7 OCTOMBRIE
Evrei 2.10-18
Se cuvenea pentru Dumnezeu ... să consume prin suferinţe pe „Căpetenia mântuirii noastre" (v. 10). De altfel, Isaia a spus:, „Domnului I-a plăcut să-L zdrobească; L-a supus suferinţei" (cap. 53.10). Şi cu ce scop? Ca să aducă mulţi fii la glorie. „Dar, după ce îşi va da viaţa ca jertfă pentru păcat, va vedea o sămânţă de urmaş” adaugă de asemeni profetul.
Aceşti copii, pe care Dumnezeu I-a dat lui Hristos ca tovarăşi în glorie, sunt răscumpăraţii Lui dragi. „Lui nu-I este ruşine să-i numească fraţi" (v. 11). Dar, pentru a putea lua în mâini cauza lor, El a trebuit mai întâi să fie făcut asemenea lor, să fi devenit Om adevărat (v. 14).
Şi capitolul nostru ne oferă mai multe motive nepreţuite pentru acest secret: Isus a venit în natura noastră pentru a-L glorifica pe Dumnezeu, reîncepând istoria noastră, şi pentru a-I permite să realizeze planurile cu privire la om.
El a luat un trup pentru a putea muri şi astfel pentru a repurta victoria asupra prinţului morţii în propria sa întăritură.
In sfârşit, Isus S-a îmbrăcat în firea noastră omenească pentru a intra deplin în durerile noastre şi pentru a le înţelege cu o inimă de Om. Propria Lui experienţă de suferinţă îi permite să simpatizeze deplin cu încercările noastre, ca Preot credincios şi îndurător.
Ce mângâiere pentru toţi cei necăjiţi!
Fericit este neamul căruia Domnul este Dumnezeul lui, poporul pe care l-a ales de moştenire Lui.
RăspundețiȘtergereDin cer a privit Domnul, văzut-a pe toţi fiii oamenilor.
Din locaşul Său, cel gata, privit-a spre toţi cei ce locuiesc pământul.
(Ps.32.12-14)
Bine voi cuvânta pe Domnul în toată vremea, pururea lauda Lui în gura mea.
În Domnul se va lăuda sufletul meu; să audă cei blânzi şi să se veselească.
(Ps.33.1,2)
Aşteptând am aşteptat pe Domnul şi S-a plecat spre mine.
A auzit rugăciunea mea. M-a scos din groapa ticăloşiei şi din tina noroiului
Şi a pus în gura mea cântare nouă, cântare Dumnezeului nostru;
Vedea-vor mulţi şi se vor teme şi vor nădăjdui în Domnul.
(Ps.39.1,5)
Iubi-Te-voi Doamne, vârtutea mea. Domnul este întărirea mea şi scăparea mea şi izbăvitorul meu,
Dumnezeul meu, ajutorul meu şi voi nădăjdui spre Dânsul,
Apărătorul meu şi puterea mântuirii mele şi sprijinitorul meu.
(Ps. 17.1-3)
Şi va fi ca un pom răsădit lângă izvoarele apelor, care rodul său va da la vremea sa şi frunza lui nu va cădea şi toate câte va face vor spori. Psalmii 1:3
RăspundețiȘtergere