24 IANUARIE
Psalmul 111
Mari sunt „lucrările" Dumnezeului creaţiei (v. 2). Ce să mai spunem însă despre „lucrarea Sa" unică (v. 3), cea a rascumpărării (v. 9)? Cât de „glorioasă şi măreaţă" este ea!
II adorăm pe Cel care a împlinit-o şi, împreună cu apostolul, spunem şi noi: „El, care, în adevăr, nu L-a cruţat pe propriul Său Fiu, ci L-a dat pentru noi toţi, cum nu ne va dărui, de asemenea, toate împreună cu El"? (Romani 8.32). Nu ne asigură El traiul de zi cu zi? (v. S).
In adevăr, ceea ce face Dumnezeu confirmă ceea ce El este: „plin de îndurare şi milos " (v. 4). Meditarea la lucrările Sale ne întăreşte credinţa în Cuvântul Său; niciodată acestea nu contrazic rânduielile Sale. Şi unele şi altele sunt adevărate. Rânduielile Sale sunt sigure (v. 7) şi a le practica constituie mijlocul de a dobândi „o bună înţelegere". 10).
Cel dintâi pas al omului pe calea înţelepciunii este teama de Dumnezeu. Potrivit versetului 5, teama de Dumnezeu este deopotrivă şi singurul mod de a rezolva problema atât de spinoasă a foametei în lume ... însă de asemenea singurul mod la care popoarele nici nu se gândesc.
Lauda Domnului „rămâne pentru totdeauna" (v. 10; la fel dreptatea Sa: v. 3; şi rânduielile Sale: v. 8). Să ştim să intonăm şi noi această laudă încă de acum!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu