Ce am facut in plus ca sa merit asa ceva? De ce ea si nu eu?

Minunat este Domnul si admir modul prin care alege sa ne vorbeasca fiecaruia in parte. Nu stiu DACA si CATI suntem dispusi sa ascultam vocea Lui.

Da, El nu ne vorbeste direct prin vocea Lui, desi poate sa o faca si cu siguranta a facut, insa se foloseste de oameni ca sa ne transmita ceea ce vrea sa auzim.

Aseara ne-am bucurat tare mult sa-l avem in mijlocul nostru pe fratele Titus Coltea, si DA pot spune ca Dumnezeu, prin el a  vorbit fiecaruia dintre noi.

Intalnindu-ma sambata intamplator cu o doamna pe care eu o vedeam venind  duminica seara la noi la biserica si stand de vorba cu ea, dupa cateva schimburi de vorbe mi-am dat intalnire duminica seara  dupa biserica, deoarece aveam sa-i daruiesc copilasului ei ceva.  

Am vazut-o de atatea ori venind cu doi copilasi de mana, un baietel si o fetita frumosi foc, ea abia pasind pe picioare cu mainile tremurand dar stranse in jurul copiilor cu atata dragoste si grija.
Am condus-o pana acasa cu masina si la doar cateva secunde dupa ce a urcat, parca cunoscandu-mi gandurile care ma framanta, mi-a zis:
"stii, eu sunt in aceasta stare de la nasterea fetitei mele(cea mica), de la o anestezie data gresit..."
Pe moment...am amutit, nu-mi gaseam cuvintele, doar "de la o anestezie?"
Si asa a inceput discutia...
"II MULTUMESC DOMNULUI PENTRU CEEA CE MI-A DAT, ALTFEL ASTAZI CINE STIE CE MAI FACEAM IN NEBUNIA MEA", a zis cu vocea-i blanda.
Si-a inceput incet povestea vietii ei, ea vorbea insa la mine lacrimile curgea siroi, abia reusind sa vad prin parbrizul masinii.Pe moment aveam senzatia ca cineva imi reda povestea vietii mele.
Acelasi parcurs al vietii insa doua destine diferite. Eu conduceam o masina, mergeam pe picioarele mele, ea in schimb abia reusea sa paseasca si copiii o sprijineau de cate o manuta.

Am plans, am strans-o in brate si i-am spus ca nu sunt mai buna decat ea, cu absolut nimic.
De ce ea si nu eu?
Pe ea Dumnezeu a (re)intors-o la El prin necaz, pe mine...prin dragoste.
Ce am facut in plus ca sa merit asa ceva?
Nimic...nimic ! Este doar HARUL lui Dumnezeu!
Cred ca intalnirea de aseara m-a facut sa constientizez ca TREBUIE sa-I fiu recunoscatoare mai mult, mult mai mult.
DOAMNE, nu voi uita niciodata ce ai facut pentru mine!
Te iubesc Domnul meu!