Razboiul influentelor !

Nu stiu cati dintre noi, cei care mai avem inca copii  la o varsta a adolescentei, nu ne confruntam cu ei cu diferite probleme? Poate ca unora le este rusine sa recunoasca prin ceea ce trec, altii n-au curajul sa spuna nimanui, insa fie ca recunoastem sau nu, copiii din generatia de astazi se confrunta cu mari probleme.

 Eu una am copil la inceputul adolescentei si impreuna ne confruntam cu diferite probleme, "problemele adolescentului", chiar daca in generatia mea varsta de 12 ani eram socotiti copii, chiar si generatia copiilor mei mai mari 28 respectiv 26 de ani, la 12 ani tot copii erau socotiti.

Generatia actuala s-a maturizat mult mai repede, ei sunt plini de informatie, tehnica este foarte avansata si oricat ma straduiesc sa il tin departe de toate aceste lucruri, la un moment dat toate acestea ajung la el si uneori ma vad neputincioasa in fata acestui asa zis "razboi intre generatii".

Ca si parinti cautam sa-i tinem aproape de Dumnezeu, sadim in inima lor invataturile Scripturilor, ii ducem la biserica, ii implicam in tot felul de actiuni si slujiri, dar vine vremea cand cresc, merg la scoala, ies in societate, in lume si lumea vine inaintea lor cu o oferta foarte bogata si tentanta, insa din pacate in continutul acestui pachet de oferta nu exista Dumnezeu.

Aici intervine acest razboi al influentelor despre care vorbeste fratele Luigi Mitoi.

Chiar daca dureaza mesajul o ora merita ascultat, credeti-ma. Merita ascultat atat de noi ca si parinti dar si de copiii nostri, Eu una, mi-am luat odrasla si am ascultat impreuna acest mesaj. 

Cred, si ma rog ca Dumnezeu sa lucreze in continuare in inima lui, dar nu numai ci si in inima copiilor dumneavostra, cei care treceti cu ei prin diferite probleme.

Doamne cat ai fost de bun!

Cat ii de frumos Mesia

Doamne cat ai fost de bun....!

Matur sau prunc?

"....şi, ca nişte prunci născuţi de curând, să doriţi laptele duhovnicesc şi curat, pentru ca prin el să creşteţi spre mântuire"

1 Petru 2:1 

 

Orice copil nascut de curand este un prunc, iar  ca sa creasca are nevoie de hrana.

Orice crestin care L-a primit pe Hristos este tot un prunc, din punct de vedere spiritual, ori ca te poti maturiza ai nevoie zi de zi de hrana spirituala necesara  cresterii spirituale.

Din pacate multi crestini chiar daca L-au primit pe Hristos in urma cu mai multi ani au ramas la stadiul acesta de "prunci nascuti de curand", si asta datorita faptului ca s-au multumit doar cu acest legamant incheiat, crezand ca este suficient si nu si-au dorit mai multa hrana.

Dorind laptele duhovnicesc si curat, aceasta ne-ar fi ajutat sa crestem zi de zi tot mai mult in credinta, spre mantuirea noastra. Insa starea de automultumire a contribuit la stagnarea cresterii spirituale, ramand doar un prunc nascut de curand.

Fiind intr-o asemenea stare este foarte usor sa ne lasam  atrasi si amagiti de pacate marunte uneori, dar care ne pot conduce spre un destin tragic.

Diavolul niciodata nu va veni sa ne ceara lucruri mari si categorice, ci va veni cu lucruri marunte inaintea ta. Fiind doar un prunc riscul este sa cazi in capcana lui foarte usor.

Ca sa prinzi o pasare nu trebuie sa ii prinzi decat un picior, ca sa se scufunde o nava mare, nu-i trebuie decat o singura gaura. Tot la fel si in viata noastra de crestin, este suficient doar un pacat tolerat si diavolul ne va castiga incet, incet de partea lui. De-altfel chiar si in viata bisericii, nu trebuie toti sa pacatuiasca, este suficient unul singur cu pacate tolerate si prin acesta va atrage pe multi de partea lui.

Ce fel de crestin sunt eu, matur sau prunc?

"....şi, ca nişte prunci născuţi de curând, să doriţi laptele duhovnicesc şi curat, pentru ca prin el să creşteţi spre mântuire"

 

Aceasta dorinta ne va ajuta sa devenim maturi spiritual. 

Omul matur este umplut cu Hristos si se lauda in Hristos si nu cu lucrurile lui, avand o gandire nu ca lumea, ci o gandire  innoita in Hristos, iar chipul  lui va fi asemeni chipului lui Hristos.

Doamne pune in noi dorinta aceasta de a cauta hrana pentru sufletul nostru, dar si vointa de a  pune in practica vietii noastre ceea ce gasim scris in Cuvantul Tau!

 

Hrana ta zilnica!

20 DECEMBRIE
Marcu 12.18-34
La rândul lor, saducheii încearcă să-şi măsoare înţelepciunea cu cea a Domnului Isus. În realitate, ei nu credeau în înviere (v. 18; Fapte 23.8), iar Domnul îi înfruntă, în v. 26, tocmai pe acest teren, închizându-le gura prin Cuvânt. Deşi învierea este dublu confirmată, atât prin Scripturi, cât şi prin puterea lui Dumnezeu care L-a înviat pe Hristos (v. 24), totuşi s-ar părea că niciun alt adevăr nu este mai mult pus la îndoială de necredinţa oamenilor (vezi Fapte 26.8). însă, aşa cum dovedeşte Pavel în 1 Corinteni 15, în înviere este cuprins unul dintre adevărurile fundamentale ale creştinismului: de el nu ne putem atinge fără ca întreaga noastră religie să se prăbuşească.
Spre deosebire de împotrivitorii precedenţi, cărturarul care îl întreabă pe Domnul despre porunca cea mai mare dă la iveală onestitate şi pricepere. Dragostea, răspunde Domnul Isus, este cea dintâi poruncă: dragostea pentru Dumnezeu şi pentru aproapele constituie rezumatul legii (Romani 13.10; Galateni 5.14). Dragi prieteni, n-ar trebui oare ca noi să iubim mai mult decât Israel, din moment ce am fost căutaţi mult mai departe decât el (între naţiunile străine de promisiuni) şi aduşi mult mai aproape decât el, în relaţia de copii ai Dumnezeului iubirii? (Efeseni 2.13).

Deschideti inima !

In urma cu doua saptamani la sala Capitol a avut loc un concert de colinde organizat de radio Vocea Evangheliei unde a fost o seara minunata!

Amintiri ce inca dor...

Ajungand aseara la adunare inainte de incepere cu vreo 15 minute, m-am oprit sa dau mana cu 3-4 surori din adunare inainte de a-mi ocupa locul. Le-am gasit destul de intristate si intreband pe una din surori ce s-a intamplat, imi spunea trista veste despre o sora tanara care a trecut la Domnul. Cu cateva saptamani in urma aceasta sora care a trecut la Domnul a luat parte la o seara de rugaciune. Acolo a avut o lucrare printr-un vas (prooroc)al Domnului in care era instintata "pune-ti casa in randuiala pentru ca nu stii clipa cand Domnul te va chema la El".

Sora a luat aminte la ceea ce ii vorbea Domnul, insa mai in gluma mai in serios spunea "pe fiecare ne va lua Domnul la El, dar pe mine cred ca ma va lua cand o-i fi mai babuta". Nu a trecut o luna si in urma cu 2 zile intr-un accident de masina, sora a fost chemata la Domnul.

Cata putere are cuvantul!!!

Mi-am amintit de acel cuvant pe care l-a spus sotul cand era in viata, cu numai o zi inainte  de a trece din aceasta lume.

Intorcandu-ma la Domnul numai eu, el nu a putut accepta acest lucru.Dupa o perioada aparent scurta(desi mie mi-a fost lunga) in care insista sa renunt la drumul pe care am plecat si in mod deosebit sa nu mai merg la biserica, intr-una din seri dupa o discutie lunga si neajunsi la un numitor comun, pentru ca inapoi nu mai vroiam sa dau de pe calea lui Hristos, cu toate ca ne iubeam foarte mult, mi-a spus urmatoarele cuvinte:

"maine daca mor, nu-mi pare rau decat sa traiesc cu o pocaita".

Avertizandu-l sa aibe grija ce vorbeste ca Dumnezeu aude, a tinut sa repete inca o data aceleasi cuvinte, 

"maine daca mor, nu-mi pare rau decat sa traiesc cu o pocaita".

Maine noapte fara sa fie suferind de ceva, a facut un accident vascular, l-am dus la spital unde a mai trait putin, dupa care.....s-a dus.

M-a durut enorm si mai mult ma doare ca a plecat nemantuit, insa cuvintele noastre uneori ne condamna.

Poate ca nu as fi spus aceste lucruri, insa inca o data trebuie sa intelegm ca, 
"cuvantul rostit  are mare putere".

Cuvantul nostru ne poate osandi odata. De-atfel, niciodata sa nu tratam cu indiferenta Cuvantul care vine din partea Domnului.

Toti ne vom infatisa inaintea Lui, fie bogat, fie sarac, fie rege, fie sclav.Moartea nu va ocoli pe nimeni si de judecata Domnului toti vom avea parte.

Ascultaţi, acum, voi care ziceţi: „Astăzi sau mâine ne vom duce în cutare cetate, vom sta acolo un an, vom face negustorie şi vom câştiga!”, şi nu ştiţi ce va aduce ziua de mâine! Căci ce este viaţa voastră? Nu sunteţi decât un abur, care se arată puţintel, şi apoi piere. Iacov 4:13-14

Scriptura ne spune ca suntem doar un abur care trece prin aceasta lume.Pentru unii acest abur rezista mai mult, pentru altii mai putin, iar Cel care decide soarta noastra este Unul Singur, Dumnezeu.

Dumnezeul Cel care este dătătorul şi judecătorul Legii: Acela care are putere să mântuiască şi să piardă.

Nimeni nu poate hotari nimic in dreptul Lui, nici nu poate prelungi cu un capat mai mult si nici n-o poate scurta.Bineinteles nu ma refer la cei care pun si isi pun capat zilelor, aceasta fiind impotriva randuielilor pe care le-a lasat Dumnezeu, iar ei hotarasc de buna voie sa-si dea viata in mana diavolului.

El este Cel care a lasat Legea, El este Cel care hotaraste cum trebuie sa ne comportam in aceasta viata, pentru ca el este Datatorul Legi, precum tot  El este Cel care ne judeca pe fiecare dupa faptele sale, pentru ca El este judecatorul  Legii.

Tot ceea ce se intampla este hotarat de El.

Voi, dimpotrivă, ar trebui să ziceţi: „Dacă va vrea Domnul, vom trăi şi vom face cutare sau cutare lucru.”

Daca va vrea Domnul, spune Iacov in ep. sa.

Domnul poate vrea sa mai ramanem pe pamant sau poate ca nu mai vrea. Totul depinde de El, iar daca astazi suntem in viata este pentru ca asa a gasit El cu cale, sa mai traim inca o zi, nu pentru ca am avea noi mai multe merite decat altii, nu pentru ca suntem noi mai buni decat altii, ci pentru ca asa a hotarat El in dreptul nostru.

Căci toţi am păcătuit şi suntem lipsiţi de slava lui Dumnezeu, dar suntem socotiţi neprihăniţi, fără plată, prin harul Său, prin răscumpărarea care este în Hristos Isus.

In 1 Ioan 3:2 cuvantul spune:

Preaiubiţilor, acum suntem copii ai lui Dumnezeu. Şi ce vom fi nu s-a arătat încă. Dar ştim că, atunci când Se va arăta El, vom fi ca El; pentru că Îl vom vedea aşa cum este.

 Poate ca va ingadui sa mai traim si maine si anul 2015, 2016 sau poate ca va spune STOP, dar indiferent cand va hotari si ce va hotari, in dreptul meu sau in dreptul tau, noi trebuie sa fim gata pentru a ne intalni cu EL.

Esti tu gata sa-L intalnesti pe Dumnezeu?

SUNTEM NOI  GATA?

 

Omul celor doua strigate

Voi cautati si Eu va dau!

Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu, şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra.

Luca 12:31 

Cu alte cuvinte, ocupa-te ca partea spirituala sa-ti fie in regula si de restul se ingrijeste Domnul.

Restul fiind hrana, imbracamintea si restul necesitatilor pentru a putea duce o viata decenta. Daca Domnul considera ca meritam mai mult de-atat, El poate revarsa peste noi binecuvantari mai mult decat am avea nevoie, dar in nici un caz nu vom duce lipsa de cele de trebuinta.

Omul are doua mari necesitati in viata: nevoia lucrurilor necesare pentru viata pamanteasca, dar si nevoia spirituala a sufletului. Daca noi ne ocupam de cea spirituala, Domnul a promis ca ne va purta de grija de cea pamanteasca. De fapt este o rasplata a ascultarii de Domnul, " voi cautati"  si "Eu va dau".

Intr-adevar orice cautare cere un sacrificiu. "Cautarea" nu este un actiune pe care o facem azi si am terminat, ci este o actiune de durata, un efort din partea noastra, un scarificiu, dar un sacrificiu rasplatit de Dumnezeu.

In fiecare zi sa caut sa pazesc si sa implinesc poruncile Lui, sa caut sa fiu placut inaintea Lui.

Nu este suficient doar a gasi Imparatia lui Dumnezeu ci trebuie sa si raman in Imparatia lui Dumnezeu, de-aceea este necesara o cautare permanenta din partea noastra ca si Dumnezeu sa ne rasplateasca permanent. 

Care si-ar dori ca Dumnezeu sa-i dea ce are de trebuinta doar azi, sau doar o saptamana sau o luna, un an....? 

Nevoia de Dumnezeu este permanenta, de-aceea si actiunea noastra de "cautare " trebuie sa fie continua.

Doamne ajuta-ne si azi si maine, si in fiecare zi sa cautam mai intai Imparatia Ta si-atunci avem siguranta ca nu vom duce lipsa de nimic!