Versetul zilei

1 iulie 2015

Judecata este gata să înceapă !

Hrana ta zilnica!

1 Iulie
Ioan 1.1-18
„Singurul Fiu" fâcându-L cunoscut pe Tatăl - astfel poate fi rezumată această evanghelie (v. 18; vezi 1 Ioan 4.9). Primul verset deja, în care fiecare termen trebuie bine cântărit, îl prezintă ca fiind Cuvântul, o Persoană eterna, distinctă de Dumnezeu, şi totuşi Dumnezeu. Cât de departe ne pot purta în trecut gândurile noastre, Cuvântul era (Psalmul 90.2). Acest Cuvânt creator însă, unica sursă de viaţă şi de lumină, nu ni se adresează din înălţimea cerului; nu, ci a venit în lume (v. 9), supunându-Se limitelor noastre de spaţiu şi de timp. 
Ce taină de nepătruns: „Cuvântul S-a făcut carne" (v. 14; 1 Timotei 3.16)! Şi n-a venit ca un mesager grăbit, care se întoarce repede la cel care l-a trimis. El „a locuit" (Şi-a făcut cortul) în mijlocul nostru, fără totuşi a înceta vreodată să fie „în sânul Tatălui" (v. 18). Tot ceea ce este Dumnezeu prin însăşi natura Sa: dragoste şi lumină (har pentru inima păcătosului şi adevăr pentru conştiinţa acestuia), s-a apropiat de noi şi a strălucit în această Persoană minunată. Întunecimile morale ale omului n-au înţeles însă adevărata lumină (v. 5). Lumea nu şi-a cunoscut Creatorul. Ai Săi nu L-au primit pe Mesia al lor (v. 11).
 Cât despre tine, cititorule, L-ai primit? 
Dacă răspunsul tău la această întrebare este da, atunci eşti un copil al lui Dumnezeu 
(v. 12; Galateni 3.26).

30 iunie 2015

Hrana ta zilnica!

30 IUNIE
Luca 24.36-53
Domnul ar fi putut să Se înalţe la cer în momentul învierii Sale. Dar dorea să-i întâlnească din nou pe iubiţii Săi ucenici (Ioan 16.22); voia să le dea o dovadă nu numai a faptului că era viu, ci şi că a rămas Om pentru totdeauna, acelaşi Isus pe care II cunoscuseră, II urmaseră şi-L slujiseră aici, jos. Dragi copii ai lui Dumnezeu, Acela pe care-L vedem în cer nu este numai „un duh" (v. 37), nici numai un „străin" (v. 18) pentru inimile noastre. Este Isus al Evangheliilor, Fiul Omului, cum ni L-a prezentat Luca, Mântuitorul cel tandru, pe care vom fi învăţat încă pe pământ să-L cunoaştem şi să-L iubim.
„Trebuie", „trebuia", „nu trebuia?" (v. 7,26,44,46). Tot planul lui Dumnezeu trebuia să se împlinească prin suferinţele lui Hristos, dar şi prin gloriile Sale.
Domnul Isus alege ca Betania să fie locul din care El îi va părăsi pe ai Săi. El îi aşază astfel, în chip simbolic, pentru timpul absenţei Sale, pe un nou teren, în afara sistemului iudaic (v. 50): terenul vieţii celei noi şi al comuniunii (loan 12.1).
Cel din urmă cuvânt al Domnului este o promisiune (v. 49), iar cel din urmă gest al Său, o binecuvântare (v. 50). El a plecat, dar inima alor Săi este plină de atunci încoace de bucurie şi de laudă. Ca obiecte ale aceleiaşi iubiri, să-L celebrăm şi noi pe Dumnezeul nostru, pe Tatăl nostru, şi ne vom bucura într-un Mântuitor desăvârşit.

29 iunie 2015

CHEMARE URGENTA LA POST SI RUGACIUNE!

Traim intr-o vreme de mare cernere si o mare lupta pe calea credintei.
Daca vrei sa ai prieteni si sa fii "normal", trebuie sa traiesti si sa accepti asa cum traieste lumea, daca vrei sa fii placut inaintea lui Dumnezeu, atunci esti socotit anormal de catre oameni.Tot ceea ce era anormal odata, astazi a devenit normal si bineinteles invers.
Tot mai multe batalii spirituale se dau printre cei credinciosi si un mare castig de cauza are cel rau in  aceasta lupta.
Vremurile pe care le traim sunt pe sfarsit, insa necazul abia incepe. Dupa hotararea recenta data de Curtea Suprema a SUA, mai toate institutiile, mai toti oamenii "normali" care mai cred in conceptul  de "FAMILIE", sunt revoltati. Parerile sunt pro si contra privind  homosexualitatea, insa legea lui Dumnezeu este sfanta si clara, "homosexualitatea este un pacat, iar plata pacatului este moartea"
Este revoltator si sunt atat de uimita ca intreaga planeta se zbate si se confrunta cu alte nenorociri, calamitati, neajunsuri, crize, razboi, foamete,etc, dar problema primordiala a unora este "homosexualitatea", legi prin care suntem obligati sa acceptam pacatul. Vorba romanului:"casa arde, baba se piaptana".
Mintea omului s-a imbolnavit atat de tare incat nu mai are limite. Si ca sa va convingeti, urmariti acest video http://www.gp.se/nyheter/goteborg/1.2743647-barnen-tagade-for-allas-lika-varde
in care copiii de gradinita, nevinovati si inocenti sunt scosi sa marsaluiasca pe strazi sustinand un miting organizat de aceasta categorie.
Poate spunem, "ei si...noi suntem in Romania, nu traim in USA"
Lucrurile nu sunt chiar asa. Legalizarea unei legi, obliga in primul rand supunere, iar ca biserica crestina, ca si crestini, nu putem accepta aceasta hotarare, iar nesupunerea atrage pedeapsa. Insa, intre pedeapsa oamenilor si cea a lui Dumnezeu....preferam pedeapsa oamenilor.
La Roma, peste 1 milion de oameni au manifestat impotriva acestei legalizari.
Discriminata de codurile penale si scoasa de pe lista bolilor psihice, astazi homosexualitatea este foarte intens promovata desi in urma cu 10-13 ani, Europa nu promova acest lucru. Insa tot ceea ce odata era anormal, astazi este normal.
 Imi amintesc de o poezie care are la un moment dat urmatorul vers:
"Tot ceea ce odata, era pacat...la noi este curat...". Din pacate, in aceasta situatie au  ajuns chiar  multi crestini in ziua de azi. Oameni a caror inima este impartita, oameni care spun ca traiesc langa Dumnezeu, dar se amagesc singuri. Oameni care declara una, dar traiesc alta. Oameni care accepta lucruri care sunt o uraciune inaintea lui Dumnezeu, si nu putini pastori in USA au decis sa sprijine aceasta categorie si sa accepte.

Ce avem de facut noi ca si crestini?
Este nevoie URGENTA de unire in post si rugaciune. Este tot ceea ce putem face!
Bineinteles se vor face tot felul de petitii sau alte modalitati de a ne exprima parerea, insa sincer, cred ca prea putin conteaza aceste demersuri. Singurul care poate interveni  este DUMNEZEU!

DOAMNE INDURA-TE DE NOI, DE USA, DE TOTI CRESTINII DE PRETUTINDENI. AJUTA-NE SA RAMANEM NECLINTITI PRINCIPIILOR BIBLICE SI SA RAMANEM STATORNICI PE CALE, INDIFERENT DE CONSECINTE!

De ce nu este pace....?

Cu foarte mare greutate reusesc sa mai scriu pe blog. Nu stiu daca numai eu am probleme cu timpul sau....? Drept este, ca pe langa toate activitatile pe care le aveam pana acum, m-am angajat la inca o activitate in plus si timpul pe care il aveam pana acum (mai liber) s-a ocupat cu aceasta activitate.
Ich möchte Deutsch lernen...asa ca mi-a ramas foarte putin timp, cu toate ca mi-am redus si programul la servici, dar ma rog Domnului sa reusesc sa fac fata la toate.

Citeam de dimineata din cartea Cronicilor si  mi-a ramas in minte un cuvant, "... si imparatia a avut pace sub el", adica sub domnia lui, vorbim de imparatul Asa
(2 Cronici 14:5/b)
In cel de-al doilea verset din acest capitol spune: "a facut tot ce era bine si placut inaintea Domnului"
De ce era pace sub domnia lui...? Pentru ca Domnul a dat odihna!(2 Cronici 14: 6)

Ne miram de ce nu este pace in lume...?
Oare mai marii nostri si ai altor state fac tot ce este bine si placut inaintea Domnului?
O intrebare la care ar trebuie sa raspundem noi, mai marii nostri si toti cei care doresc pacea.

Hrana ta zilnica!

29 IUNIE
Luca 24.13-35
Doi ucenici merg trişti pe drumul spre Emaus. După ce şi-au pierdut speranţa pământească într-un Mesia pentru Israel, se întorc acum la câmpurile şi la treburile lor (Marcu 16.12). Misteriosul străin care li Se alătură le va schimba însă complet firul gândirii. El începe prin a se mira de lipsa lor de pricepere şi de necredinţa lor (v. 25). Acestea două merg adesea împreună. Şi de câte ori neştiinţa noastră nu rezultă din faptul Că noi nu ne încredem (Evrei 11.3)! Apoi Domnul le deschide Scripturile acestor doi însoţitori de drum şi le dezvăluie în ele („cele despre El" (v. 27). Să nu uităm niciodată aceasta: cheia Vechiului Testament şi în special a profeţiilor constă în a-L căuta în ele pe Isus!
Remarcaţi cum Domnul Se lasă reţinut de cei care au nevoie de El: „a intrat ca să rămână" cu aceşti doi ucenici (v. 29). De-am putea avea şi noi această experienţă! Şi mai ales atunci când suntem descurajaţi şi când împrejurările au luat o întorsătură nedorită de noi, să învăţăm în prezenţa Lui să le acceptăm aşa cum sunt. Încurajarea pe care ne-o dau Scripturile (Romani 15.4: „încurajarea Scripturilor") ne va îndrepta apoi gândurile spre un Mântuitor viu şi ne va face inimile să ardă.

28 iunie 2015

Hrana ta zilnica!

28 IUNIE
Luca 23.50-56; 24.1-12
Intervenţia lui Iosif din Arimateea ne arată că harul atinsese, în acest om, pe de o parte, pe unul dintre cei bogaţi, puşi atât de des în discuţie de către Luca (vezi cap. 18.24; Matei 27.57), şi pe de altă parte, pe unul dintre fruntaşii poporului. 
Acest ucenic a fost special pregătit în vederea serviciului pe carte-1 împlineşte acum: cel de a înmormânta trupul Domnului (cf. Isaia 53.9). Duhul ni le prezintă apoi pe aceste femei devotate despre care este repetat că II însoţiseră pe Isus din Galileea (v. 49,55). Ele s-au ţinut strâns la Golgota; apoi cu mai multă dragoste decât pricepere, au pregătit miresme pentru a-1 unge trupul; de asemenea le vedem ducându-se la mormânt în dimineaţa celei dintâi zile a săptămânii şi având în acel loc o întâlnire minunată. Doi îngeri sunt acolo pentru a le anunţa că pregătirile lor sunt fără rost: Cel pe care ele îl caută nu mai este în mormânt; a înviat.
Experienţa creştină a multor copii ai lui Dumnezeu nu merge mai departe de cruce. Întrebarea uimitoare de la sfârşitul versetului 5 ar putea fi lor adresată. 
Dragi prieteni, să ne bucurăm! 
Isus nu este numai un Mântuitor mort pe cruce pentru păcatele noastre. El este „viu în vecii vecilor" (Apocalipsa 1.18). Şi noi trăim împreună cu El (loan 14.19)!

27 iunie 2015

America, tara care l-a uitat pe Dumnezeu!

Trist este ca prabusirea unei natiuni, este privita ca o adevarata victorie si asta chiar de presedintele acestei tari.
"Astazi a fost facut un mare pas in drumul nostru spre egalitate si este o mare victorie".
 Acesta este mesajul presedintelui Obama. 
Mi-am adus aminte de Sodoma si Gomora si pedeapsa care le-a fost data. 
Sa nu fi fost Dumnezeu destul de clar...?
Sa nu fi inteles America ca acest pacat este o uraciune inaintea lui Dumnezeu?