Cel mai trist moment si cea mai grea stare este sa fii inconjurat de persoane care iti sunt dragi...si totusi sa te simti singur ..de fapt nu cred ca este nimic mai cumplit.
Departarea de Dumnezeu si caderea in pacat te aduc in asemenea stare.Pacatul...desi frumos la privit,bun la gust,placut de admirat,dulce de cochetat...si as putea da aici multe "caracteristici" ale pacatului ....totusi odata acceptat in viata ta,te arunca in cele mai abrupte vai si te tine captiv pe cele mai ascutite varfuri ai muntilor de indoieli,de tristete,de singuratate si de nefericire.
Urmarea acestei stari este vizibila in viata de zi cu zi,dar mai ales in viata spirituala.Ai vrea sa te rogi..dar nu esti in stare,ai vrea sa plangi...dar parca nici lacrimi nu mai ai,vrei sa te ridici din starea in care esti...dar nu ai putere....
Intr-un cuvant...simti nevoia de a face o schimbare,o schimbare in bine .....dar nu ai forta necesara !
"Câtă vreme am tăcut, mi se topeau oasele de gemetele mele necurmate.Căci zi şi noapte mâna Ta apăsa asupra mea; mi se usca vlaga cum se usucă pământul de seceta verii. Atunci Ţi-am mărturisit păcatul meu şi nu mi-am ascuns fărădelegea. Am zis: „Îmi voi mărturisi Domnului fărădelegile!” Şi Tu ai iertat vina păcatului meu.
Psalmi 32:3-5
MARTURISIREA aducea ELIBERARE !!!!
Eliberat vei putea sa te ridici,sa iti inalti mainile spre cer si asemeni unui ghiocel care rasare de sub zapada,vei putea sa strapungi aceasta perdea a pacatului si vei putea renaste la viata ...
O VIATA TRAITA PENTRU HRISTOS !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu