IANUARIE
Psalmul 68.15-23
Va veni un moment când toate pretenţiile oamenilor puternici (ale acestor munţi cu multe piscuri din v. 16) vor trebui să cedeze, făcând loc unei singure puteri, puterea divină. Aceasta şi-a dat proba cea mai măreaţă nu prin victoriile câştigate asupra vrăjmaşilor lui Israel, ci prin biruinţa lui Hristos obţinută asupra lui Satan (asupra omului puternic care ne ţinea în robie) şi prin învierea Sa triumfătoare (v. 18; Romani 1.4). înălţat „mai presus de toate cerurile", El este Cel care aici, în Psalmul 68, primeşte daruri „în om" (în calitate de om, ca om), în timp ce, în citatul din Efeseni 4.8-10, El va fi Cel care va împărţi daruri. Biserica Lui are astăzi la dispoziţie pentru zidirea Sa aceste daruri împărţite prin Duhul Sfânt (Fapte 2.33). Astfel că, în toate privinţele, noi putem spune împreună cu versetul 19: „Binecuvântat fie Domnul, care zilnic ne copleşeşte cu darurile Sale, Dumnezeu, mântuirea noastră". Intr-adevăr, Dumnezeul nostru este un Dumnezeu al salvării. Lui Ii revine atât să salveze din moarte (deşi v. 20 se aplică în primul rând învierii naţionale a lui Israel), cât şi să dea celor care au fost reţinuţi prin puterea ei o parte cerească şi eternă împreună cu Intâiul-născut dintre cei morţi, cu Omul înviat.

Nu risipi timpul petrecandu-l, ci investindu-l!

Pe multe lucruri punem pret in lumea aceasta, insa ceea ce merita sa pretuim cel mai mult, cu siguranta nu ocupa un loc prioritar pe lista noastra si ma refer la "timp".

Punem pret pe banii, pe cariera, pe prieteni, investim in proiecte si mai apoi punem mare pret pe ele, insa in toate aceste  lucruri daca cumva dam gres , mai avem o sansa de a reabilita situatia.Din punct de vedere financiar orice investitie proasta poate fi corectata. Poate nu avem sansa sa recuperam banii, dar avem sansa sa facem altii, (bineinteles muncind), prietenii, daca i-am pierdut  ne putem face altii, in cariera  daca am dat gres ne putem reprofila, dar singurul lucru pe care nu-l putem  recupera niciodata este timpul.

Timpul este unul dintre cele mai mari valori, insa din pacate este atat de nepretuit de oameni si este trist ca risipim ceva ce nu se mai poate recupera niciodata.

Fiecare minut si secunda risipita are valoare ei. Daca astazi ai pierdut doua ore facand...nu stiu, poate "facand nimic", aceste doua ore nu le vei mai recupera niciodata. Poate spui, maine  le voi recupera, insa cele de maine sunt orele  de maine si nu cele de azi. Daca azi te culci la 12 noaptea si te trezesti la 6, ai dormit doar 6 ore de somn desi poate trebuia 8 ore, si spui, "maine incerc sa recuperez", chiar daca dormi cu doua ore mai mult, trebuie sa stii, tu nu ai recuperat orele de ieri, tu ai dormit cu doua ore mai mult din orele zilei de azi. Cele de ieri s-au dus....

Trebuie sa recunoastem ca nimic nu se cheltuieste in mod mai nesocotit ca "timpul", dar acest lucru il realizam mai spre....apusul vietii. Spun asta, deoarece pe masura ce timpul din viata noastra se scurge ne trezim undeva trecuti de jumatatea vietii, si atunci  percepem "altfel" fiecare minut.
Sunt doua moduri in care putem folosi timpul, putem petrece timpul sau il putem intrebuinta, si nu este acelasi lucru.
Din pacate de multe ori cautam doar sa petrecem timpul. Petrecem ore bune din timpul nostru pe facebook, petrecem ore bune privind la televizor, petrecem ore bune cu lucruri inutile, insa de prea putine ori cautam sa investim timpul.
Seneca spunea:
Iti petreci cea mai mare parte a vietii facand ce nu trebuie, iar o parte a ei, nefacand nimic, toata viata te-ai preocupat de cu totul altceva decat ceea ce ar fi trebuit.
Daca ne-am face fiecare o analiza a zilei, oare nu am constata ca ceea ce spunea Seneca este valabil si in viata noastra uneori? Sau poate... nu uneori, ci de cele mai multe ori!
Personal si o spun spre rusinea mea, am zile cand seara dupa ce ma asez in pat si imi fac o analiza a zilei, vad cum mi-am irosit timpul fara de folos. Chiar daca sunt la servici se intampla si acest lucru, si am sa va spun de ce. Munca pe care o am este de asa natura incat am si "timp liber", poate si datorita faptului ca situatia economica este asa cum este la noi in tara, dar asta este o alta problema.Insa de nenumarate ori m-am trezit ca in timpul acela liber pe care il am, in loc sa citesc din Biblie sau in loc sa dau un telefon si sa incurajez pe cineva cu un verset din Scriptura, cascam ochii pe stiri politice, stiri externe, stiri interne si dupa ce terminam de citit o luam de la capat si iar citeam, trezindu-ma ca mi-am irosit timpul de fapt, facand..."NIMIC".
Tot la fel de bine poate facem uneori si acasa, nu neaparat citind ziarele, insa poate ne ocupam timpul cu alte lucruri care nu ne aduc nici un fel de beneficii sau satisfactii.
Dar in ce putem investii? Putem investi in copiii nostri, poate in copiii altora, putem investi timpul facand un batran fericit, putem investi timpul in partenerul de viata, putem investi in fericirea altora si in tot ceea ce ce ne va aduce o rasplatire din partea lui Dumnezeu.
Cred ca si in aceasta privinta avem nevoie de a cere Domnului intelepciune pentru a stii sa nu rispim, ci sa investim!

Hrana ta zilnica!

29 IANUARIE
Psalmul 68.1-14
Dumnezeul cel înfricoşător în judecăţile Sale când este vorba să le aplice împotriva celor necredincioşi Se arată atât de plin de duioşie faţă de cei care-I aparţin şi pe care-i numeşte „cei drepți'' (v. 3). El însuşi îşi ia frumosul nume de „Tatăl orfanilor” şi de apărătorul văduvelor" (v. 5; Psalmul 146.9; Ieremia 49.11), arătând astfel că Se ocupă într-un mod cu totul special de aceia care şi-au pierdut sprijinul natural. Şi cei însinguraţi se bucură de o grijă deosebită din partea Lui: „Dumnezeu îi face pe cei singuri să locuiască într-o familie'' (v. 6). Şi cât de mulţi sunt aceia care au făcut această preţioasă experienţă! Odată cu întoarcerea lor la Dumnezeu, porţile li s-au închis: anumiţi membri ai familiei lor n-au mai vrut să-i primească. Din dragoste pentru Domnul, ei au trebuit să părăsească „casă sau fraţi
sau surori...". „Tatăl orfanilor" însă i-a strâns în propria Lui familie, unde au găsit alţi fraţi şi alte surori (citiţi Marcu 10.29,30).
Până la versetul 14 inclusiv ne este reamintită grija lui Dumnezeu îndreptată spre poporul Său, în timpul drumului prin pustie (comp. v. 1 şi 7 cu Numeri 10.33-36), şi El n-a încetat să vegheze asupra „turmei" Sale, Israel (v. 10). Dar astăzi Domnul are „alte oi, care nu sunt din staulul acesta" iudeu (loan 10.16). Suntem noi una dintre acestea? Puteţi noi să vorbim despre dragostea acestui bun Păstor?

Invitatie, evanghelizare ELIM!

Mai exista o sansa...!: Invitatie, evanghelizare ELIM!

Ceceteaza, si iar cerceteaza!

Cat traieste omul pe acest pamant este dornic de a stii, de a cunoaste si de a cerceta. Citim in fiecare zi despre  noi si noi descoperiri pe care le fac oamenii de stiinta, ori toate acestea au fost facute in urma unor cercetari minutioase in domeniile respective. Noi, oamenii de rand atunci cand auzim anumite vesti ne punem si cercetam ca sa fim siguri daca este asa, si nu-i nimic rau pentru in asta, pentru ca nu este bine sa fim in necunostinta de cauza sau surprinsi de evenimente. De-aceea si Biblia si ne invata sa facem cercetari. Cercetari atat in fiecare domeniu al vietii noastre dar si cercetarea Scripturii pentru a nu fi surprinsi de  evenimentele care vor veni.
 Pentru ca stim ca Dumnezeu doreste sa avem o inima curata si neprihanita, trebuie sa-L rugam ca prin Duhul Sau sa ne cerceteze si inima noastra.

Sunt multe referinte in Scriptura in care suntem indemnati  spre a face cercetari.In Plang. lui Ieremia Cuvantul  spune sa cercetam umblarea noastra,

"Să luăm seama la umbletele noastre, să le cercetăm şi să ne întoarcem la Domnul"

In Galateni 6 suntem indemnati sa ne cercetam fiecare fapta, "Fiecare să-şi cerceteze fapta lui...", iar in 1 Corinteni suntemn indemnati sa ne cercetam pe noi insine si nu pe altii.

"Fiecare să se cerceteze, dar, pe sine însuşi....".

Dar cum am putea sa ne cercetam mai bine daca nu in lumina Cuvantului. Doar citind poruncile lui Dumnezeu vom putea vedea daca suntem pe calea trasata de EL sau pe langa cale, de-aceea suntem indemnati sa cercetam:

 -sa cercetam Scripturile, (Ioan 5:39)"Cercetaţi Scripturile, pentru că socotiţi că în ele aveţi viaţa veşnică, dar tocmai ele mărturisesc despre Mine",  
-sa cercetam toate lucrurile, (1 Tesaloniceni 5:21) "Ci cercetaţi toate lucrurile şi păstraţi ce este bun"
-sa cercetam tot ce este placut inaintea Domnului, (Efeseni 5 :10) "Cercetaţi ce este plăcut înaintea Domnului"

 

Cat de fericita este acum Silvia Tarniceriu!

Hrana ta zilnica!

28 IANUARIE
Psalmul 67
Israel cere pentru el să fie binecuvântat, pentru ca, în felul acesta, voia lui Dumnezeu şi mântuirea Lui să fie cunoscute de tot pământul (v. 1,2). Nu suntem oare şi noi, în mod obişnuit, preocupaţi prea mult cu noi înşine în rugăciunile noastre? Să cerem însă ca harul, căruia noi îi suntem obiecte, şi binecuvântările, de care noi ne bucurăm atât de mult, să poată fi cele remarcate de aceia din jurul nostru, astfel ca ei să fie atraşi spre Domnul Isus.
Epistola către Romani (capitolele 9-11) ne explică cum Israel a fost dat deoparte, astfel încât Dumnezeu să-Şi poată extinde de atunci harul Său şi asupra naţiunilor. Aceste capitole ne mai arată cum trebuia această participare a naţiunilor la promisiunile făcute lui Avraam să-i stârnească pe iudei la gelozie (citiţi Romani 11.11,12). Sub autoritatea absolută a lui Mesia însă, îşi vor găsi loc şi unii şi alţii (Psalmul 22.27). Toate naţiunile lumii vor fi binecuvântate împreună cu poporul evreu. Atunci nu va mai fi problema geloziei, nici a orgoliului naţional; Israel nu va avea decât o dorinţă: să vadă toate popoarele bucurându-se în Dumnezeu şi celebrând Numele Său (v. 3,5). Atunci Mielul va fi proslăvit în ceruri şi pe pământ, aşa cum I se cuvine. „Ai răscumpărat pentru Dumnezeu, cu sângele Tău, oameni din orice seminţie şi limbă şi popor şi naţiune ..." (Apocalipsa 5.9).

Hrana ta zilnica!

27 IANUARIE
Psalmul 66
In timpurile fericite despre care vorbeşte Psalmul 65, lui Israel îi va reveni misiunea de a invita naţiunile la a se bucura şi la a-L lăuda pe Dumnezeu, întâi pentru lucrările Lui înfricoşătoare (v. 3,5), apoi pentru bunătatea Sa îndreptată spre poporul Său. Ieşirea din Egipt şi intrarea în Canaan (v. 6) sunt cele dintâi acte ale măreţiei puterii şi ele trebuie întotdeauna preamărite. Creştini, să nu încetăm niciodată să celebrăm crucea Domnului nostru Isus Hristos! El ne-a eliberat de sub jugul prinţului acestei lumi (Egiptul) şi ne-a făcut să intrăm în binecuvântările cereşti.
Sunt apoi reamintite lungile suferinţe ale lui Israel (v. 10-12). Iudeii au fost (şi sunt încă) încercaţi în toate felurile, asupriţi şi călcaţi în picioare de naţiunile în mijlocul cărora au fost risipiţi. In curând însă îl vor putea binecuvânta pe Dumnezeul care le-a scăpat sufletul şi care i-a curăţit în cuptorul încercării. În ce ne priveşte, noi suntem cu mult mai responsabili dacă vom uita vreodată acest obiectiv divin atât de preţios! Versetul 18 ne reaminteşte un adevăr deosebit de important: Dumnezeu nu poate asculta rugăciunile noastre atât timp cât avem pe conştiinţă un păcat nejudecat; de aceea, să ne grăbim să I-1 mărturisim, pentru a ne putea bucura din nou de comuniunea cu El (Isaia 1.15; Psalmul 32.5,6)!

Cred ca mai avem ceva de rezolvat...

Fiecare crestin ar trebui sa cunoasca importanta rugaciunii, iar daca cumva nu stie din propria experienta, atunci cred ca stie macar din textele care sunt scrise in Scriptura.

Daca ne uitam pe paginile sfintei Scripturi vedem interventia lui Dumnezeu incepand de pe primele pagini ale Scripturii.Vedem ce mare putere  are o rugaciune facuta cu credinta.Personal am experimentat de-atatea ori acest lucru si in atat de multe situatii Dumnezeu mi-a dat degraba raspuns la cererile mele. Uneori am primit raspunsul mai repede decat ma asteptam, altadata ma lasa pana la "marginea prapastiei", ca sa folosesc un termen mai pe intelesul tuturor, dar mi-a raspuns, insa sunt si rugaciuni la care si astazi astept raspunsul din partea Lui si sunt in asteptare continuua, dar sunt si probleme care au trecut, si-au gasit in final o rezolvare desi nu am primit raspunsul pe care l-am asteptat eu, dar privind in urma nu pot decat sa-I multumesc ca la aceea vreme nu m-a ascultat.
Dar cred ca asa cum eu sunt in asteptarea unui raspuns, fiecare mai are poate macar o rugaciune fara raspuns.Daca ne rugam de mult pentru o cauza si nu am primit raspunsul, inseamna ca este ceva de rezolvat "la noi", noi trebui sa ne punem in randuiala toate lucrurile. Dar ce anume?

Astazi am dat de un verset care m-a pus pe ganduri:

Şi, când staţi în picioare de vă rugaţi, să iertaţi orice aveţi împotriva cuiva, pentru ca şi Tatăl vostru care este în ceruri să vă ierte greşelile voastre.

Cand va rugati, sa iertati orice..., orice...adica TOTUL.

Doamne ai mila de mine, ai mila de noi...

De-atatea ori venim inaintea Lui, ziua seara, dimineata, oricand si la orice ora din zi, aducem cererile noastre inaintea Lui spre rezolvare, convinsi fiind ca ne rezolva problemele pentru ca suntem ai Lui, insa nu stiu daca atunci cand am venit inaintea Lui in rugaciune ne-a preocupat tot asa de mult si problema iertarii pacatelor noastre ca si rezolvarea problemei pe care am adus-o spre rezolvare?

 Faptul ca am primit rezolvare la unele cereri pe care le-am adus inaintea Lui nu este nimic altceva decat mila si indurarea Sa, insa cred ca atunci cand ne plecam in rugaciune, inainte de toate trebuie sa ne preocupe problema " iertarii pacatelor noastre".

 "....să iertaţi orice aveţi împotriva cuiva, pentru ca şi Tatăl vostru care este în ceruri să vă ierte greşelile voastre"

Sa iertati, este o porunca, si nu o optiune. N-a lasat la alegerea noastra acest gest extraordinar (desi multi am fi vrut), ci ne-a poruncit sa facem acest lucru. Dar cu toate acestea, desi este o porunca data, totusi...ea ramane la alegerea noastra daca o implinim sau nu. Primim iertarea fara probleme, insa "sa iertati, pentru ca si voi sa fiti iertati". Daca nu vrei sa fi iertat...nu ai decat sa nu ierti.

Acum este foarte simpla alegerea, iertam sau nu?

Poate ca ne vin in minte o multime de ganduri, si are grija "firea" sa ne aduca aminte, "cum as putea sa-l iert cand mi-a facut...asta, sau asta, etc...", insa daca ascultam soapta Duhului si ea ne spune un cuvant, 

"iarta, daca vrei sa fi iertat".
E alegerea noastra cui dam ascultare, firii sau Duhului.
Doamne  deschide-ne urechea sa ascultam doar soapta Duhului Tau!

Hrana ta zilnica!

26 IANUARIE
Psalmul 65
Înainte ca lauda să devină universală, în zorii zilei mileniale (Psalmul 66), ea este pregătită în linişte în inima celor răscumpăraţi. Trebuie să ne fie familiară această adorare care se înalţă în tăcere spre Dumnezeu într-un mod cu atât mai real, cu cât cuvintele nu pot s-o exprime. Să experimentăm această închinare şi când suntem pe drum, şi în timpul pauzelor la lucru, şi în patul nostru în „vegherile nopţii"... (Psalmul 63.6). Ea va fi întotdeauna ascultată şi înţeleasă de Cel care ascultă rugăciunea (v. 2).
După ce, în versetul 3, a conştientizat iertarea păcatelor, Israel (şi în aceeaşi măsură creştinul) se va putea bucura de prezenţa lui Dumnezeu (v. 4).
Psalmul se încheie printr-un măreţ tablou al viitoarelor binecuvântări pământeşti, imagini ale bogăţiilor spirituale pe care credinciosul le-a luat în posesie încă de acum. Dacă aici tânjeşte „într-un pământ sec şi uscat, fără apă" (Psalmul 63.1), el trebuie să-şi amintească de faptul că „râul lui Dumnezeu este plin de apă” (v. 9). Dragi prieteni, nu este atunci vina noastră, dacă uneori sufletul nostru suferă de uscăciune? (vezi loan 4.14,15).
„Tu faci să cânte de bucurie venirea dimineţii şi a serii", spune din nou versetul 8. Fie ca şi zilele noastre să înceapă, să se desfăşoare şi să se încheie printr-un cânt al fericirii şi al dragostei.

Hristosul pierdut!

Si daca tot am inceput azi cu fratele Pustan, voi si incheia seara tot cu unul din mesajele sale.

Stiu ca-i este interzis sa predice in "bisericile penticostale", dar o fi interzis sa si ascultam?

Daca da, atunci eu voi incalca "regula"...;)

Întoarcerea duhului risipitor!

Viata de datornic!

Hrana ta zilnica!

25 IANUARIE
Psalmul 64
Credinciosul nu suferă numai din pricina uscăciunii unei lumi in care nu-şi poate potoli setea sufletului, ca în Psalmul 63, ci el resimte şi vrăjmăşia oamenilor. Aceştia îşi ascut limba împotriva lui ca o sabie (comp. cu Psalmii 55.21 ft 17.4). Credinţa a stârnit întotdeauna antipatia din partea necredincioşilor, iar acest lucru nu trebuie să ne mire, ci să ne determine să veghem ca purtarea noastră să nu le dea niciodată ocazia unor acuzaţii îndreptăţite. Impotriva acestei săbii şi a acestor săgeţi să îmbrăcăm, platoşa neprihănirii (adică o comportare ireproşabilă - Efeseni 6.14; citiţi şi 1 Petru 2.12) și să opunem tuturor acestor manifestări ale răutăţii „blăndețea înţelepciunii" (Iacov 3.13). 

Atunci Dumnezeu va lua în mîinile Sale cauza noastră (Romani 12.17-19).
„Cine va vedea?" se întrebau vrăjmaşii celui drept (v. 5; vezi şi Psalmii 10.11 şi 59.7). Ei bine, Dumnezeu îi vede! Privirea Lui discerne în cele mai mari profunzimi ale inimii răutatea şi uneltirile acesteia (v. 6). Şi, ca răspuns la săgeata ţintită şi lansată pe neaşteptate (acest cuvânt „amar") împotriva omului integru (v. 4), El pregăteşte propria Lui săgeată, care-l va scăpa pe răscumpăratul Său într-un mod la fel de neaşteptat, când va veni momentul potrivit (v. 7).

Pazeste-ti inima!

 Da-l mai departe, te rog... Cuiva i-ar putea prinde bine...

Daca Domnul chiar la noapte ar veni...

1. Dacă Domnul chiar la noapte ar veni
Vom întâmpina pe Mesia
Dacă firul vieţii noastre s-ar sfârşi
Unde vom petrece veşnicia
Poate am fost creştin de-o viaţă
Poate am primit arvuna
Dar în sfântă dimineaţă
Ne va-ntampina cununa


REFREN: 

Se-aud paşii Lui pe drum
Suntem gata chiar acum
Să zburăm spre patria de sus
 Când trâmbiţa suna-va cu toţi vedea-vom slava
Putea-vom sta naintea lui Isus


2. Dacă Domnul chiar la noapte ar veni
Câtă trudă va primi răsplată
Oare focul cât din ea va mistui
Când lucrarea ne va fi-ncercată
Câte jertfe întregite am adus ca rod sfinţirii
Câte altele ştirbite de nerăstignirea firii


REFREN: 

Se-aud paşii Lui pe drum
Suntem gata chiar acum
Să dăm socoteală Domnului
Căci vor fi răsplătite doar jertfele-ntregite
Cu ce câştig venim naintea Lui


3. Dacă Domnul chiar la noapte ar veni
Va găsi smerenie şi iubire
Câţi din cei ce am promis că-L vom sluji
I-am adus în adevăr slujire
Poate-am fost creştin de-o viaţă
Dar am fost în El lumină
S-a văzut pe-a noastră faţă
Strălucirea Lui divină?

REFREN: 

Se-aud paşii Lui pe drum
Suntem gata chiar acum
Să zburăm în stol spre porumbar
E vremea cântăririi roadelor iubirii
Să nu ne fie lupta în zadar


4. Iar de Domnul chiar la noapte n-ar veni
El e-aici prezent în adunare
Jertfa Lui încă mai poate curăţii
Harul Său îţi dă şi azi iertare
Dacă am fost creştin de-o viaţă
Dar am aţipit pe cale
Astăzi încă e deschisă
Uşa îndurării Sale


REFREN:

 Se-aud paşii Lui pe drum
Să fim gata chiar acum
Aşteptând venirea Domnului
Biserică aleasă ce vrei să-I fii mireasă
Nu poţi să fii oricum mireasa Lui
Se-aud paşii Lui pe drum
Să fim gata chiar acum
Așteptând venirea Domnului
Să îi ieşim 'nainte purtând podoabe sfinte
Și vrednici ca să fim mireasa Lui

O promisiune implinita la vremea hotarata!

M-am dus la locul meu de strajă şi stăteam pe turn ca să veghez şi să văd ce are să-mi spună Domnul şi ce-mi va răspunde la plângerea mea.

Habacuc 2:1 

Multa vreme  acest verset era chiar antetul acestui blog, "M-am dus la locul meu de  straja si stateam pe turn ca sa veghez si sa vad ce are sa-mi spuna Domnul..."

Este foarte important sa stii unde este locul tau si ceea ce trebuie sa faci la locul tau. Habacuc spune, "ca sa veghez". 

De foarte multe ori nu stim nici macar unde ne este locul, dar  nu stim nici ce sa facem.

Cu siguranta Habacuc nu a mers pe turn sa admire privelistea tinutului si nici sa-i admire inaltimea, el a mers sa vegheze. Avea o durere in suflet pentru ceea ce se intampla in tara lui, in jurul lui, iar inainte cu un capitol vedem care era plangerea si suferinta lui Habacuc.

Habacuc 1: 2-4
Până când voi striga către Tine, Doamne, fără s-asculţi? Până când mă voi tângui Ţie, fără să dai ajutor? Pentru ce mă laşi să văd nelegiuirea, şi Te uiţi la nedreptate? Asuprirea şi silnicia se fac sub ochii mei, se nasc certuri şi se stârneşte gâlceavă.De aceea Legea este fără putere, şi dreptatea nu se vede, căci cel rău biruie pe cel neprihănit, de aceea se fac judecăţi nedrepte.

Acestea erau lucruri care se intamplau sub ochii lui Habacuc si toate acestea il intristau foarte tare.El se ruga pentru acest popor in care raul predomina atat de mult. Dumnezeu insa ii da un raspuns la care Habacuc nu se asteapta. 

Aruncaţi-vă ochii printre neamuri şi priviţi, uimiţi-vă şi îngroziţi-vă! Căci în zilele voastre voi face o lucrare pe care n-aţi crede-o, dacă v-ar povesti-o cineva! Iată, voi ridica pe haldei, popor turbat şi iute, care străbate întinderi mari de ţări ca să pună mâna pe locuinţe care nu sunt ale lui....si continua pana in vers.11. "Iata voi ridica", deci babilonienii erau trimisi de Dumnezeu ca o pedeapsa pentru Iuda. In fata acestui raspuns nu-i ramane lui Habacuc decat sa se increada in Domnul si sa traiasca prin credinta asa cum ii cere Domnul.

Acum daca privim la lucrurile care s-au intamplat atunci si facem o paralela a zilelor noastre nu stiu daca difera cu ceva, poate in unele situatii sunt chiar mai mari si mai grele nedreptatii. Dar cati oare, mergem inaintea Domnului, stam de straja pe turn, sa veghem, sa ne rugam si sa mijlocim pentru ceea ce se intampla in tara, pe pamant? Putini sunt! Prea putini in comparatie cu "cei care ne numim credinciosi" sau mai bine zis cu numarul credinciosilor adevarati. Putini mai simtim suferinta celor de langa noi, suferinta celor prigoniti pe nedrept, celor omorati cu sange rece din pricina Numelui Lui, nedreptatea facuta celor neprihaniti.

Nimic din tot ceea ce se intampla nu este decat cu ingaduinta Domnului si cu un scop.Insa asa cum spune mai departe Cuvantul, "Căci este o prorocie a cărei vreme este hotărâtă, se apropie de împlinire şi nu va minţi; dacă zăboveşte, aşteapt-o, căci va veni şi se va împlini negreşit"

Este o vreme hotarata de Domnul in care toata suferinta celor care sunt nedreptatiti si judecati pe nedrept se va sfarsi. Cand....? Este o vreme hotarata!

De cine...? De Domnul ! Atunci El va face dreptate si judecata Lui va fi dreapta.

Habacuc a inteles ce avea de facut, a mers la locul lui de straja si veghea.Ca sa urmam exemplul lui Habacuc, cred ca inainte de toate este foarte important sa vedem daca avem un loc de straja. Un loc in care sa stam inaintea Domnului si sa mijlocim, sa veghem in rugaciune si sa aducem plangerile noastre inaintea Lui.

Oare nu avem si noi plangeri ca si Habacuc?

Eu una am destule plangeri, si una din ele este legata de copiii mei. Vad cum timpul se apropie, vad cum semnele se implinesc, dar vad impietrirea si ignoranta lor fata de Dumnezeu.

Cred ca datorita ignorantei lumea zace in pacat. Atata vreme cat ignoram pe Dumnezeu, atunci nu ne este frica nici sa pacatuim si lucrul acesta il fac ei, si nu doar ei.

Eu insa astept si nadajduiesc in promisiunea Domnului, "o promisiune a cărei vreme este hotărâtă".

Nu stiu cand se va implini, dar stiu ca se va implini, insa pana atunci ma duc la locul meu de straja si am sa veghez!

 

 

Hrana ta zilnica!

24 IANUARIE
Psalmul 63
Ce putea să caute David, în zorii zilei, în pustiul lui Iuda, un loc arid, dezolant, imagine a lumii? Nimic altceva decât pe Dumnezeu, pe Dumnezeul lui personal. Avem noi cu Domnul nostru astfel de întâlniri matinale, în care să aducem înaintea Lui slăbiciunea noastră, temerile noastre - căci cel credincios nu este nicidecum unul insensibil - dar în care să şi ascultăm învăţăturile Lui, să-I cerem ajutor şi călăuzire? Numai El poate împlini cerinţa sufletului, prin propria Lui prezenţă: Sufletul meu însetează după Tine" (v. 1), iar la această nevoie. Dumnezeu răspunde întotdeauna (Ieremia 31.25). Versetul 5 confirmă aceasta: „Sufletul meu se va sătura..." Oare a transformat Dumnezeu pustiul într-un loc roditor? Cam în direcţia aceasta îndreptăm noi deseori rugăciunile noastre. Cerem împrejurări mai favorabile, cu convingerea - greşită - că starea noastră spirituală ar depinde de împrejurări. Nu! Aici pustiul rămâne pustiu, însă ceea ce s-a schimbat este numai modul în care este străbătut. Pentru că sufletul îşi regăseşte rădăcinile în interiorul templului, de aceea este
mereu capabil să cânte de bucurie (v. 3,5,7). Dumnezeu doreşte întotdeauna să mi Se arate ca fiindu-mi de ajuns, iar dacă pustiul este necesar pentru această demonstraţie, şi cântările mele spun acelaşi lucru, pentru că ele mărturisesc faptul că însuşi Domnul este fericirea mea.

Invitatie, evanghelizare ELIM!

Si pentru ca in fiecare inceput de an Biserica Elim Timisoara a organizat cateva servicii de evanghelizare, si anul acesta va fi la fel. 

Incepand de joi, (28.01) si pana duminica(31.01) vor fi cateva seri speciale de evanghelizare, in care vor fi invitati frati evanghelisti.

 Alaturi de ei, formatiile bisericii vor fi cele care vor conduce  inchinarea.

Dumnezeu sa lucreze la inimile celor care vor fi invitati, rude, vecini, prieteni si chiar cei din casele noastre care nu-L cunosc pe Domnul. Noi aruncam samanta, insa doar Domnul va face sa rasara.

Va asteptam cu drag!

Serviciile vor fi transmise si live la adresa http://www.elim.ro/, pentru cei care nu pot veni.

Hrana ta zilnica!

23 IANUARIE
Psalmul 62
Acest frumos psalm compus de David nu s-a «născut» în urma unei împrejurări deosebite din viaţa sa, ceea ce pentru noi confirmă faptul că, „în toate timpurile''' (v. 8), sufletul trebuie să se lase liniştit în grija lui Dumnezeu (numit aici de șapte ori) şi numai în El! Ce preţioase expresii ale încrederii găsim în versetele 1 şi 2 şi în versetele 5-8, dar, mai presus de toate, ce Obiect de nepreţuit al încrederii mele: Hristos, Stânca de veacurilor, pe care se întemeiază deopotrivă mântuirea mea şi gloria mea (v. 7)! 

Dacă eu sunt pătruns de acest adevăr, atunci sunt în măsură să-i invit şi pe alţii să se încreadă în El (v. 8) şi, în acelaşi timp, să-i avertizez cu privire la faptul că orice alt sprijin este amăgitor. Într-adevăr, fie că sunt jos pe scara socială, fie că sunt sus, oamenii se fălesc cu aroganța lor şi cu pretenţiile lor mincinoase. Puşi în cumpăna divină însă, ei vor fi găsiţi fără greutate: „mai puţin decât o suflare" (v. 9; comp. cu Daniel 5.27).
In ce ne priveşte pe noi, creştinii, să avem grijă să nu uităm cuvintele cu care se încheie versetul 10: „Când creşte bogăția, nu va lipiţi inima de ea". Mulţi copii ai lui Dumnezeu, care au rămas credincioşi atât timp cât nu se puteau bizui decât pe Dumnezeu (v. 1), n-au rezistat la proba ... îmbogățirrii (comp. cu Psalmul 69.22). „înşelăciunea bogăţiilor" a inăbușit Cuvântul viu, facându-1 astfel să rămână fără rod.

In Babilon sau afara din el?

• Domnul sta in pragul Casei sale gata de plecare!

(Ezechiel 10:3-4)

"Heruvimii stăteau în partea dreaptă a Casei, când s-a vârât omul acela între roţi, iar norul a umplut curtea dinăuntru. Atunci slava Domnului s-a ridicat de pe heruvimi şi s-a îndreptat spre pragul Casei, aşa încât Templul s-a umplut de nor, şi curtea s-a umplut de strălucirea slavei Domnului.

• Domnul S-a mutat si S-a asezat pe heruvimi!

(Ezechiel 10:18) 

"Slava Domnului a plecat din pragul Templului şi s-a aşezat pe heruvimi."

• Domnul este la usa! 

(Ezechiel 10:19)

" Heruvimii şi-au întins aripile şi s-au înălţat de pe pământ sub ochii mei; când au plecat ei, au plecat şi roţile cu ei. S-au oprit la intrarea porţii Casei Domnului spre răsărit; şi slava Dumnezeului lui Israel era sus deasupra lor"

In cele din urma,

• Domnul se opreste pe Muntele Maslinilor, la rasarit de Ierusalim! 

(Ezechiel 11:22-23)

 "După aceea, heruvimii şi-au întins aripile, însoţiţi de roţi, şi slava Dumnezeului lui Israel era sus deasupra lor. Slava Domnului s-a înălţat din mijlocul cetăţii şi s-a aşezat pe muntele de la răsăritul cetăţii."

Iata cat de greu paraseste Dumnezeu Templul Lui, asteptand macar un strigat de pocaonta din partea poporului. El mai intarzie, mai asteapta pentru ca El vrea sa se milostiveasca de ei.

"Totuşi Domnul aşteaptă să Se milostivească de voi şi Se va scula să vă dea îndurare, căci Domnul este un Dumnezeu drept: ferice de toţi cei ce nădăjduiesc în El!" (Isaia 30:18)

Acelasi Dumnezeu a lui Israel este si Dumnezeul nostru, iar EL este un Dumnezeu gelos. Israelitii nu au crezut niciodata ca se va indeparta de ei, si totusi se intamplase asa cum le vestise.

Timpul in care traim noi este izbitor de asemanator cu cel din robia babiloniana a poporului evreu. Multi nu cred si poate ca nici noi nu credem indeajuns aceste cuvinte.Ne vorbeste de atata timp prin diferite moduri incat se pare ca ne-am si obisnuit, insa  pacatul necredintei va costa foarte scump. Din pacate am ajuns prizonierii acestei lumi, iar durerea Domnului este mare, insa Judecata Domnului va fi si mai mare.

Uitandu-ma la tot ceea ce s-a petrecut in aceste zile, la tot felul de pareri si comunicate date, despre care care prefer sa ma abtin si sa nu comentez, constat ca traim intr-o generatie (70 ani) care din ce in ce se tin mai tare cu pumnii stransi de scaune, o generatie care au alte prioritati pe agenda de lucru, o generatie in care lipseste o viziune cu desavarsire. Ei ne-au lasat o mostenire (RELIGIA), insa din pacate religia nu ne va duce in cer. Copiilor mei nu vreau sa le las aceasta mostenire, mi-ar fi in zadar toata truda, eu vreau sa le prezint pe Hristos si credinta care ii va duce in cer. Cu totii dorim ca copii nostri sa  gaseasca adevarata bucurie in Hristos, insa pentru a-i ajuta sa gaseasca ei, mai intai trebuie s-o cunoastem noi.Insa bucuria nu se gaseste stand comozi si lenevind pe scaunele din adunare, dar din pacate tot mai des intalnim acest lucru.

Domnul Isus vine, fie ca vrem sau nu, ce alegem...ramanem in Babilon sau iesim?