Nu stiu daca a fost miza atat de mare de la revolutie incoace. Nu stiu daca au mai fost romanii(drept e ca nu toti), atat de uniti, dar acum dupa 25 de ani de la revolutie, romanii iarasi retraiesc sentimentul pe care l-au avut in 1989, eu una asa simt.
Citisem adineauri pe un site o postare a primului roman care deja a votat in turul 2 al alegerilor pentru presedintele tarii.
Dan Coroian-Vlad este primul român care a votat în turul al II-lea al
alegerilor prezidențiale. A ajuns la secția din Auckalnd, Noua
Zeelandă, cu un sfert de oră înainte de a se deschide ușile. Așteptând a
scris un scurt mesaj pe care l-a postat pe Facebook după ce a votat:
”6.45 am Auckland, New Zealand
E 1-0! Mândru ca sunt român.
De fapt sunt mândru ca sunt primul român
din lumea asta care are șansa si privilegiul de a nu vota cu simbolul
perfect al hoției, corupției, minciunii, arogantei, anormalului.
Stau în fața secției de votare si ma
întreb de ce ma trece scrisul. E disperarea de a ma vedea furat, din
nou, de speranța ca țara mea o sa meargă în direcția bună. E disperarea
emigrantului care vrea sa aibă șansa de a se întoarce (da, într-un
loc cu mari probleme, dar care se afla pe drumul bun). Nu vreau sa imi
pierd limba, “I Love You” dă bine numai in filme. Nu vreau să o mai văd
pe mama plângând atunci cand plec. Nu mai vreau atacurile de panică în
dimineața plecării. Nu mai vreau să mă simt un ticălos care alege
bunăstarea si casa pe malul marii in favoarea prietenilor de o viața,
Clujului, familiei… Nu “vreau o țara ca afara”. Vreau doar un pic de
normalitate si certitudinea ca nu ne îndreptam din nou in direcția
greșita. Bunăstarea va veni, probabil, prea târziu pentru noi, dar sunt
dispus sa renunț in favoarea unui trai decent.
Gata, hai ca-s melodramatic.
Gata, hai ca-s melodramatic.
sursa: http://romaniacurata.ro/