Hrana ta zilnica!

13 Ianuarie
Iov 11.1-20
Este rândul lui Ţofar să ia cuvântul. Chiar mai sever decât ceilalţi doi tovarăşi ai săi, acest ciudat mângâietor începe prin a-1 acuza pe Iov că este un vorbăreţ (v. 2), un mincinos şi un batjocoritor (v. 3); îi vorbeşte apoi despre nelegiuirea lui (v. 6), iar de la v. 13 îi zugrăveşte un tablou despre ceea ce ar trebui, după părerea lui, să facă pentru a fi binecuvântat de Dumnezeu: dacă faci (aceasta), dacă faci (aceea)...! Inclinaţia duhului nostru către respectarea minuţioasă a legii se numeşte legalism. Elifaz îl îndemnase deja pe Iov să-şi pună încrederea nu în Dumnezeu, ci în propria lui teamă de Dumnezeu, ca şi în onestitatea căilor sale (4.6), dar Iov nu fusese dispus să se încreadă în sine, ci în Domnul. Aceasta ne arată în faţa căror probleme tinde inima omului să se agate de propria îndreptăţire. Chiar şi un credincios este vulnerabil în faţa acestui spirit legalist care conduce la a gândi bine despre sine şi, prin urmare, la a subestima imensitatea harului lui Dumnezeu.
Versetele 7-9 se referă la infinitul Persoanei lui Dumnezeu în înălţime, în adâncime, în lungime şi în lărgime. Care muritor este capabil să îl aprecieze? Efeseni 3.18,19 dă răspunsul: Prin Duhul, toţi sfinţii pot fi făcuţi în stare să înţeleagă pe deplin „care este lărgimea, şi lungimea, şi adâncimea şi înălţimea" şi să cunoască „dragostea lui Hristos, care întrece orice cunoştinţă".

Rugăciunea de mulţumire

Dacă te afli printre cei care văd toate lucrurile numai în aspectele lor negative, începe a te ruga cam aşa:

„Chiar dacă sunt nemulţumit, când sună ceasul deşteptător, ajută-mă, o, Doamne, să Îţi mulţumesc că aud, în timp ce aşa mulţi oameni sunt surzi. Chiar dacă deschid greu ochii în faţa luminii unei noi dimineţi, Îţi mulţumesc, Doamne, că văd, când există atât de mulţi oameni care nu văd. Deşi de multe ori mă ridic greu din pat, Îţi mulţumesc, Doamne, că mi-ai dat puterea de a mă ridica în fiecare zi, când sunt aşa de mulţi oameni ţintuiţi la pat. Deşi în familia mea nu este întotdeauna soare, Îţi mulţumesc, Doamne, pentru că am o familie, în timp ce sunt aşa de mulţi oameni singuratici. Chiar dacă apartamentul meu nu este mobilat după ultima modă, Îţi mulţumesc, Doamne, că am un acoperiş deasupra capului, în timp ce alţii nu se pot bucura de aşa ceva. Deşi meniul nu este perfect echilibrat, Îţi mulţumesc, Doamne, pentru mâncarea care ne-o dai, când în lume sunt aşa de mulţi flămânzi. Chiar dacă munca mea nu este prea uşoară, Îţi mulţumesc, Doamne, că am un loc de muncă, în timp ce sunt aşa de mulţi şomeri…“.
O astfel de rugăciune de mulţumire va schimba multe lucruri.
Încearcă!

       Samanta buna 12.ian.2013

Ce ciudat....!

An de an in preajma sarbatorilor multi dintre noi, se ofera sa intinda o mana de ajutor celor care sunt in situatii mai dificile. Insa din pacate aceste sarbatori sunt scurte, sunt putine si trec repede asa cum si ajutorul nostru trece la fel, si dupa aceste sarbatori cei oropsiti sunt la fel.

Acum intr-adevar este greu sa mergi  si sa faci acelasi efort ca cel din luna dcembrie. Este drept ca  in decembrie parca e mult mai usor, insa daca ne-am pune in gand sa facem acelasi lucru in luna ianuarie sau februarie pare imposibil. Cam asa gandim majoritatea.

Numai ca citind intr-o carte cateva ganduri, era la un moment dat scris, "lucruri ciudate".

M-am pus sa le citesc si am vazut ca intr-adevar erau ciudate.

•  Ni se pare atat de mult sa dam 50 de lei unui nevoias, insa daca mergem la cumparaturi  50 de lei par atat de putini...
• Ni se pare atat de mult sa stam in biserica doua ore, insa asa repede trec doua ore in sala de cinema....
• Ni se pare asa mult sa citim un capitol pe zi din Biblie, insa asa repede devoram o carte cu 100 de file....
• Daca ne recomanda un prieten sa ascultam o predica de o ora ni se pare asa mult, insa 60 de minute de fotbal se termina asa repede....

Nu-i asa ca e ciudat...?

Doamne, da-ne intelepciune sa stim sa apreciem adevaratele valori!

Hrana ta zilnica!

12 Ianuarie
Iov 10.1-22
„Îţi place să asupreşti?" - este felul în care se pregătea Iov, în amărăciunea sa, să-I pună întrebarea lui Dumnezeu (v. 3). Scriptura îi răspunde cu un verset pe care nu trebuie să-1 uităm niciodată în încercările noastre: „El nu necăjeşte, nici nu întristează cu plăcere pe fiii oamenilor" (Plângeri 3.33): sunt cuvinte pe care cu atât mai mult nu trebuie să le piardă din vedere cei care sunt copiii Săi.
Asemeni lui Iov în v. 8-12, David se minunează şi el (în Psalmul 139.14-16) de modul în care a fost conceput. Cei doi ajung la aceeaşi concluzie: Cel care „m-a întocmit" în felul acesta şi care „m-a ţesut cu oase şi cu nervi" mă cunoaşte până în străfundul sufletului.

 Cum I-ar putea fi Lui ceva ascuns - orice ar fi? 

Lumina lui Dumnezeu, ochii Săi care scrutează păcatul, iată ce îl făcea pe Iov să nu se simtă deloc în largul său. Se vedea înaintea Domnului ca o pradă urmărită de leu (v. 16).

 Ca şi autorul Psalmul 139, Iov căuta la început să se ascundă de privirea lui Dumnezeu, dar la sfârşit va dori să fie cercetat şi cunoscut de El. Ce progres!
„Grija Ta mi-a păstrat duhul", recunoaşte Iov (v. 12). Fără această grijă, cine ştie până unde s-ar fi cufundat? Poate până la a-L blestema pe Dumnezeu şi la a-şi lua viaţa (2.9)... 

Să înţelegem şi noi cât de multă nevoie de Domnul are duhul nostru, pentru a fi protejat, un duh care cade atât de uşor pradă fie exaltării, fie deprimării!

Live-Virgil Neagu-Elim Timisoara

Maine 12.01.2014, sunteti invitati sa participati impreuna cu noi la inchinare in Biserica Penticostala Elim.

Serviciile divine vor avea loc dimineata  incepand de la ora 09-12, cat si seara de la orele 18-20. 

Seara, invitat sa aduca un mesaj din partea Domnului, va fi fratele Virgil Neagu. Dansul a fost si duminica trecuta si ne-am bucurat tare mult.

Serviciile bisericii pot fi urmarite si live pe http://www.elim.ro/

Va asteptam cu drag!

Unde cauti ajutor?

Exista o vorba din batrani, "un necaz nu vine niciodata singur", si din mica mea experienta de viata, subscriu la acest proverb.

Sunt perioade in viata in care totul merge ca pe roate si brusc apare cate o problema sau un necaz. Numai ca nici nu trece bine problema, se si iveste alta, iesim  din ea...si apare altceva.
Acum nu sunt  in aceasta ipostaza, insa am fost de multe ori si de fiecare data, cam asa s-a intamplat.Nu stiu daca acesta este modul lor(al necazurilor) de operare, insa intr-adevar este un mister pe care noi nu-l putem intelege.
Uneori suntem tentati sa spunem ca Dumnezeu ar fi incorect cu noi atunci cand suntem in necaz. Nu este suficient necazul in care ne gasim si imediat mai ingaduie inca unul.De ce oare...?
Unde este Dumnezeu atunci, se intreaba unii?
Pe cat sunt de benefice, nimanui nu-i face placere sa treaca prin necaz sau suferinta, insa intotdeauna necazul si suferinta l-au apropiat pe om de Dumnezeu.In necaz Il cautam pe Dumnezeu mai mult ca oricand si in suferinta realizam cat suntem de trecatori si  realizam cat de dependenti suntem de EL in acele momente.
Intotdeauna cand ne merge bine, prea putin ne gandim la Dumnezeu si asta ne face sa ne incredem tare mult in noi si in fortele noastre.Noi facem, noi rezolvam, noi si iarasi noi, insa cand ne vedem depasiti de situatie, atunci increderea  in propria noastra putere dispare si  abia atunci strigam, Tu Doamne si numai Tu.
Imi amintesc de Imparatul David cand s-a ascuns in pestera fiindca era urmarit de Saul,
"Ai milă de mine, Dumnezeule, ai milă de mine!
Căci în Tine mi se încrede sufletul; la umbra aripilor Tale caut un loc de scăpare, până vor trece nenorocirile"
David si-a cautat adapost in Domnul, pentru ca stia ca numai El il poate izbavi.
Tu ce faci....? Eu, ce fac in asemenea situatii?
Este clar ca necazul nu ocoleste pe nimeni si omul are parte in viata si de necaz si de bucurie. Viata in sine este asemenea unei rotite care se invarte in permanenta, azi esti sus, maine jos.
Ce faci in momentele in care esti jos...?
David spunea:"imi pusesem nădejdea în Domnul, şi El S-a plecat spre mine, mi-a ascultat strigătele"
In momentele de necaz  este foarte important sa ramanem langa El, pentru ca niciodata Dumnezeu nu ne va parasi si atunci cand Il chemam, El ne va da ajutorul.
....S-a plecat spre mine, mi-a ascultat strigătele spune David, insa in continuare el spune si ce a facut Domnul pentru el. Nu numai ca i-a ascultat strigatele dar i-a dat si ajutor, "m-a scos din groapa pieirii, din fundul mocirlei; mi-a pus picioarele pe stâncă şi mi-a întărit paşii"
Acesta este Dumnezeul  in care ne incredem noi! 
Nu doar ne asculta, ci ne ofera solutii  si ajutor.
Oamenii ne asculta la necaz, poate ca se ofera sa ne intinda si o mana de ajutor, insa ajutorul lor deseori este fara de putere in  anumite situatii disperate.
Cel care are solutii insa  la orice necaz, la orice boala, la orice problema care pentru noi pare de nerezolvat, DUMNEZEU este Acela.
Nu vrei sa iti pui si tu increderea in El?

 

"Când strigă un nenorocit, Domnul aude şi-l scapă din toate necazurile lui. 

Eu am căutat pe Domnul, şi mi-a răspuns: m-a izbăvit din toate temerile mele"

Stiuca umpluta!

 Nu sunt o bucatareasa extraordinara, insa de voie, de nevoie  trebuie sa o fac si pe asta.

Pentru ca  sunt nascuta la Dunare si inca mai am parintii in viata, le mai dau cate un mesaj sa-mi trimita un peste. De data asta mi-au trimis o stiuca. Este un peste bun, nu are oase marunte decat sira spinarii, si daca tot avea 45-50 cm, am preferat sa o fac umpluta.

Partea cea mai dificila mi-a fost sa ii scot pielea intacta, insa pana la urma m-am descurcat 

(drept este ca am avut nevoie de nitica ajutor)

Apoi am dezosat-o atat pe ea cat si inca una mai mica. Am dat carnea prin masina de tocat, ceapa am calit-o in ulei, am pus diverse condimente, doua-trei oua ca sa lege compozitia, patrunjel verde si pentru ca era destul de mare si apreciind ca nu am suficienta umplutura, desi am avut carne de la doi pesti (stiuca), am fiert cateva boabe de orez si am amestecat totul.

Am umplut  stiuca, si-apoi am cusut-o la loc.

Am asezat-o intr-o tava unsa cu ulei de masline, si chiar daca a fost mai mare decat tava pe care o aveam, i-am pus capul intr-o parte si tot n-am iertat-o.

Scoasa din cuptor, am lasat-o la racit. Apoi am taiat o lamaie in doua, jumatate am feliat-o si am pus cateva felii pe platoul pe care am asezat stiuca, iar cealalta jumatate i-am asezat-o in gura.

Satul unde toti locuitorii locuiesc in centru!

Nu-i asa ca e interesant?

Citeam azi la servici despre aceasta localitate Charlottenburg, care se afla in Banat la 50 de km de Timisoara, sincer nici nu stiam.

Charlottenburg este satul unde toți locuitorii locuiesc… în centru!

Charlottenburg a fost conceput în perioada habsburgică, mai exact în secolul al XVIII-lea, de către șvabii bănățeni. Elementul de unicitate este dat de forma sa circulară, nemaiîntâlnită în zona vestică a țării noastre, scrie turismistoric.ro.

Cu un diametru de 210 metri, satul impresionează prin perfecta sa simetrie. Iată ce ne informează meșterul pantofar Johann Steube, prin intermediul unei scrisori: "Acest sat este singurul sub formă circulară. În mijlocul satului se găsește o fântână acoperită cu apă foarte bună. În jurul fântânii se găsește o plantație de duzi, în spatele căreia se găsesc casele, acestea având în curte grajd și șură. Apoi urmează grădina, unde se găsește plantată vița de vie. Nici o casă nu este nici cu un deget mai înaltă ca alta, și nici cu un picior mai distanțată una față de alta, având un stil foarte frumos simetric; la fel și cele patru intrări în sat – au aceeași distanță una față de alta. 

Datorită unicității sale, întreaga localitate a fost declarată monument istoric de către Ministerul Culturii și Cultelor.
Stire preluata de pe http://www.realitatea.net