In asteptarea anesteziei...!

Nu este o noutate in a spune ca multi "crestini autentici" sufera pentru starea in care se gasesc bisericile noastre de azi.

Este o apasare a sufletului, o inima plina de durere si intristare.Suntem uneori ca acei bolnavi care asteptam cu ardoare o anestezie sa ne mai aline durerea.

Ma intreb uneori....care ar fi atmosfera din bisericile noastre daca am avea dorinta fierbinte a lui Iov: 

"Vreau sa-mi uit suferintele, sa-mi las intristarea si sa fiu voios"(Iov9:27).

Vointa este la noi!

Astazi avem momente de "anestezie"prin  unele Biserici, doar cand vine cate un evanghelist cu ungere, constient de vremurile de razboi spiritual,"matur" care inseamna "incercat", cu dorinta de a  ne transmite ceea ce Dumnezeu a asezat pe paginile Scripturii cu multa, multa vreme in urma: 

 "Toate lucrurile sunt ale voastre...."(1Corinteni3:21-23). 

 Pana la urma...este normala aceasta atitudine!

Nimeni nu este asezat mai sus decat ceilalti; suntem cu totii fii si fiice ale lui Dumnezeu prin credinta in Isus Hristos.

Dar normalitatea din Bisericii a ajuns sa se limiteze la scurtele momente de "anestezie".

Cand trec aceste momente de suprimare temporara a sensibilitatii si revii la forma initiala de "somn", unii constata ca durerea nu a plecat dimpotriva, realizeza in ce stare se  afla de: 

"ticalos, nenorocit, sarac, orb si gol'(Apoc 3:17).  

Gratie providentei lui Dumnezeu, EL ne indeamna:"sa cumparam doftorie pentru ochi"(Apoc 3:18).

Asa cum nu l-a lasat pe Petru trantit la pamant asa nu v-a lasa pe niciunul dintre copiii Lui. 

Sa nu mai asteptam momentele de "anestezie", aceasta inseamna sa avem asteptari de la oameni, si nimic nu este mai gresit!!!

Sa ascultam sfatul Domnului Isus "...daca grauntele de grau care a cazut pe pamant nu moare...."

(Ioan 12:24-25).

Asadar, sa murim fata de lumea aceasta si fata de eul nostru ....asa cum Domnul Isus a murit ...pentru noi, altfel doar "anesteziati" vom mai rezista in Biserica!