31 OCTOMBRIE
Iacov 2.14-26
Unii au crezut că este o contradicţie între învăţătura lui Iacov şi cea a lui Pavel (de exemplu în Romani 4). In realitate, fiecare prezintă aspecte diferite ale adevărului. Pavel demonstrează că, pentru ca cineva să fie îndreptăţit înaintea lui Dumnezeu, este suficientă credinţa, iar Iacov explică că, pentru a fi îndreptăţit în ochii oamenilor, sunt necesare fapte (v. 24; 1 loan 3.10). Nu rădăcina, ci rodul ne permite să apreciem calitatea unui pom (Luca 6.43,44). Credinţa lăuntrică nu se poate arăta oamenilor decât prin fapte. Eu nu văd curentul electric, dar funcţionarea unei lămpi sau a unui motor îmi permite să afirm prezenţa lui întrun fir conductor. Credinţa este un principiu activ (v. 22), o energie internă care mişcă angrenajele inimii. Pavel şi Iacov îşi ilustrează învăţătura prin acelaşi exemplu: cel al lui Avraam, la care se adaugă aici exemplul Rahavei. După morala omenească, primul este un
tată criminal, iar cea de-a doua o persoană cu o purtare rea, care-şi trădează poporul. Dar faptele lor nu sunt altceva decât manifestările cele mai înalte ale consecinţei credinţei lor; aceasta i-a determinat să facă cele mai mari sacrificii pentru Dumnezeu.
Prietene, poate că într-o zi ai spus că ai credinţă. Ai arătat tu aceasta?
Nu stiu daca am demonstat vreodata ca am credinnta, dar iubesc calea Domnului.
RăspundețiȘtergereCe ar trebui sa fac ca sa demonstrez ca am credinta in Dumnezeu?
Povatuieste-ma pe cararea poruncilor Tale, ca aceasta am voit.
RăspundețiȘtergereIntoarce ochii mei ca sa nu vada desertaciunea; in calea Ta viaza-ma.
Implineste robului Tau cuvantul Tau, care este pentru cei ce se tem de Tine.
Am cugetat la poruncile Tale pe care le-am iubit foarte.
Am ridicat mainile mele la poruncile Tale, pe care le-am iubit si am cugetat la indreptarile Tale.
(Psalmul 118)
La poruncile Tale voi cugeta si voi cunoaste caile Tale.
La indreptarile Tale voi cugeta si nu voi uita cuvintele Tale.
Rasplateste robului Tau! Voi trai si voi pazi poruncile Tale.
Deschide ochii mei si voi cunoaste minunile din legea Ta.
(Psalmul 118)
Adu-Ti aminte de cuvantul Tau, catre robul Tau, intru care mi-ai dat nadejde.
Aceasta m-a mangaiat intru smerenia mea, ca cuvantul Tau m-a viat.
Cei mandri m-au batjocorit peste masura, dar de la legea Ta nu m-am abatut.
Adusu-mi-am aminte de judecatile Tale cele din veac, Doamne, si m-am mangaiat.
(Psalmul 118)