1 NOIEMBRIE
Romani 8.1-11
O pace minunată succedă chinurile din capitolul 7. Vinovat — am înţeles că nu mai este acum nicio condamnare pentru mine: sunt în Hristos Isus, în siguranţă deplină. „Om nenorocit”, fără nicio putere de a face binele — am descoperit o putere numită: „legea Duhului de viaţă", care mă eliberează de sub „legea păcatului", adică de sub dominaţia sa. Acestea sunt cele două mari adevăruri pe care mi le-am însuşit prin credinţă.
Cel mai îndemânatic sculptor, dispunând de cele mai bune unelte, nu va putea finisa nimic dintr-un lemn mâncat de carii. Dumnezeu este Maestrul cel bun, iar legea, această unealtă bună (cap. 7.12), care însă s-a dovedit slabă şi ineficace prin „carnea" noastră coruptă prin păcat (v. 3,7). Noi eram „în carne" (v. 9), obligaţi să lucrăm „potrivit" voii sale. De acum însă noi suntem în Hristos Isus, umblând potrivit Duhului.
Este adevărat că, deşi noi nu mai suntem „în carne", carnea încă este în noi. Abia după ce am crezut, Duhul lui Dumnezeu a venit El însuşi să locuiască în noi ca adevăratul Stăpân al casei. Carnea, „omul cel vechi", vechiul proprietar, nu mai este prezentă decât ca un locatar nedorit, închis într-o cameră. Nu mai are niciun drept, ... însă trebuie ca eu să veghez să nu-i deschid uşa.
Romani 8.1-11
O pace minunată succedă chinurile din capitolul 7. Vinovat — am înţeles că nu mai este acum nicio condamnare pentru mine: sunt în Hristos Isus, în siguranţă deplină. „Om nenorocit”, fără nicio putere de a face binele — am descoperit o putere numită: „legea Duhului de viaţă", care mă eliberează de sub „legea păcatului", adică de sub dominaţia sa. Acestea sunt cele două mari adevăruri pe care mi le-am însuşit prin credinţă.
Cel mai îndemânatic sculptor, dispunând de cele mai bune unelte, nu va putea finisa nimic dintr-un lemn mâncat de carii. Dumnezeu este Maestrul cel bun, iar legea, această unealtă bună (cap. 7.12), care însă s-a dovedit slabă şi ineficace prin „carnea" noastră coruptă prin păcat (v. 3,7). Noi eram „în carne" (v. 9), obligaţi să lucrăm „potrivit" voii sale. De acum însă noi suntem în Hristos Isus, umblând potrivit Duhului.
Este adevărat că, deşi noi nu mai suntem „în carne", carnea încă este în noi. Abia după ce am crezut, Duhul lui Dumnezeu a venit El însuşi să locuiască în noi ca adevăratul Stăpân al casei. Carnea, „omul cel vechi", vechiul proprietar, nu mai este prezentă decât ca un locatar nedorit, închis într-o cameră. Nu mai are niciun drept, ... însă trebuie ca eu să veghez să nu-i deschid uşa.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu