Versetul zilei

6 noiembrie 2012

Multumiri..si iarasi multumiri !

Astazi vin sa ii multumesc Dumnezeului meu pentru ca este atat de maret !!!
LUI ii aduc mii de multumiri pentru ca ma iubeste, pentru ca imi iubeste familia  si ne vrea cu  gelozie pentru EL.
Niciodata nu am incetat sa ma rog pentru mantuirea copiilor mei si am toata incredintarea ca Dumnezeu va lucra in viata lor. Astazi si-a arat toata puterea...!
 Cum sa nu vin sa ii multumesc, cand viata fiului meu a fost salvata azi...?
De ceva vreme, am avut aceasta incredintare ca Dumnezeu va incepe sa lucreze in viata celui mare.Astazi Dumnezeu si-a inceput lucrarea...si a inceput aratandu-i cat de mult il iubeste.

In zorii zilei, baiatul a avut un accident de masina.Circuland regulamentar pe o sosea, venind inspre Timisoara, din sens opus a venit o masina al carui sofer a adormit la volan si a patruns pe contrasens indreptandu-se direct spre masina fiului meu. Avand doua pasagere in masina pe bancheta din spate pentru care era raspunzator de viata lor, si fiind  in timpul serviciului, deoarece este taximetrist, a trebuit sa ia o decizie intr-o fractiune de secunda, pentru ca masina gonea cu 100 de km/ora spre el...si slava Domnului  ca mana lui Dumnezeu l-a protejat si l-a scapat.Cel care a adormit la volan, a lovit taxiul si l-a aruncat pe camp unde acolo s-a rostogolit de cateva ori. Una dintre pasagere, o tanara de 31 de ani, a decedat pe loc, cealalta femeie este in spital cu leziuni..iar baiatul meu....NEATINS..nici macar o zgarietura.
Acesta este Dumnezeul in care ma incred...glorie LUI !
Stiu ca  Dumnezeu a inceput sa ii vorbeasca...stiu ca il are in planul Sau de mantuire, stiu ca sangele LUI poate sa ii curateasca si pacatul lui...de-aceea voi continua sa ma rog, atat pentru el cat si pentru familia fetei mele. Amandoi sunt adusi in rugaciunile mele zi si noapte...si stiu ca intr-o zi Domnul ma va asculta....asa cum i-a ascultat si rugaciunile mamei mele.

Doamne iti multumesc ca L-ai ocrotit si L-ai salvat...dar inainte de toate, Te rog salveaza-le si sufletul lor.
http://www.tion.ro/o-femeie-a-murit-intr-un-accident-petrecut-pe-ruta-timisoara-recas/1199086
O rugaminte celor care imi scrieti si doriti si un raspuns de la mine, in speta fr. Murray. Deorece nu a-ti lasat o adresa de contact, si pentru a putea lua legatura cu dumneavoastra, rog a-mi lasa o adresa sau un nr. de contact.Mesajul il  voi primi in casuta de email si va voi contacta. Pana atunci va doresc pace si binecuvantare in Domnul.
Va multumesc de mesaj!

"......şi să-i vorbiţi aşa: „Să trăieşti în pace, şi pacea să fie cu casa ta şi cu tot ce este al tău"
1 Samuel 25:6
"Cât despre dragostea frăţească, n-aveţi nevoie să vă scriem; căci voi singuri aţi fost învăţaţi de Dumnezeu să vă iubiţi unii pe alţii" 
1 Tesaloniceni 4:9

Jertfa si sacrificiu...!

Timpul pe care il punem la dispozitia Domnului  este cel mai frumos si benefic timp de partasie cu EL.  
De foarte multe ori ne  facem timp pentru orice altceva...dar din pacate petrecem prea putin timp cu Dumnezeu .Timpul pe care il petrecem in inchinare  si  rugaciune, este timpul care in care Dumnezeu ne prelucreaza si ne modeleaza pentru ceea ce va urma in viata noastra. 
Niciunul  din noi nu cunoastem ce va urma, insa  este UNUL care cunoaste viitorul. Luni de zile si chiar ani, l-am rugat pe Dumnezeu sa ma foloseasca acolo unde crede ca are nevoie de mine, si inca ma mai rog si in continuare. Deseori in  lumea spirituala  este o lupta puternica intre noi si "celelalte soapte",si atunci cand nu ai in jurul tau oameni potriviti, risti sa te indepartezi de Dumnezeu, atunci cand nu mai ai rabdare sa astepti, risti sa pierzi o binecuvantare. 
Cred ca e momentul cand Dumnezeu vrea sa ma foloseasca si dincolo de  lucrurile privite  la suprafata si cu ochii pamantesti..am incercat sa  privesc in profunzime si prin ochii spirituali.
Stiu ca Dumnezeu m-a prelucrat pentru momentele care vor urma in viata mea.Pot fi momente de criza sau pot fi momente de bucurie si binecuvantare...nu pot stii, dar stiu un singur lucru: "cu Dumnezeu chiar si greul este mai usor"

Hrana ta zilnica !


6 Noiembrie Deuteronom 25.1-10
Anumite delicte atrăgeau după sine pedeapsa corporală şi aceasta trebuia să fie aplicată, dar cu măsura. Evrei 12.9 precizează că pedeapsa corporală este un privilegiu al disciplinării părinteşti care contribuie la impunerea respectului (vezi Proverbe 23.13, 14). Dumnezeu foloseşte această pedeapsă cu nuiaua ca exemplu al disciplinării pe care El însuşi o aplică în cazul copiilor Săi, amintindu-ne că El „îl disciplinează pe acela pe care îl iubeşte şi biciuieşte pe orice fiu pe care-1 primeşte" (Evrei 12.6).
Dar, în înţelepciunea Sa, cunoscând firea crudă a omului, stabileşte o limită: cel vinovat nu va putea primi mai mult de patruzeci de lovituri. Pentru a se asigura că nu depăşesc această limită, iudeii obişnuiau să aplice „patruzeci de lovituri fără una". In ura lor faţă de Evanghelie, Pavel ne aminteşte că în cinci rânduri i-au aplicat această pedeapsă nedreaptă (2 Corinteni 11.24).
Un alt verset  evocă lucrările apostolului (1 Cor. 9.9). Finalul instrucţiunilor cuprinde învăţătura privitoare la cumnaţi, care va fi folosită de saduchei pentru a-I întinde o cursă Domnului Isus în subiectul despre înviere. Atunci El le va răspunde: „Vă rătăciţi, necunoscând Scripturile ..." (Mat. 22.29). Şi pentru noi, calea pentru a nu ne rătăci niciodată este buna cunoaştere a Cuvântului Dumnezeului nostru şi sprijinirea pe el.

5 noiembrie 2012

Hrana ta zilnica !


5 Noiembrie Deuteronom 24.7-22
Dumnezeu este lumină; Dumnezeu este dragoste (vezi 1 loan 1.5; 4.8). El Se revelează sub acest dublu aspect în poruncile aparent cele mai mici. Lumină: condamnă hoţul, supraveghează apariţia leprei (simbol al păcatului), cere dreptate din partea celui care dă cu împrumut şi a celui care angajează lucrători, apreciază măsura de responsabilitate a fiecărui păcătos. Dragoste: are ochii îndreptaţi spre toţi cei oprimaţi: datornici, săraci, străini, văduve, orfani, slujitori, iar strigătele lor ajung la urechile Lui. Este ceea ce declară Iacov cu privire la acei bogaţi care opriseră plata lucrătorilor care le seceraseră ogoarele (Iacov 5.4).
Lumea îi admiră pe cei puternici şi bogaţi. Cei slabi şi mici, dimpotrivă, îi interesează în mică măsură. Dragi copii ai lui Dumnezeu, să veghem să nu ne lăsăm atraşi de o astfel de atitudine. Stăpânul nostru a traversat această lume ca un rob, ca un străin, ca un sărac. Isus din Nazaret n-a fost subiect al consideraţiei. A fost „dispreţuit şi părăsit de oameni ... şi noi nu L-am preţuit" (Isaia 53.3). „Voi l-aţi dispreţuit pe cel sărac" remarcă Iacov în cap. 2.6. 
În acelaşi timp, Psalmul 41 se deschide astfel: „Ferice de cel care-1 înţelege pe sărac!"

4 noiembrie 2012

Hrana ta zilnica !


4 Noiembrie Deuteronom 23.15-25; 24.1-6
Să-L privim pe Isus învăţând ucenicii şi mulţimile. Parcurgând poruncile lui Moise, pe care fariseii le respectau întocmai, El dorea să-i facă să pătrundă gândul lui Dumnezeu, înţelepciunea Sa, dragostea Sa. Astfel de exemplu avem când ucenicii Săi striveau spice trecând prin lanurile de grâu în zi de Sabat sau când întrebau cu vicleşug despre divorţ (Matei 12.1 ...; 19.3 ...). Să încercăm şi noi, citind aceste capitole, să descoperim aceeaşi înţelepciune divină şi aceeaşi dragoste. Alături de o dreptate absolută străluceşte o bunătate desăvârşită.
Sunt apărate drepturile proprietarilor, fără ca acest lucru să se facă în dauna îndatoririlor frăţeşti cu privire la milă. Numai Dumnezeu poate stabili un astfel de echilibru şi este important să-1 observăm în lumea noastră întotdeauna gata să treacă de o parte sau de alta. Copilul lui Dumnezeu nu are de ales între diferite sisteme politice, economice sau sociale. Pentru el, aceste probleme sunt rezolvate dinainte. El nu are altă doctrină decât aceea de a se supune voii Tatălui său şi această voie nu se află nici în ziare, nici în cărţile oamenilor care o pot descoperi, ci în „Cuvântul viu, care rămâne pentru totdeauna, al lui Dumnezeu" (1 Petru 1.23)

3 noiembrie 2012

Hrana ta zilnica !


3 Noiembrie Deuteronom 22.1-12
Domnul nu condamnă numai răul evident şi grosolan (cap. 21). El dezaprobă orice formă de egoism. Pierderea unui bou sau a unui măgar este semnul lipsei unei supravegheri susţinute (1 Samuel 9.3). Totuşi Dumnezeu doreşte prin aceasta să mă înveţe că nu am dreptul să fiu indiferent cu privire la ceea ce i se întâmplă aproapelui meu. El îmi aminteşte că acesta este fratele meu şi mă invită să mă ocup de ce îi aparţine lui cu tot atâta grijă ca şi cum ar fi ale mele. Fără berbecul său pentru jertfă, fără boul său pentru a ara, fără măgarul său pentru a-i purta poverile, cum ar fi putut un israelit să-1 slujească DOMNULUI şi să supravieţuiască? Să nu fim ca acei credincioşi pe care îi deplângea Pavel pentru că le lipsea duhul de slujire: „Toţi caută cele ale lor ..." (Filipeni 2.21; citiţi şi 1 Corinteni 10.24).
Versetul 5 este aplicabil mai ales în zilele noastre, când femeia caută să fie egală cu bărbatul. Aceasta este o răsturnare a ordinii lui Dumnezeu în creaţie. In orice fel, chiar dacă
puterea de înţelegere a acestor învăţături ne scapă, să ne păzim de „ceartă" (1 Corinteni 11.16).
Versetele 9-11 ne amintesc faptul că Dumnezeu nu doreşte în viaţa şi în mărturia copiilor Săi nici conflicte, nici amestecul adevărurilor divine cu principiile acestei lumi.

2 noiembrie 2012

hrana ta zilnica !


2 Noiembrie Deuteronom 21.10-23
Mari erau privilegiile întâiului-născut în Israel (v. 17). Dar ce sunt acestea în comparaţie cu avantajele pe care le avem dacă suntem copii ai unor părinţi credincioşi, crescuţi după învăţăturile Cuvântului? Nu este trist să constatăm că, în ciuda privilegiilor atât de mari, mulţi au apucat pe calea fiilor nesupuşi şi răzvrătiţii O asemenea cale pentru tânărul israelit sfârşea cu moartea fără milă. Trebuia ucis cu pietre în temeiul mărturiei propriilor lui părinţi. Ori această istorie a fiului nebun, beţiv şi desfrânat o regăsim în Luca 15, dar având un cu totul alt final. Fiul risipitor nu era cu nimic mai bun decât fiul răzvrătit din acest capitol. Dar harul 1-a găsit şi a lucrat în inima lui, împingându-1 la pocăinţă. Astfel, în loc de acuzaţia tatălui, el găseşte braţele sale deschise; în loc de o sentinţă necomutabilă, o iertare deplină; în locul morţii, casa tatălui, ospăţul, bucuria.
O altă moarte teribilă este amintită în v. 22 şi 23. Şi aceea este o imagine a Fiului preaiubit, a Fiului ascultător care a murit în locul nostru! „Blestemat este oricine este atârnat pe lemn" reaminteşte Galateni 3.13. De nepătruns este taina crucii! Hristos a fost făcut blestem, pentru ca binecuvântarea promisă prin credinţă să ajungă până la noi.