Astazi din nou am continuat sa citesc
cap.2 din Eclesiastul, dupa ce ieri am citit cap.1.
Desi nu are 31 de cap. ca si cartea
Proverbelor, am hotarat sa recitesc cate un capitol pe zi si sa incerc sa
o inteleg mai bine.
Sincer va recomand sa faceti acelasi
lucru.Eu am gasit astazi cateva versete care
mi-au atras atentia.
Am zis inimii mele:
„Haide! Vreau să te încerc cu veselie, şi gustă fericirea !
Solomon, descrie in
versetele urmatoarele toata experienta lui pe care a acumulat-o, gustand tot ceea
ce ofera fericirea. A muncit mult, si-a facut case mari cu robi si roabe,
pamant cat iti cuprindea privirea, numai ca....nimic din toate astea nu
i-au adus fericirea, ba din contra a ajuns la concluzia ca:
"TOTUL ESTE
O DESERTACIUNE SI GOANA DUPA VANT"
La fel moare si saracul
si bogatul. Si-acum uitati-va astazi in jurul nostru...atatia oameni
muncesc, strang, construiesc si aduna cu ambele maini, altii.... traiesc de azi pe
maine si asta nu din cauza ca nu ar avea de munca, aici ma refer doar la cazurile
unde nu se vrea a munci. Cu alte cuvinte, ma refer la oamenii lenesi, fara un
servici in care sa se trezeasca dimineata, nu responsabilitati, nu program,
etc.
Inteleptul Solomon
ne arata ca totul este fara valoare si fara sens, fara satisfactii si
bucurii, atata timp cat prin munca noastra nu Ii suntem dedicati lui
Dumnezeu.Din contra, mi-a tras atentia un verset din cap. 2:
"Mi-am urât până şi toată munca pe care am
făcut-o sub soare, muncă pe care o las omului care vine după mine, ca să se
bucure de ea. Şi cine ştie dacă va fi înţelept sau
nebun? Şi totuşi el va fi stăpân pe toată munca mea pe care am
agonisit-o cu trudă şi înţelepciune sub soare.
Şi aceasta este o
deşertăciune"
Cu alte cuvinte
muncesti ca un rob toata viata, si vine un lenes dupa tine( sau dupa mine,trag nadejde sa nu fie asa), si
se bucura de tot ce am realizat. Si ce folos...?
"Căci, drept vorbind, ce folos are omul din
toată munca lui şi din toată străduinţa inimii lui cu care se trudeşte sub
soare?"
Si totusi...toate aceste lucruri in care
suntem implicati, viata in sine de zi cu zi, iti poate aduce satisfactii, insa
este o singura conditie:
DOAR ALATURI DE DUMNEZEU.
Solomon incheie cap.2 cu o intrebare la
care ar trebuie sa ne raspundem fiecare:
Cine, în adevăr,
poate să mănânce şi să se bucure fără El?
si iata ca in urmatorul
verset face o precizare:
"Căci El dă omului plăcut Lui înţelepciune,
ştiinţă şi bucurie; dar celui păcătos îi dă grija să strângă şi s-adune, ca să
dea celui plăcut lui Dumnezeu!"
Dumnezeu intotdeauna
are grija de oamenii care Ii sunt placuti LUI !