Versetul zilei

25 martie 2016

Hrana ta zilnica!

25 MARTIE
Proverbe 28.15-28
A căuta să împaci calea largă şi uşoară a propriei voinţe cu calea îngustă a ascultării de Domnul înseamnă a avea o umblare întortocheată, iar aceasta sfârşeşte cu un eşec sigur (v. 18). Scopul pe care-1 urmăreşte un om, fie că este de a se îmbogăţi (v. 20), fie că este pur şi simplu de a câştiga o bucată de pâine (v. 21), constituie pentru el o ocazie (şi o scuză!) de a comite fărădelegi. 
«Scopul scuză mijloacele», auzim spunându-se! Ce contrast faţă de Omul desăvârşit!
 In pustie, El a respins propunerea Ispititorului de a-Şi procura pâinea în alt fel decât primind-o de la Tatăl.
Versetele 22-27 arată cum prudenţa oamenilor conduce în diverse domenii la calcule greşite: pare mai iscusit să-ţi linguşeşti aproapele decât să-1 mustri, dacă vrei să-i câştigi favoarea (mai târziu însă vei observa că a rezultat tocmai invers - v. 23); înainte de a da altora, «bunul simţ» te povăţuieşte să te asiguri că ţie însuţi nu-ţi va lipsi nimic, iar unii ajung chiar până la a vorbi despre o «caritate bine planificată»! Promisiunea din versetul 27 pune însă binele nostru în legătură cu generozitatea noastră. Dumnezeu Se angajează să Se îngrijească de nevoile acelora care vor fi făcut dovada deopotrivă a dragostei şi a încrederii în El (Psalmul 41.1-3).

24 martie 2016

Hrana ta zilnica!

24 MARTIE
Proverbe 28.1-14
Versetul 1 ne aduce aminte de spaimele anunţate ca pedeapsă asupra Israelului vinovat (Levitic 26.36-38). In general, comportamentul unui om depinde de starea conştiinţei sale (v. 1). 
Dacă este vorba de o conştiinţă rea, omul va fi întotdeauna neliniştit şi va vedea pericole peste tot; dimpotrivă, dacă este bună, el va fi siguranţă şi înaintea lui Dumnezeu şi înaintea oamenilor (1 loan 3.21; Geneza 3.8).
Versetul 13 este fundamental: îi arată păcătosului calea pocăinţei şi a iertării. De asemenea, explică din ce cauză unii creştini nu fac niciun progres. Pentru a regăsi calea comuniunii cu Dumnezeu, este absolut necesar să-şi mărturisească greşelile. Şi apoi, tot absolut necesar, este să le abandoneze, cu ajutorul Domnului. Dacă mărturisirea însă nu este făcută cinstit, am putea spune că echivalează cu a-şi bate joc de Dumnezeu.
Pe scurt, multe lucruri pe care noi nu le înţelegem decurg din starea noastră morală.
De exemplu, înţelepciunea adevărată este partea acelora care-L caută pe Domnul. Ei înţeleg totul (v. 5), în timp ce există oameni care nu încetează să pună aceleaşi întrebări, iar aceasta pentru că, în esenţă, Persoana lui Hristos nu are nicio valoare pentru ei.
Versetul 9 ne arată că ascultarea de Dumnezeu şi împlinirea rugăciunilor sunt legate una de alta (comp. cu loan 15.7).

23 martie 2016

Hrana ta zilnica!

23 MARTIE
Proverbe 27.14-27
Aceste versete tratează în special viaţa casnică şi prieteniile. Să fim foarte exigenţi când este vorba să ne alegem un prieten. Să ne asigurăm că împărtăşeşte aceeaşi credinţă cu noi, că vom avea împreună libertatea să stăm pe genunchi, că va fi capabil să ne învioreze faţa (v. 17). Prietenia însă nu este cu sens unic. Iar când ne plângem de lipsa de dragoste a altora, aceasta este întotdeauna o dovadă că noi manifestăm puţin din a noastră. Pentru că dragostea răspunde la dragoste (v. 19)!
Versetul 20 ne aminteşte că trăsătura caracteristică a ochilor este de a fi nesătui (1 Ioan 2.16), iar versetul 22 ne învaţă că nebunia este legată inseparabil de firea omenească (vezi şi cap. 22.15; Eclesiastul 9.3; Romani 3.11). Niciun fel de constrângere n-o poate înlătura într-un mod definitiv.
 Să fie aceasta o constatare prea pesimistă? Din nefericire, nu! 
Omul este într-o permanentă stare de răzvrătire împotriva Creatorului său, refuză harul oferit, nu încetează să acţioneze doar împotriva intereselor sale veşnice..., şi să nu numim aceasta nebunie? Atunci cum să devină omul înţelept? Primind, prin Hristos, viaţa divină.
Versetele 23-27 ne vorbesc despre luarea-aminte a omului, despre bunurile pământeşti şi despre o cunună pieritoare. Creştini, să fim luători-aminte, însă pentru a ne asigura bunuri durabile (cap. 8.18; Luca 12.33) şi o cunună nepieritoare (I Corinteni 9.25)!

22 martie 2016

2015 in 60 de secunde!

Captivi in propria tara!

Inima Europei paralizata!
Intreaga Europă este in stare de alerta. Oamenii sunt speriati, debusolati, le este teama.
 Haosul si teroarea a pus stapanire peste toti cetatenii, au ajuns sa fie nesiguri in propria tara, dar nu numai ei, ci noi toti, chiar daca evenimentele nu sunt la noi in tara, nimic nu ne garanteaza ca nu vor fi. 
Cine ne poate spune care va fi urmatoarea tinta?
 Dat fiind faptul ca circulatia este deschisa peste tot in Europa, sigur ca toti suntem afectati de cele intamplate. Avem rude, avem prieteni, avem frati de credinta peste tot in Europa si cu sufletul la gura astazi toti am asteptat vesti de la ei. 
Cu doar cateva ore inaintea atentatelor chiar sotul meu parasise Bruxelles-ul si sigur ca am fost cuprinsa de o oarecare teama, mai ales ca  ieri a umblat chiar prin acele locuri unde s-a intamplat nenorocirea. Dar ce putem face noi? Unde poti fi sigur?
Ma uitam la declaratiile facute de presedintii mai multor tari, toti sunt indignati, se declara socati, se alatura celor care trec prin aceasta incercare, declara ca vor sprijini si se vor alatura in lupta impotriva acestor teroristi, dar cu toate acestea sunt cat se poate de neputinciosi. Aceste atacuri nu sunt nici de ieri si nici de azi, ele sunt de cativa ani, insa implicarea pentru a stinge aceste conflicte mi s-a parut ”zero”, ba mai mult parca se doreste o destabilizare a Europei, se vrea o criza....
Parisul de 6 luni incoace s-a transformat intr-o inchisoare securizata dar cu toate acestea este cat se poate de vulnerabil. 
Bruxelles este inima Europei, as putea spune creierul Europei, si din cate am vazut nici Bruxelles-ul nu a fost chiar neglijat de organele de ordine, dar cu toata politia de pe strada, iata ca o mana de oameni pun pe jar o lume intreaga.
Oare chiar nu a prevazut nimeni nimic? 
20% din populatia  orasului Bruxelles este musulmana!
Se stia clar ca sunt amenintati, chiar primul ministru al Belgiei declara ”de ceea ce ne-a fost frica, n-am scapat”, cu alte cuvinte...”ne-am asteptat, dar nu acum”
Asistam la  o transformare radicala a Europei. O transformare din toate puncetele de vedere, atata pe plan economic si politic dar si spiritual.
Cred ca e momentul acum mai mult ca oricand sa ne rugam. Dumnezeu sa-si faca desavarsita lucrarea pe care a inceput-o. Europa trebuie sa recunoasca ca fara Dumnezeu nu va avea pace si liniste. Europa trebuie sa se intoarca cu fata spre Dumnezeu daca vrea sa aiba binecuvantare.
Bruxelles este locul unde s-au luat si se iau decizii importante. 
Faca bunul Dumnezeu ca toate deciziile luate sa fie dupa voia Domnului.
Dumnezeu sa se indure de intreaga lume!

Hrana ta zilnica!

22 MARTIE
Proverbe 27.1-13
A ne lăuda cu ziua de mâine (v. 1) înseamnă a dispune de ea ca şi cum ne-ar aparţine: facem proiecte ferme, convenim angajamente la termen, încheiem garanţii pentru altul (v. 13). Să recitim ce ne spune Iacov în această privinţă (Iacov 4.13-16). Pe de altă parte, acest verset 1 se adresează într-un mod cu totul special acelora care amână pentru mai târziu chestiunea mântuirii lor. 2 Corinteni 6.2 le repetă cu stăruinţă: „Iată, acum este ziua mântuirii!".
Este plăcut să putem conta pe un prieten. Sfaturile sale afectuoase vin din inima sa şi o înveselesc pe a noastră (v. 9). Prietenul adevărat nu este însă acela care ne va spune întotdeauna cuvinte amabile; dimpotrivă, el va şti să-şi asume riscul de a ne adresa o mustrare, chiar dacă orgoliul nostru va trebui să fie rănit (v. 5,6). Astfel este Isus, Prietenul credincios. 
El ne iubeşte prea mult pentru a ne menaja. Chirurgii sunt deseori nevoiţi să facă tăieturi mari pentru a ajunge la organele din interior şi pentru a extirpa răul. Tot aşa este şi în sens spiritual: „Bătăile care rănesc curăţă răul, şi loviturile, cămările sufletului" (cap. 20.30). 
Să acceptăm făra cârtire aceste răniri necesare, recunoscând în ele mâna blândă şi sigură a Prietenului nostru suprem!

21 martie 2016

Asa vorbeste Domnul!

De nenumarate ori Domnul ne-a vorbit  si ne-a instiintat cu privire la vremurile care ne stau in fata.
Stiu ca multi, chiar foarte multi nu cred in lucrarile Duhului Sfant, insa Cuvantul spune 
Nu, Domnul, Dumnezeu, nu face nimic fără să-Şi descopere taina Sa slujitorilor Săi proroci.
Amos 3:7
Daca esti crestin nu ai cum sa nu crezi pentru ca nu poti sa contrazici Biblia.
Foarte multe lucrari au fost si la noi in biserica si la grupurile de casa. In toate Dumnezeu cere acelasi lucru. Astazi au fost si in adunare la noi doua lucrari prin oameni pe care Dumnezeu ii foloseste in lucrarea Lui. Mai jos am sa postez o lucrare pe care am primit-o de la o sora, dar cred ca deja este cunoscuta mai in toate tarile, pentru ca deja s-a raspandit foarte repede. 
Citind lucrarea ieri, ascultand ceea ce Dumnezeu a vorbit prin Duhul si astazi, iar mai apoi venind acuma seara o sora la mine si avand o lucrare si ea, nu pot decat sa confirm ca intr-adevar Domnul isi instinteaza copiii Lui pentru a nu fi luati prin surprindere.

“Am hotarat sa va instiintez ca sa intelegeti vremea pe care o traiti si ferice de cel ce va pune la inima Sfatul Meu, zice Domnul; ferice si de cei ce vor purta trambitarea acestei lucrari mai departe pentru ca cei ce trebuie sa ia cunostinta de taina vremii, sa intre grabnic in odaita si sa ceara invesmantarea cu putere, zice Domnul. De aceea, voi fiti mesageri intelepti care sa poarte mesajul Meu mai departe pentru ca am hotarat in aceasta vreme scurta de indurare ce a mai ramas sa fie strabatuta, am hotarat ca din loc in loc pe ai Mei sa-i instiintez si sa le fac pregatirea, zice Domnul. Am hotarat sa dezvalui taina acestei lucrari si intre voi pentru ca am printre voi oameni alesi de dinainte ca sa depuna marturia in vremea ce va veni, zice Domnul. Si de aceea am vrut sa dezvalui taina in auzul urechilor voastre pentru ca iata ce va sta inainte:
Nu-i mult si se va ajunge la un tarus pe care insasi dreapta Mea l-a infipt in urma cu vremuri, zice Domnul, un tarus ce poarta denumirea de “tarus al schimbarii”, cine are urechi de auzit sa auda! si, pentru ca Eu am masurat vremea de indurare si Eu am asezat tarusul de inceput, tot Eu am asezat si tarusul de final al acestei vremi de indurare. Iata ca oricat au ticluit minti diabolice in dosul usilor inchise si au intentionat sa scurteze vremea indurarii, n-au putut sa faca o astfel de lucrare, zice Domnul, pentru ca Eu am masurat si masuratoarea facuta de Mine a ramas in picioare dar voi sunteti mai aproape de tarusul final decat va ganditi. Pentru ca nu-i mult si se iese din aceasta masuratoare a indurarii, nu se poate iesi oricum, zice Domnul. Cel ce-si poarta neputintele, cel ce-si poarta poverile pe umerii lui si a ajuns sa se garboveasca din pricina lor si nu a stiut sa ceara putere, izbavire si viata, trecand dincolo de tarusul schimbarii, se va prabusi dintr-o data si fara leac, zice Domnul. De aceea vreau sa va fac sa intelegeti ca aceasta scurta vreme de pregatire nu trebuie irosita, zice Domnul, pentru ca, iata, dreapta Mea se va retrage din cer din dreptul acelor minti diabolice si ei vor pune in aplicare planul care l-au ticluit de vremuri si vor decreta legi omenesti. Si aceste legi omenesti vor lua prin surprindere pe cei ce n-au stiut sa stea la sfat cu Mine in odaita zice Domnul. Si multi, foarte multi din cei ce astazi poarta Numele Meu vor ajunge sa-si iscaleasca sentinta lepadarii si ei insisi cu mana lor vor depune iscalitura si se vor lepada de numele ce-l poarta pentru ca legile decretate vor impune stramtoare dupa stramtoare si cei ce n-au invatat sa-si puna increderea in Mine zice Domnul, vor ajunge sa iasa din numaratoarea celor alesi, spunandu-si ca in stramtoarea ce se impune nu pot sa traiasca altfel. Si vor ajunge sa aleaga bunastarea materiala, avantaje firesti si prosperitate fireasca si vor ajunge sa intoarca spatele legamantului incheiat cu Mine zice Domnul. Unii dintre ei isi vor spune ca ies doar pentru o vreme de restriste si apoi intra din nou in numaratoarea celor alesi, dar iesiti o data, iesiti vor ramane pentru totdeauna, zice Domnul.
De aceea, acum este vremea cand trebuie intrat in odaita zice Domnul pentru ca am pregatit vesminte de protectie si am pregatit incercuirea care sa fie coborata peste coapsele mintii, o’ncercuire a pacii pentru ca la decretarea legilor date sa nu v-apuce nici groaza zilei de maine, nici teama, nici spaimele mortii si sa ramaneti in numaratoarea celor alesi, zice Domnul. Unii vor fi ocrotiti ca prin minune prin cuvantul protectiei Mele, zice Domnul. Va fi de ajuns sa fie rostit cuvantul ocrotirii peste astfel de fiinte si vor fi cautati de urmaritori si intr-o parte si in alta si vor fi ascunsi chiar sub ochii urmaritorilor, pentru ca cei protejati de Mine, zice Domnul, beneficiaza de aceasta protectie chiar si-n vremea stramtorarii. Si am sa le port de grija, ingrijindu-Ma de nevoile lor personale. Sunt altii, putini la numar, care vor trebui sa pecetluiasca cu viata lor credinta, dar acestia vor fi imbracati cu o putere speciala si vor primi ca un har, cu mare bucurie, aceasta slujba incredintata ca sa depuna marturia cu viata lor zice Domnul.
E scurta vremea pregatirii si am vrut sa va fac partasi ai cunoasterii tainei ca sa intelegeti ca nu-i vremea irosirii in lucrari care n-aduc zidire, ci-i vremea intrarii in odaita ca sa se faca grabnic pregatirea celui ce trebuie sa ramana in picioare in vremea care vine, zice Domnul. Si am hotarat sa stau la sfat cu voi in indurare zice Domnul si iata ca trebuie sa-ntelegeti ca este nevoie sa se intre grabnic si sa se faca dregerea altarelor din cort. Pentru ca in repetate randuri am trimis soli ceresti in corturile voastre cu untdelemn proaspat ca sa-l picure in vasele inimilor voastre si sa v-aduca intremare si intaritura, viata si putere, dar pentru ca n-ati fost gasiti la altar

Dragul meu, in alegerea ta sta daca sa crezi sau nu, eu mi-am facut datoria si ti-am facut de cunoscut, insa trist ar fi sa fi citit aceste randuri si totusi ziua aceea sa te ia pe nepregatite.

Hrabna ta zilnica!

21 MARTIE
Proverbe 26.13-28

După portretul nebunului (v. 1-12), iată aici alte personaje, tot atât de detestabile. Primul este leneşul (v. 13-16), pe care l-am întâlnit deja de mai multe ori. El invocă pericole sau greutăţi imaginare pentru a se sustrage de la îndatoriri (v, 13), neglijându-şi până şi hrana (v. 15). „Uşa se întoarce în balamalele ei" (v. 14); «uşa efectuează o mişcare de du-te-vino, dar rămâne în acelaşi loc. Să ne punem şi noi întrebarea dacă, în ce ne priveşte, am înaintat mai mult decât ea, dacă am făcut vreun progres în viaţa creştină!»
Leneşul se răsuceşte în patul lui. Cineva se poate deci mişca sau agita, fară să furnizeze vreo activitate.
De asemenea, ne este zugrăvit certăreţul (v. 17-21). El este capabil să înteţească focul disputelor. Versetul 17 are însă mai multe aplicaţii. A lua parte la conflicte sociale, sindicale, politice... aceasta îl expune pe copilul lui Dumnezeu la crude muşcături.
Urmează bârftorul, care contribuie şi el la întreţinerea certurilor (v. 20, 22), apoi înşelătorul deghizându-şi ura din inimă sub cuvinte amabile... (v. 23-25; de exemplu: 2 Samuel 20.9,10; Ieremia 12.6). Isus a avut de-a face cu diverse forme ale răutăţii şi ale ipocriziei denunţate în aceste versete (Matei 17.17; Psalmul 38.12) şi cât de mult a avut El de suferit din aceasta!