13 NOIEMBRIE
1 Petru 5.1-14
„Paşte mieluşeii Mei...", „păstoreşte oile Mele!", îi spusese Domnul lui Petru (loan 21.15-17). Apostolul, departe de a se ridica deasupra celorlalţi creştini (poziţie care i-a fost atribuită în creştinătate), atunci când le face recomandări bătrânilor, el se desemnează simplu, ca un bătrân cu alţi bătrâni. Astfel, el le recomandă bătrânilor să nu domine turma Păstorului celui bun, ci să fie modele (v. 3). Oile nu le aparţineau; ei erau doar responsabili înaintea marelui Păstor. Nu mai puţin, se cuvine ca tinerii să fie supuşi bătrânilor şi tuturor li se cade să fie împodobiţi cu smerenie, ceea ce s-ar putea traduce prin: «încingeţi-vă ştergarul pentru slujire» (v. 5; comp. cu cap. 3.8). „Dumnezeul oricărui har" (v. 10) dă har celor smeriţi.
„Aruncaţi asupra Lui toate îngrijorările voastre, căci EI însuşi îngrijeşte de voi" (v. 7).
Această încredere şi această predare în mâna lui Dumnezeu nu ne scutesc de vigilenţă, deoarece Satan, vrăjmaşul care ameninţă mereu, pândeşte cea mai mică neglijenţă, iar împotrivirea faţă de Satan aduce tot suferinţă (v. 8, 9). Scriptura dă încă o dată mărturie pentru creştin, în măsura lui, dar mai ales pentru Modelul divin, despre suferinţele care pentru „puţină vreme" sunt partea sa... şi de gloriile care vor urma (v. 10; cap. 1.1 lb).
Dumnezeule, cine se va asemăna ţie? Să nu taci, nici să Te linişteşti, Dumnezeule!
RăspundețiȘtergereCă iată, vrăjmaşii Tăi s-au întărâtat şi cei ce Te urăsc au ridicat capul.
Împotriva poporului Tău au lucrat cu vicleşug şi s-au sfătuit împotriva sfinţilor Tăi.
(Psalmul 82:1-3)
Cât de iubite sunt locaşurile Tale, Doamne al puterilor!
Doreşte şi se sfârşeşte sufletul meu după curţile Domnului; inima mea şi trupul meu s-au bucurat de Dumnezeul cel viu.
(Psalmul 83:1-2)