Din nou aduc multumiri...si iarasi multumiri!

In urma cu aproape doi ani multumeam Domnului din toata inima ca a salvat viata fiului meu dintr-un accident destul de urat, ba mai mult nu s-a atins nici macar de un fir de par din capul lui, desi putea fi mort.

http://maiexistaosansa.blogspot.ro/2012/11/multumirisi-iarasi-multumiri.html

 Stiu ca nu datorita meritului nostru, nici al lui si nici al meu, ci numai datorita indurarii Sale.A fost un moment de cercetare pentru el si Dumnezeu i-a aratat ca in orice clipa, indiferent cat este de tanar isi poate incheia socotelile aici pe pamant.

Ma rog ca Dumnezeu sa lucreze la inima lui si sa-l intoarca la El, prin bunatate.

Aceeasi rugaciune o am pentru fiica mea si sotul ei, care la fel stau departe de Dumnezeu, gandindu-se ca sunt tineri, in putere si mai au timp. Numai ca din nou Dumnezeu arata ca lucrurile nu stau asa, iar viata noastra este in mana Lui si suntem expusi in fiecare zi pericolelor care ne pandesc la tot pasul, iar daca El nu s-ar indura de noi....am putea spune, vai...vai...

In ultima vreme ma rog insistent ca Dumnezeu sa le vorbeasca, sa le dea vise, vedenii, sa-i intoarca la mantuire, insa rugaciunea mea nu s-a schimbat,
"Doamne, intoarce-i la Tine in bunatate"

Cu o saptamana in  urma, intr-un miez de noapte am simtit un indemn in mod deosebit sa ma rog pentru familia fiicei mele, am cazut pe genunchi plangand si L-am rugat pe Dumnezeu sa se indure de ei, sa nu le tina in seama pacatele si sa-i ierte, si mai mult de-atat L-am rugat sa le vorbeasca si sa-i mantuiasca.

Nu stiu cat de mult le place lor ca fac acest lucru, insa sufletul lor este mai important si vesnicia mult prea frumoasa ca sa fiu egoista si sa ma gandesc doar la mine.

Iata ca numai la cateva zile Dumnezeu  incepe sa vorbeasca.Bineinteles, pentru fiecare El are un mod aparte de a vorbi si nu trebuie noi sa-L invatam cum si ce sa vorbeasca, insa noi trebuie sa fim intelepti si sa-l ascultam.

In urma cu doua zile, istoria s-a repetat, insa de data aceasta nu la baiatul meu ci in casa fiicei mele.Pe o ploaie torentiala, un drum nu tocmai "european" si o viteza  poate usor prea mare pentru conditiile de trafic, incercand sa evite o groapa, pierde controlul, iese de pe sosea si se rastoarna de cateva ori cu masina. Dat fiind faptul ca avea centura de siguranta pusa, dar mai presus de centura de siguranta avea o centura puternica care l-a protejat, era mana Domnului Isus, desi masina  arata foarte rau, totusi el nu are nici o zgarietura.
Nu pot decat sa-I multumesc Domnului ca l-a pazit si i-a salvat viata, dar mai ales ca familia nu era in masina in acel moment, mai ales ca partea dreapta e praf....
Dumnezeu este bun, indurator si milos, insa trebuie sa luam aminte atunci cand ne vorbeste.
Inca o data, Doamne vin sa-Ti multumesc si  Te rog sa ii mantuiesti!