De cate ori nu am picat testul si eu.....?

De-atatea ori am citit istoria poporului Israel, insa niciodata nu am inteles scopul lui Dumnezeu atat de bine ca acum, scopul pe care l-a avut fata de ei.

Cand citesti istoria lor iti vine sa spui..."Doamne, cat de neintelepti au putut fi...", desi noi sau hai sa ma refer doar la mine personal, eu sunt mai neinteleapta ca poporul Israel de atatea ori...

Privesti in urma ta si  vezi experienta prin care te-a trecut Dumnezeu, vezi drumul printre doua ziduri de apa involburata, iar tu mergi prin el si ajungi la mal neatins si nevatamat, vezi cum aceeasi apa se uneste si-i omoara pe toti cei care au vrut sa iti faca rau. In asemenea situatie nu poti decat sa te minunezi  si sa pui ce maret si puternic Dumnezeu ai!

Dar iata ca la scurt timp ajungi insetat, flamand si rupt de oboseala invartindu-te fara o destinatie precisa.Incepi  sa murmuri, sa cartesti si uiti repede ca nu cu mult timp in urma Dumnezeu te-a ajutat.

Oare chiar crezi ca te va lasa Dumnezeu acum? Atunci care a fost scopul interventiei Sale?

Dupa ce Dumnezeu ne ofera ajutorul si ne smereste, intotdeauna urmeaza si  aceea perioada de incercare si de testare.

Oare de cate ori nu am picat testul si noi.....?
Oare Dumnezeu ne-a salvat din mocirla pacatului doar pentru un moment anume sau o anumita perioada?
De ce atunci cand suntem in incercare si credem ca Dumnezeu ne-a uitat, nu ne amintim ca EL a fost Cel care ne-a salvat?
Oare, doar pentru asa scurta durata a fost salvarea si purtarea Lui de grija?

Suntem doar intr-o vreme a testarii noastre, Dumnezeu este acelasi si atunci si acum, si tot El ne va calauzi si ne va da izbanda si acum, chiar daca ne aflam in pustiu.

Hrana ta zilnica!

20 Noiembrie
Ezra 6.1-12
O nouă scrisoare a acuzatorilor pleacă deci spre capitala imperiului, dar ea îi va pune în încurcătură.
Nu numai că cercetările pe care Darius le întreprinde permit redescoperirea edictului lui Cirus, dar însuşi împăratul, în răspunsul său, ia în mână cauza rămăşiţei lui Iuda şi a construirii Templului. Şi, ca paharul să fíe plin, dă dispoziţie chiar vrăjmaşilor iudeilor să le acorde acestora tot ajutorul necesar. În finalul său, decretul lui Darius este însoţit de cumplite ameninţări contra acelor persoane care i-ar modifica conţinutul. Acesta a fost deci rezultatul poziţiei clare şi îndrăzneţe adoptate de bătrânii iudeilor (5.11,12; vezi Matei 10.32). 

Atitudinea lor I-a dat Domnului ocazia să-Şi arate public aprobarea.
Este încurajator să-1 vedem pe împărat, în v. 10, recunoscând puterea rugăciunilor către Dumnezeul cerurilor şi chiar solicitându-le pentru sine şi pentru fiii săi. Acest Dumnezeu al cerurilor este acum Tatăl nostru; să nu neglijăm să-I vorbim. În plus, suntem îndemnaţi să ne rugăm „pentru toţi oamenii" - şi în mod special ,pentru împăraţi (autorităţi) şi pentru toţi cei care sunt în poziţii înalte, ca să ducem o viaţă paşnică şi liniştită, în toată evlavia şi demnitatea" (1 Timotei 2.1, 2).

25 de ani !!!

Peste doua zile va incepe sarbatoarea!

25 de ani  de bucurii in noua cladire in care este astazi Biserica Elim.

Incepand de joi  si pana duminica, vor avea loc in fiecare seara servicii de evanghelizare in Biserica Penticostala Elim.Vor fi invitati atat din tara cat si de peste hotare, insa va fi un mare INVITAT  SPECIAL, DOMNUL ISUS. 

De-aceea va rog sa nu intarziati, fie a veni alaturi de noi la  inchinare, fie a participa online  pe: http://www.elim.ro/, deoarece fiecare serviciu va fi transmis live.

Multumim inca de-acum Domnului pentru modul in care Duhul Sfant va  lucra in fiecare zi.

Va asteptam cu drag!

Din veșnicii m-ai cunoscut....

   

Din veșnicii m-ai cunoscut
Și m-ai ales pentru Tine.
Puterea Ta prin mâna Ta
Oriunde merg e cu mine…


“Aleluia!” strig către Tine
Gloria Ta în veac va ține
Când vei reveni, nedespărțiți vom fi
Și în veci slava Ta o voi vedea…

La Tine vin azi să mă-nchin
Primește-mă în brațele Tale
Ai fost mereu destinul meu
Isus e singura cale…

“Aleluia!” strig către Tine
Gloria Ta în veac va ține
Când vei reveni, nedespărțiți vom fi
Și în veci slava Ta o voi vedea…

De ce sunt in pustiu?

Dorind mai mult sa gasesc raspunsul la unele intrebari pe care asa cum mi le pun eu, cred ca vi le  puneti multi  dintre dumneavoastra,

"Doamne, unde esti ?", am inceput sa caut si sa citesc mai mult in ceea ce priveste  perioada de pustiu a vietii in care de multe ori ne gasim fiecare dintre noi.
De fapt cred inainte de a merge mai departe ar fi bine sa ne amintim unul din versetele scrise de dr. Luca 3:22
.... Duhul Sfânt S-a coborât peste El în chip trupesc, ca un porumbel. Şi din cer s-a auzit un glas care zicea: „Tu eşti Fiul Meu preaiubit: în Tine Îmi găsesc toată plăcerea Mea!”
Iata ca in mod public Dumnezeu isi recunoaste Fiul, ba mai mult declara ca Isi gaseste toata placerea in El, cu alte cuvinte "IL iubea".
Mai departe in primul vers. al cap. urmator, cap.4 intervine o schimbare,
"Isus, plin de Duhul Sfânt, S-a întors de la Iordan şi a fost dus de Duhul în pustiu.."
Iata ca desi Il iubea, TOTUSI Tatal Lui, ingaduie sa fie dus in pustiu. Sa-L fi suparat cu ceva...?
Nicidecum! 
Doar ca acolo este locul unde incepe pregatirea pentru a deveni adevarati luptatori.
Pustia prin care este ingaduit sa trecem nu este pedeapsa sau respingerea de catre Dumnezeu fata de noi, nu este locul infrangerii ci este un loc al biruintei daca ascultam de El. Infrangere poate fi doar daca ascultam de propriile noastre dorinte si nu tinem seama de ceea ce ne spune Dumnezeu.
Poporul Israel daca ar fi ascultat de ceea ce le-a spus Dumnezeu, aceea perioada ar fi fost efectiv o calatorie care trecea prin pustiu dupa care ajungeau in Tara Promisa, insa datorita neascultarii lor, in loc ca acea calatorie sa fie de scurta durata, ea s-a transformat intr-un pelerinaj de o viata, 40 de ani in pustiu...si la urma au pierit toti, doar doi au ajuns la destinatie.
Nu acesta era scopul lui Dumnezeu pentru ei, ci experienta din pustie care s-a transformat o calatorie de o viata, a fost rezultatul nescocotirii lui Dumnezeu si a poruncilor Sale. 

Daca azi ne gasim  in pustiu indiferent care dintre noi, important este sa retinem ca am ajuns acolo pentru ca Dumnezeu are un scop cu noi, suntem acolo sa fim echipati si slefuiti pentru o noua lucrare in viata noastra.Cu cat intelegem ce vrea Dumnezeu de la noi, cu-atat e mai scurta perioada din pustiu, cu cat ne incapatanam sa ne facem NOI propriul traseu, propriul orar si sa ne satisfacem propriile dorinte cu atat mai mult va dura pustia din viata noastra.
Doamne ajuta-ma sa inteleg de ce sunt acolo si ce vrei sa fac!

Aviz amatorilor!!!

Pentru ca suntem in sezonul in care aud si in stanga si dreapta ca se discuta doar despre preparatul licorii care le dau atat bataie de cap multor oameni, am gasit o istorioara scrisa de Ion Tiraf, istorioara care e demna de luat in seama.

Pe un drum ingust mergea doua carute. La un moment dat unul vroia sa il depaseasca pe celalat, dar pentru ca drumul era ingust nu prea avea loc. Asa ca cu glas raspicat a inceput sa strige:

-Da-te la o parte sa trec!

-Dar ce, pe urma mea nu poti merge?- raspunse celalalt

-NU, pentru ca mi se cuvine  sa merg inaintea ta, raspunse carutasul grabit.

-Dar de ce?

-Eu car spirt si tuica!

-Atunci frate, ai dreptate. Treci inaintea mea pentru ca eu duc in caruta cosciuge si trebuie sa merg dupa tine , caci eu traiesc de pe urma ta !!!

Aviz amatorilor!!!

Doamne, unde esti?

Dar, dacă mă duc la răsărit, nu este acolo; dacă mă duc la apus, nu-L găsesc: dacă are treabă la miazănoapte, nu-L pot vedea; dacă Se ascunde la miazăzi, nu-L pot descoperi.

Iov 23:8-9

Cred ca Iov  se afla in acest moment in cea mai pustie perioada a vietii sale.Avea o nevoie acuta de Dumnezeu si nu-L gasea.

Cred ca nimic nu este mai trist decat sa iti amintesti momentele frumoase din viata ta, in care doar pronuntandu-i Numele, El deja era prezent langa tine, doar framantandu-te pentru o anumita problema si ea se rezolva...

Dar iata ca uneori trebuie sa trecem si prin anumite momente in viata in care strigam: "Doamne, unde esti?" 

Se intampla ca uneori sa te rogi pentru o anumita problema si nu o data, ci o perioada lunga de timp, si cu toate astea  uneori se pare ca cerul a tras o perdea groasa prin care sa nu treaca nimic.  Nu ai asemenea senzatii niciodata?

Daca ne uitam in Scriptura vom gasi oameni care au trecut prin ceea ce treci tu sau poate trec eu. Eu sincer am avut parte de aceste trairi si inca mai am, pentru ca atata timp cat nu am primit raspunsul la multe rugaciuni pe care le-am inaltat dupa voia Sa, intreb de multe ori..."Doamne, de ce  nu ma auzi? Spre exemplu dorinta de a fi mantuiti si copiii mei, eu cred ca este o rugaciunea dupa voia Sa.
"...doreşte ca niciunul să nu piară, ci toţi să vină la pocăinţă"

Sa ne amintim doar cativa  dintre inaintasii nostri care au trecut prin aceasta situatie, Moise, Iosif si  batranul Iov. Toti au trecut prin  asemenea momente, Moise luat si crescut ca print la Faraon,  se lupta mai apoi 40 de ani in pustie, Iosif  iubit si favorizat de tatal sau, iata-l aruncat in groapa, umilit si vandut ca sclav de proprii lui frati, Iov cel mai de vaza om dintre toti locuitorii Rasaritului, bogatii imense, copii, nevasta, slujitori, vite, etc...

Iata-i pe toti trei intr-un moment pustiu al vietii lor in care se intreaba:

"Doamne, unde esti?"

 Te gasesti cumva in aceeasi situatie?

Locul cel mai sfant  in care il poti gasi pe Dumnezeu, este in aceasta pustie a vietii tale.

Aici Dumnezeu se arata intr-un mod aparte, aici Dumnezeu ne invata cum sa ne pregatim pentru tot ceea ce va urma sa lucreze in viata noastra.

Insa pentru aceasta trebuie sa acceptam ca drumul spre cer, drumul spre victorie, trece si prin pustiu.

Hrana ta zilnica!

19 Noiembrie
Ezra 5.6-17
În timp ce, sub „ochiul Dumnezeului lor" (v.5; Psalmul 32.8), iudeii au reînceput lucrul, vrăjmaşii, pe de altă parte, îşi reiau planurile rele.
Atât timp cât viaţa noastră creştină se află în declin, cât timp ne căutăm propriile interese, nu-i dăm diavolului nici o bătaie de cap. În mod sigur va avea grijă să nu ne deranjeze din somnul nostru. Îi convine de minune. Dar odată ce Domnul, prin Cuvântul Său, ne trezeşte inima şi zelul pentru El, imediat îl găsim pe Satan din nou în drumul nostru (vezi 1 Corinteni 16.9).
Guvernatorul şi însoţitorii lui folosesc aceleaşi tactici care au reuşit atât de bine în capitolul anterior: ei îi scriu lui Darius, noului împărat, încercând să-1 facă să intervină, dar de data aceasta îşi ascund vrăjmăşia sub o haină a indiferenţei şi chiar a toleranţei. Scrisoarea lor, care cuprinde declaraţiile bătrânilor lui Iuda, constituie în mod involuntar o frumoasă mărturie în favoarea acestora (v. 11 şi următoarele). Aceşti bătrâni nu s-au ruşinat să se numească pe ei înşişi slujitori ai lui Dumnezeu, nici să descopere ce a făcut Domnul pentru ei, chiar dacă aceasta însemna să mărturisească greşelile părinţilor lor.