Hrana ta zilnica !

19 Octombrie Deuteronom 12.1-19

Până la cap. 4, poporul a fost invitat să scoată învăţătură din trecut. De la cap. 4 până la cap. 11, Moise le-a pus pe inimă marea datorie a ascultării de DOMNUL. Aici vom ajunge la cea de-a treia parte a cărţii, în care Israel va primi instrucţiuni pentru vremea când va locui în ţară. Şi cea mai importantă dintre acestea este cu privire la stabilirea unui loc pentru a aduce închinare Dumnezeului său. Israeliţii trebuia întâi să cureţe ţara de urâciunile canaaniţilor, apoi să caute dar nu să aleagă - locul (v.5) unde va fi celebrată închinarea.

 Nu este de competenţa creştinului să hotărască unde sau cum Ii va aduce laudă lui Dumnezeu. Datoria lui este să se informeze cu grijă, după Scriptură, cu privire la locul unde Domnul a promis că va fi prezent. Când este nesigur, să urmeze exemplul celor doi ucenici pe care Domnul i-a trimis să pregătească Pastele şi care L-au întrebat: „Unde vrei să pregătim?" (Luca 22.9). Numai în acest loc ales de Domnul (v. 14) îşi va putea aduce israelitul feluritele sale jertfe, va putea mânca din ele, în sfârşit, se va putea bucura cu toată casa lui 

(v. 7, 12). 

Ce imagine a ceea ce avem să facem şi să primim în prezenţa Domnului Isus când suntem strânşi în jurul Lui! (Matei'18.20).

O dupa-masa binecuvantata !

Nu te pierde-n deznadejde

Cand te-ncearca vreo urgie,

Domnul va preface-n tine

Intristarea-n bucurie !

Singura cale de-a scoate frica afara din viata ta, este sa iti pui credinta si nadejdea in  DUMNEZEU !

O dupa masa plina de Har !

Arunca samanta !

Citeam azi o cugetare care m-a facut sa ma gandesc mai mult la ceea ce este in jurul meu.

"Daca doresti un camp de lucru, priveste in jurul tau !"

O mare perioada de timp m-am rugat si inca ma mai rog, ca Dumnezeu sa ma foloseasca acolo unde este nevoie. Cei din jurul nostru au atata nevoie de a li se spune despre Dumnezeu, altii au nevoie de a li se intinde o mana pentru ca au alunecat de pe "stanca", este nevoie de oameni care sa se dedice in totalitate lui Dumnezeu.Faptul ca noi suntem salvati nu trebuie sa ne faca sa devenim comozi.Avem in familie pe cei dragi care sunt departe de Domnul, avem prieteni care nu il cunosc pe Dumnezeu, avem frati si surori care nu au vegheat pe cale si astazi traiesc o viata de compromis  in pacat.

Trebuie doar sa ridicam ochii si sa privim in jur.Asa cum nevoile noastre spirituale sunt implinite langa Domnul, la fel trebuie sa vedem si nevoile spirituale nesatisfacute ale celor de langa noi. Zilnic intalnim in calea noastra oameni carora le putem spune despre Dumnezeu.S-ar putea intampla sa rada de noi, s-ar putea ca nici macar sa nu asculte ceea ce vrem sa le spunem, dar noi suntem datori sa o facem. Este indicat ca in fiecare zi cand plecam de acasa sa cerem ca Domnul sa ne foloseasca acolo unde suntem. Noi aruncam samanta, de restul se va ocupa Dumnezeu.

S-ar prea putea ca sa ne ia si sa ne foloseasca in locuri poate mai putin placute, s-ar putea sa avem de obiectat si sa intrebam :

" Doamne de ce chiar eu....? Nu ai gasit pe nimeni...?"

...da chiar tu, chiar eu.....Domnul stie de ce....noi trebuie sa acceptam...!

Domnul sa ne dea intelepciune sa constientizam nevoile celor cu care ni se intersecteaza drumul zilnic.

Avem ocazia sa le aratam dragostea LUI, sa le spunem ca si pentru pacatul lor, Isus Hristos  s-a jertfit !

Astazi nu mai este timp sa stam nepasatori, e vremea sa lucram si sa ne rugam !

Hrana ta zilnica!

18 Octombrie Deuteronom 11.16-32

„Să vă puneţi deci aceste cuvinte ale Mele în inimă şi în suflet" (v. 18). „Dacă ... cuvintele Mele rămân în voi..." este cuvântul de ordine pe care ni 1-a lăsat Domnul Isus la plecare. Dacă lucrul acesta este împlinit, atunci vom şti cum să ne rugăm (loan 15.7), cum să-I vorbim (Psalmul 45.1; Matei 12.34), cum să ne ferim de rău (Psalmul 119.11). în fiecare moment al zilei vom fi preocupaţi de aceste cuvinte şi cu Cel care le-a rostit. Conversaţiile noastre, faptele noastre, umblarea noastră le vor purta amprenta. Se va putea citi până şi pe faţa noastră fericirea pe care ele ne-o asigură. în căminul nostru, la locul nostru de muncă, în alergăturile noastre, „în toate" vom împodobi „învăţătura care este a Dumnezeului nostru Mântuitor" (Tit 2.10 ).

Apoi vine concluzia tuturor acestor îndemnuri la ascultare: „Iată, vă pun înainte astăzi binecuvântarea şi blestemul" (v. 26).

In faţa fiecăruia dintre noi se deschid aceste două cai. Una este poteca îngustă a ascultării de Domnul; cealaltă, drumul larg al propriei noastre voinţ, însă la această răscruce, Dumnezeu a aşezat stâlpi indicatori. Calea ascultării duce la binecuvântare; cealaltă, a voinţei proprii, la blestem. 

Pe care o vom alege şi o vom urma?

Binecuvantari pierdute...

 Azi se pare ca este o zi deosebita....am un timp extraordinar, pot sa scriu cateva ganduri, pot sa citesc, mai ales ca a fost o perioada in care nu am prea avut timp suficient asa cum mi-as fi dorit. Stiti...ieri am citit un mesaj in care se spunea ca suntem datori sa dam zeciuiala lui Dumnezeu si din timpul nostru, asta inseamna, 2h 40min.

Imi amintesc ca in urma cu ceva timp am scris pe blog, aceea istorioara, despre un imparat care a pus un bolovan in drum, vrand sa vada cine se va opri sa il dea la o parte.Nimeni nu a stiut ca sub aceea piatra mare, era o adevarata comoara, un sac plin cu aur. Au trecut zeci de trecatori, nimeni nu a binevoit sa se opreasca si sa depuna efortul acesta, de-al da la o parte. Totusi...un om sarac s-a oprit, l-a dat la o parte si a devenit un om bogat intr-o clipa.

Asa face si Imparatul ceresc cu noi. In spatele fiecarei incercari exista o mare binecuvantare.Fiecare incercare, fiecare bariera, fiecare obstacol pe care il intalnim in viata, are un scop precis.Modul prin care trecem prin toate acestea, arata credinciosia noastra in fata lui Dumnezeu, arata cat suntem dispusi sa sacrificam pentru El. De foarte multe ori ratam mii de binecuvantari, nu pentru ca Dumnezeu nu ni le ofera, ci pentru ca suntem prea comozi, poate prea orgoliosi sau poate prea neintelepti.

Doamne ajuta-ne sa acceptam provocarile si sa trecem biruitori prin ele.

Vorba mea...

Sunt oameni carora le place sa vorbeasca, dar nu le  place sa asculte.Ascultarea inseamna respect fata de interlocutorul nostru. Cuvintele pe care le rostim au  o mare valoare si o putere enorma. Cuvintele noastre pot zdrobi sau pot ridica, pot rani sau pot vindeca. Niciodata nu am vazut ca tacerea mea sa-i fi provocat rau cuiva, in schimb atunci cand am vorbit mult poate am jicnit sau am ranit.
"Cine vorbeşte mult nu se poate să nu pacatuiasca, dar cel ce-si tine buzele, este un om chibzuit", spune inteleptul  Solomon in  Proverbe 10:19
Gandurile ni le putem masca deseori fata de cei din jur, insa vorbele pe care le rostim sunt cele care ne caracterizeaza foarte usor.
E de ajuns ca cineva sa te raneasca o singura data pentru a-ti schimba felul de a fi pentru totdeauna....
Cine are o inimă inteleapta isi arata intelepciunea cand vorbeste si mereu se vad invataturi noi pe buzele lui. Proverbele 16:23
Imi doresc ca de fiecare data vorbirea mea sa fie dreasa cu sare, sa ridic pe cel cazut si sa vindec pe cel ranit.

Astazi si acum !

Ne-am gandit vreodata care este valoarea zilei de azi...?

Biblia foloseste de multe ori cuvantul "astazi".

Ziua de astazi este un mare cadou pentru noi din partea lui Dumnezeu.

Astazi este cel mai potrivit moment pentru a veni inaintea Lui sa-i multumim pentru toate lucrurile.

Astazi este ziua potrivita de a ne adanci mai mult in Cuvantul Lui, pentru a intelege care este voia Lui cu privire la viata noastra.

Astazi este momentul potrivit pentru a mijloci inaintea Lui, pentru cei dragi ai nostri.

Astazi putem sa ne eliberam de toate poverile si ingrijorarile noastre.

Astazi este ziua cand putem fi eliberati si iertati de toate pacatele noastre.

Astazi, este ziua cand tu drag cititor care nu il cunosti pe Dumnezeu, poti sa fii mantuit .

Iată Eu stau la uşă şi bat. Dacă aude cineva glasul Meu şi deschide uşa, voi intra la el, voi cina cu el, şi el cu Mine. Apocalipsa 3:20

Pretuieste ziua de azi si multumeste-i !

O inima curata si un duh nou !

Zideşte în mine o inimă curată, Dumnezeule, pune în mine un duh nou şi statornic!

Nu mă lepăda de la faţa Ta şi nu lua de la mine Duhul Tău cel Sfânt!

Psalmii 51:10-11

David a pacatuit atat de mult si totusi in el, Dumnezeu si-a gasit placerea !

Multi crestini privesc la viata lui David si spun: "David care a facut atatea fapte rele, totusi Dumnezeu l-a iubit atat de mult?" De-aceea multi aleg o viata ca a lui David, dar numai in prima parte a vietii lui, partea a doua cu pocainta sincera....acolo nu-i mai urmeaza exemplul. David a avut o  intoarcere reala si s-a cait pentru toate pacatele lui si le-a marturisit inaintea lui Dumnezeu.

"Câtă vreme am tăcut, mi se topeau oasele de gemetele mele necurmate.

 Căci zi şi noapte mâna Ta apăsa asupra mea; mi se usca vlaga cum se usucă pământul de seceta verii. Atunci Ţi-am mărturisit păcatul meu şi nu mi-am ascuns fărădelegea. Am zis: „Îmi voi mărturisi Domnului fărădelegile!” Şi Tu ai iertat vina păcatului meu"Psalmii 32:3-5

 In psalmul 51, el cere o inima curata si un duh nou.

Poate intrebam daca Duhul Domnului este de mai multe feluri...? 

 NU, Duhul lui Dumnezeu este acelasi si El nu se schimba, este singurul Duh adevarat, dar in versetul 10, David se refera la duhul lui (observati ca nu este scris cu majuscule nici "duh" si nici "nou"). Duhul nostru are nevoie de o schimbare si de o innoire, duhul nostru este cel care se invecheste, se compromite, de-aceea avem nevoie de a cere Domnului ca sa puna in noi un "duh nou si statornic".

Doamne ajuta-ne sa realizam zi de zi, nevoia unui duh nou si statornic in viata noastra.Vrem sa fim un David in care sa iti gasesti placerea, da-ne o inima transformata si curata inaintea Ta.

Zideşte în mine o inimă curată, Dumnezeule, pune în mine un duh nou şi statornic!

Nu mă lepăda de la faţa Ta şi nu lua de la mine Duhul Tău cel Sfânt!