Versetul zilei

3 iulie 2014

Renunta la "confortul amanarii"

Dupa ce ani de zile te trezesti la aceeasi ora pentru a merge la servici sau la scoala, organismul incepe sa se obisnuiasca si nu mai ai nevoie dimineata de ceasornic.Insa cu toate acestea, inca sunt multi care isi pun langa pat un ceasornic sau ca sa fim in "trend", punem alarma de la telefon. Sincera sa fiu, si eu folosesc telefonul cu toate ca ma trezesc inainte de a suna, cu cel putin 15 min, dar pentru siguranta il pun sa sune.
Dar nu asta este important, ceea ce vroiam sa spun este un mic amanunt pe care l-am sesizat la aceea alarma cand suna.Prima data, dupa ce suna, apare pe ecran o intrebare "doriti amanare?"
Societatea in care traim azi prin toate lucrurile din jur ne indeamna la un confort extraordinar. Dorim foarte multe lucruri, cu un efort cat mai mic posibil, dorim foarte multi bani, dar cu cat mai putina munca, insasi aceasta optiune de "amanare", este un confort.
Suna alarma sa te trezesti, dar tu poti sa amani trezirea dimineata cu 10 min, si iar 10, si inca 10 sau pui alarma sa te anunte ca trebuie sa te pregatesti pentru o  intalnire, insa ai optiunea sa amani si peste 10 min. sa te anunte iarasi.Exemplele pot continua la nesfarsit cu aceste optiuni de amanare, insa foarte multi uitam ca vocea Domnului nu este nici un ceasornic si nu este nici o alarma de telefon la care sa-i facem reprogramarea peste 10 min sau peste 10 zile, 10 luni, etc.
Dumnezeu ne vorbeste de atata timp si ne indeamna atat de duios,
"Nu vezi tu că bunătatea lui Dumnezeu te îndeamnă la pocăinţă?"
Daca in viata de zi ne permitem sa facem amanari, desi uneori si aceste amanari au consecinte, deoarece printr-o amanare de 10 min. putem pierde un avion, pierdem un examen, pierdem chiar un job, cu atat mai mult o amanare pe plan spiritual ne poate face sa pierdem vesnicia.
Dumnezeu este bogat in indurare, bogat in bunatate, bogat in ingaduinta, insa vine o vreme cand toate acestea s-or sfarsi.
Suntem pregatiti noi oare sa dam socoteala pentru aceste amanari?
Astazi, spune Isus, dacă aude cineva glasul Meu şi deschide uşa, voi intra la el, voi cina cu el, şi el cu Mine.
Ba mai mult de-atat ne spune, "Dacă aude cineva cuvintele Mele, şi nu le păzeşte, nu Eu îl judec; căci Eu n-am venit să judec lumea, ci să mântuiesc lumea"
Suntem pregatiti sa dam socoteala inaintea LUI pentru calcarea poruncilor LUI?

Doamne ajuta-ne sa luam aminte la tot ceea ce ne vorbesti. 
Stim noi oare ca orice cuvant pe care il citim sau il auzim si ne indeamna la pocainta, este din partea LUI?
Da, oamenii scriu, vorbesc insa indemnati de Duhul lui Dumnezeu.Uneori privim la oameni si ne poticnim in ei, in ceea ce fac, in comportamentul lor poate, insa privirea noastra nu trebuie sa fie indreptata la oameni, ci la Isus. Dumnezeu se poate folosi de oameni pentru a-i mantui pe altii, insa se poate intampla sa ai surpriza cand, chiar acel om prin care ti-a vorbit Hristos sa nu il intalnesti in vesnicie.
De-aceea sa luam bine seama la vocea lui Dumnezeu. Astazi Dumnezeu vrea sa nu mai amanam nimic, sa renuntam la acest "confort" si sa trecem la fapte.
Doamne ajuta-ne!
 



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu