Hrana ta zilnica!

21 AUGUST

Ioan 20.19-31

Este seara unei minunate zile întâi a săptămânii. Potrivit promisiunii Sale, Mântuitorul înviat Se prezintă în mijlocul ucenicilor Săi adunaţi (cap. 14.19). Le arată în mâinile şi în

coasta Sa „dovezi" garantate că este făcută pacea lor cu Dumnezeu (Fapte 1.3). El suflă peste ei viaţa cea nouă (comp. pa Geneza 2.7 şi cu 1 Corinteni 15.45) şi îi trimite să vestească, acelora care cred, iertarea de păcate (v. 23).

In acea duminică, Toma lipsise de acolo. Iar când ceilalţi Ucenici îl anunţă: „L-am văzut pe Domnul" (v. 25), inima lui rămâne rece şi necredincioasă. Şi câţi copii ai lui Dumnezeu nu se privează cu uşurinţă de preţioasa strângere în jurul Domnului Isus, ... poate pentru că, în străfundul inimii lor, nu cred cu adevărat în prezenţa Lui! Toma reprezintă rămăşiţa iudaică care, mai târziu, văzându-L, îl va recunoaşte pe Domnul şi Dumnezeul său. „Ce sunt rănile acestea în mâinile Tale?", vor întreba ei (Zaharia 13.6). Partea binecuvântată a răscumpăraţilor din perioada actuală este însă de a crede fără să fi văzut încă (1 Petru 1.8). Pentru acest scop au fost scrise aceste lucruri, nu numai pentru a fi citite, ci pentru a fi crezute! 

Credinţa noastră, întemeiată pe Scripturi, trebuie să şi-L însuşească pe Cel care dă viaţa şi care este Fiul lui Dumnezeu (v.31).

Hrana ta zilnica!

20 AUGUST

loan 20.1-18

Cea dintâi persoană care se grăbeşte spre mormânt în această glorioasă dimineaţă a învierii este Maria din Magdala, femeia din care Domnul scosese şapte demoni (Marcu 16.9). Dar cineva i-o luase înainte, pentru că piatra este deja rostogolită. Ea le dă de ştire lui Petru şi lui loan, iar aceştia, la rândul lor, aleargă la mormânt, găsesc acolo dovezile strălucite ale învierii şi apoi „se întorc la ei [acasă]". Cât despre Maria, ea nu poate pleca. Absorbită cu totul de gândul de a-L regăsi pe Mântuitorul ei preaiubit (v. 13), nici chiar prezenţa îngerilor nu pare a o surprinde.

Isus nu poate să lase o asemenea afecţiune fără răspuns. Şi cât de mult sunt depăşite aşteptările Mariei! Un Mântuitor viu vine la ea, o cheamă pe nume şi îi încredinţează un mesaj de cea mai înaltă valoare. Pentru că «ataşamentul personal faţă de Hristos este mijlocul de a avea o înţelegere reală»! Isus îi dă Mariei misiunea de a le transmite „fraţilor" Săi că, departe de a fi un mijloc care să despartă, crucea Lui stă la baza unor legături cu totul noi. Fapt inestimabil, Tatăl Său a devenit Tatăl nostru şi Dumnezeul Său, Dumnezeul nostru. Isus ne-a introdus pentru totdeauna în aceste relaţii fericite, spre bucuria inimii Lui, a Tatălui şi a noastră (Psalmul 22.22; Evrei 2.11,12).

Vremuri Apocaliptice-Noua Ordine Mondială

Dupa toate acestea....foarte multi, inca mai cred ca sunt doar simple povesti...

Radeti voi de cel nenorocit, dar scaparea lui ESTE DOMNUL!

Psalmii 14:6

Hrana ta zilnica!

19 AUGUST

Ioan 19. 31-42

Venind să le zdrobească picioarele crucificaţilor, ca să isprăvească cu ei, soldaţii constată că pentru Isus nu mai e nevoie; El este deja mort. In ce-1 priveşte pe tâlharul pocăit, brutalitatea acestora face să se împlinească cuvântul Domnului: „Astăzi vei fi cu mine în paradis" (Luca 23.43). Unul dintre soldaţi însă nu se teme să profaneze printr-o lovitură de lance trupul Domnului (Zaharia 12.10). La această ultimă insultă răspunde un minunat semn al harului: Sângele ispăşirii şi apa de curăţire curg din coasta Sa străpunsă.

Apoi are loc înmormântarea minunatului nostru Mântuitor. Dumnezeu a pregătit doi ucenici pentru a da trupului Fiului Său onoarea vestită de Scripturi (Isaia 53.9). Iosif şi Nicodim nu avuseseră până atunci curaj să ia poziţie pentru El în mod deschis. In prezent însă, treziţi de grozăvia crimei neamului lor, înţeleg că, păstrând tăcerea, şi-ar fi arătat solidaritatea cu ei. 

Dragi credincioşi, să nu uităm niciodată că lumea în care trăim L-a răstignit pe Mântuitorul nostru. Tăcerea noastră sau complacerea cu ucigaşii Săi sunt echivalente cu tăgăduirea Lui. 

Din contră, este momentul să ne facem cunoscuţi, ca suntem ucenicii Lui.

Semnele vremurilor!

Hrana ta zilnica!

18 AUGUST

loan 19.17-30

Acela care, cu doar câteva zile înainte, intrase în Ierusalim cu toată maiestatea unui împărat, iese acum „purtându-Şi crucea". Acelaşi contrast apare şi din inscripţia pe care Pilat o aşază pe cruce: „Împăratul iudeilor” este „Isus din Nazaret”. Este răstignit între „alţi doi", puşi după rang de răufăcători. Totuşi, această evanghelie nu ne spune nimic despre ocările suportate din partea oamenilor (Matei 27.39), nici de ceasurile când a fost părăsit. Totul aici este numai pace, dragoste şi ascultare de Dumnezeu. Versetul 25 menţionează prezenţa şi numele câtorva femei. Şi Isus o încredinţează pe mama Sa ucenicului care cunoştea cel mai bine afecţiunile Sale.

Remarcăm că, în cele mai mici detalii, totul trebuie să se desfăşoare conform Scripturii: împărţirea hainelor (v. 24), oţetul dat Mântuitorului (v. 28; vezi şi v. 36,37). Apoi E1 Însuşi

împlineşte ultimul act al ascultării Sale de bunăvoie: Îşi dă duhul (cap. 10.18). Iar dacă cineva mai crede că trebuie sä facă încă ceva pentru a-şi asigura mântuirea, să asculte cele din urmă cuvinte ale Mântuitorului rostite în timp ce murea: „S-a împlinit” (greceşte: un singur cuvânt, τετέλεσται (Tetelestai), cel pe care unii îl înscriu în josul facturilor achitate).

 Imensa noastră datorie faţă de Dumnezeu este achitată pentru totdeauna.

De ce nu se vede ISUS?

-Mami, mami, striga fetita,  Domnul Isus este mare....?

-DA, Isus este Cel mai mare !

-Mami, dar El are loc sa intre in inima noastra?

-Sigur ca da! Are loc sa intre in inima noastra!

- Si-atunci...de ce nu se vede?

Cred ca intrebarea acestei fetite ar trebui sa ne-o punem fiecare. Suntem crestini de ani buni, altii sunt la inceput de drum, altii de zeci de ani si consideram si chiar declaram ca Il avem pe Hristos ca Domn.

Intrebarea este...

"daca Este in noi...de ce nu se vede?"

De ce nu se vede atunci cand rabdarea mi-e pusa la incercare si un alt sofer imi taie calea sau e un blocaj in trafic?

De ce nu se vede in imbracamintea mea cand ma aflu prin multimea din metrou sau autobuz?

De ce nu se vede atunci cand am aflat ca am fost vorbita (vorbit) de rau?

De ce nu se vede....?

 De ce nu se vede...si intrebarile ar putea continua in aproape toate domeniile din viata noastra in care Hristos este  incet redus la "tacere". De fapt tragedia cea mai mare este ca, Isus "este redus la tacere"  chiar in viata multor crestini, in viata celor care au de fapt misiunea sa-l duca si sa-L faca de cunoscut pana la marginile pamantului. Ori, deseori nu este dus nici macar pana la usa de la iesirea din bloc sau din casa.

Cum il aratam noi pe Hristos celor din jur?

Ce vad cei din jurul meu atunci cand se uita la mine, stiind ca sunt pocait(a)?

"Caci daca este cineva in Hristos, este o faptura noua. Cele vechi s-au dus, iata ca TOATE lucrurile s-au facut noi", asa spune Cuvantul.

Pot eu spune ca TOATE lucrurile vechi din viata mea s-au dus?

Fiecare dar, sa ne cercetam si sa vedem fiecare domeniu al vietii noastre. Sa vedem, nu cumva au mai ramas acolo lucruri vechi. Daca da, Dumnezeu sa ne dea putere prin Duhul Sfant ca toate lucrurile sa devina noi si noi insine sa devenim o faptura noua!

Hrana ta zilnica!

17 AUGUST

loan 19.1-16

În bătaie de joc, soldaţii îl îmbracă pe Isus cu o haină de purpură şi îi pun o coroană de spini. Şi, fiind astfel, Pilat acceptă să-L prezinte mulţimii, spunând: „Iată Omul!".

„Răstigneşte-L Răstigneşte-L!", răspund conducătorii cu turbare. Şi invocă un nou motiv: a hulit; 

„S-a făcut pe Sine însuşi Fiu al lui Dumnezeu". 

Aceasta îl pune şi mai mult în încurcătură pe guvernator. Acesta dinaintea lui ar putea fi nu numai un împărat, ci chiar un Dumnezeu (v. 7,8). Pentru a se linişti, îşi invocă puterea; Isus însă îl readuce la adevărata sa poziţie. Acest magistrat păgân află, cu siguranţă pentru prirna dată, prin ce autoritate este el învestit: nu a Cezarului, cum credea el, ci „de sus" (v. 11; Romani 13.1). Simţind că nu are nici-o putere asupra acestui Acuzat extraordinar şi că este total depăşit de cazul Său, vrea să-L elibereze. Iudeii însă nu-1 ascultă cu privire la aceasta şi fac apel la un ultim argument: „Dacă îl eliberezi pe Acesta, nu eşti prieten cu cezarul". În pofida avertismentului pe care-1 primise (v. 11), nu lui Dumnezeu, ci oamenilor va încerca guvernatorul să le facă pe plac şi să le dea ascultare. Din teamă, deopotrivă de revolta iudeilor şi de acuzaţia suveranului său, cu bună ştiinţă, Il sacrifică pe Cel Nevinovat.