Hrana ta zilnica!

6 DECEMBRIE

Apocalipsa 2.11-29

In perioada Smirna, zece mari persecuţii colective nu reuşesc să pună capăt credinţei creştine. Dimpotrivă, «sângele martirilor a devenit sămânţa Bisericii». Atunci Satan dă curs unei alte tactici - urmează Pergam (v. 13). Ceea ce n-a putut face violenţa va face favoarea autorităţilor. Sub domnia împăratului Constantin, în anul 312, adoptarea creştinismului ca religie de stat, eveniment pe care mulţi l-au considerat ca un mare succes al adevărului, a favorizat delăsarea, mondenitatea (alunecarea spre lumesc) şi introducerea învăţăturilor străine (v. 14, 15).

In Tiatira însă, biserică care ţine până la sfârşit, răul mai înaintează un pas. Sunt întunecimile evului mediu, comparat aici cu domnia sinistră a lui Ahab, pe care soţia lui,

Izabela 1-a împins să facă rău (1 împăraţi 21.25). Biserica încetase să mai fie străină pe pământ. A vrut să domnească. Şi cunoaştem rolul politic pe care a dorit mereu să-1 joace. Ei bine, dominaţia pe care această Biserică din Tiatira a căutat-o cu atâta aroganţă le este promisă acelora pe care ea i-a asuprit, i-a torturat, i-a ars pe ruguri, ... dar care sunt adevăraţii biruitori. 

Ei vor domni împreună cu Acela care vine ca Steaua de dimineaţă.

Daniel s-a hotarat....hotaraste-te si tu !

Daniel s-a hotarat sa nu se spurce cu bucatele alese ale imparatului sicu vinul pe care-l bea imparatul si arugat pe capetenia famenilor dregatori sa nu-l sileasca sa se spurce.

Daniel 1:9

Toata Scriptura are invataturi minunate si pentru fiecare situatie prin care trecem, Cuvantul Sau ne invata cum sa depasim momentul si sa trecem biruitori, ori asta imi confirma ca nici un om nu ar fi putut scrie o asa carte, decat daca era insuflata de Duhul Sfant, ori Biblia este o carte scrisa de oameni, dar insuflata de Duhul Sfant.

Cartea Daniel este o carte foarte frumoasa si plina de invatatura. In ciuda vremurilor pe care le traia Daniel si a regulilor impuse de imparat, Daniel a ramas ferm pe pozitia lui si hotarat sa nu incalce legamantul lui cu Dumnezeu. Stim ca in Babilon in timpul domniei lui Nebucadnetar era un mediu foarte pagan si printre tinerii adusi de imparat in Babilon s-a numarat si acesti tineri credinciosi cu niste principii integre. Interesant este ca niciunul din ei n-au incalcat principiile crestine de frica lui ”mama si a lui tata”. Parintii lor nu erau cu ei, ei erau niste adolescenti frumosi la chip, talentati si asta se observa din vers.4 din Daniel 1, dar cu toate aceste calitati pe care le aveau...ei au ramas credinciosi Dumnezeului despre care li s-a spus cand erau inca la parinti.

Daniel s-a hotarat...!

Astazi traim si noi o vreme in care suntem tare ”îmbiati” sa ne spurcam cu bucatele lumii acesteia si cand spun bucate nu ma refer la vin si mancare ci la tot ceea ce ofera lumea cu poftele ei. 

Nu stiu cati ne-am hotarat sa nu ne spurcam din ”bucatele lumii”, insa hotarat lucru este ca, fiind consumatori ai acestor bucate nu putem fi pe placul Domnului.

Atunci cand aratam Domnului vointa, nu inseamna ca noi avem si puterea. 

Puterea este la El, la noi trebuia sa fie vointa!

Niciodata n-am reusit in viata sa am biruinta prin puterile mele, ci intotdeauna am spus Domnului ca am vointa, dar n-am putere, de-aceea Il rog ca El sa ma ajute sa infaptuiesc.

Daca esti convins ca ”bucatele lumii” nu fac parte din ospatul Lui Dumnezeu...nu lua.

Daniel s-a hotarat, hotaraste-te si tu!

Dumnezeu va da putere fiecarui suflet care vrea sa-I ramana credincios.

”EL da tarie celui obosit si putere celui ce cade in lesin” Isaia 40:29

Vrei sa te pocaiesti de pacatele tale si ti-e teama ca n-ai sa poti sa duci aceasta juruinta in fata lui Dumnezeu? 

E adevarat...singur n-ai sa o poti duce la indeplinire, insa stiu pe Unul care iti poate veni in ajutor, 

este Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu.

El a luat deja povara pacatelor tale, si-a dat viata la Golgota pentru tine, pentru mine si pentru toti cei care cred in El. De-aceea nu ezita, spune-i Lui neputinta ta si El iti va da puterea.

Marturiseste-i cat esti de slab si El te va intari prin Duhul lui cel Sfant

Daniel s-a hotarat....hotaraste-te si tu !

Hrana ta zilnica!

5 DECEMBRIE

Apocalipsa 2.1-10

Aceste scrisori către cele şapte adunări din Asia descriu, în tot atâtea tablouri succesive, istoria creştinătăţii responsabile. Domnul Se prezintă fiecăreia dintre aceste biserici, face un inventar exact a ceea ce găseşte ... şi a ceea ce nu găseşte, dă îndemnuri şi promite răsplătirea Sa celui care învinge.

La Efes, aparent totul mergea cât se poate de bine (v. 2,3). Domnul însă priveşte la inimă (Ieremia 2.2). Din nefericire, nu vede acolo răspunsul la propria Sa dragoste; El a încetat să mai ocupe acolo primul loc. Ori, dacă un râu este «tăiat» de la izvorul său, oamenii situaţi pe malurile râului la vărsare nu vor remarca imediat. Cât timp apa se scurge, malurile rămân tot verzi; şi, pentru câtva timp, se va putea vedea acolo aceeaşi animaţie... 

Dragi prieteni, să ne întrebăm ce este nu cu zelul nostru, ci cu afecţiunile noastre faţă de Hristos.

Pentru a frâna acest declin, Domnul cel credincios va recurge la un remediu ciudat: încercarea. Lasă frâu fiber puterii lui Satan.

După Efes (binevoitor) urmează Smirna, care semnifică „amărăciune". Aceasta a fost perioada martirilor sub cruzii împăraţi romani (în secolele 2 şi 3), când, în arene, înaintea fiarelor sălbatice, creştinii „Smirnei" au avut ocazia să-şi arate dragostea pentru Mântuitorul lor printr-o credincioşie până la moarte.

Hrana ta zilnica!

4 DECEMBRIE

Apocalipsa 1.12-20

Fiul Omului, care aici apare în atributele dreptăţii sfinte şi neînduplecate, să fie oare Isus cel umil din evanghelii, Mântuitorul nostru blând şi bun? Odinioară loan s-a plecat la pieptul Lui cu încredere (loan 13.25). Aici cade la picioarele Sale ca mort. Ce contrast!

Nu trebuie să uităm de această latură a gloriei lui Hristos: Tatăl I-a dat toată judecata Fiului (loan 5.22); şi această judecată trebuie să se exercite în viitor asupra celor care nu vor fi crezut (cap. 19 şi 20). Însă de acum, cât timp Biserica este pe pământ, El ia cunoştinţă de starea fiecăreia dintre adunările Lui de pe pământ (cele şapte sfeşnice de aur care trebuie să strălucească în absenţa Lui). Da, Domnul poate ierta totul. El a murit şi a înviat pentru a ne da iertarea şi viaţa (v. 18). Insă El nu poate trece nimic cu vederea. Ochii Lui sunt ca o flacără de foc; nimic nu-I scapă (cap. 2.18; 19.12).

Versetul 19 ne oferă planul general al cărţii:

1. lucrurile pe care le-ai văzut - această apariţie solemnă a Domnului în glorie (cap. 1.12...);

2. lucrurile care sunt - istoria actuală a Bisericii în responsabilitate (capitolele 2 şi 3);

3. lucrurile care vor fi după acestea - evenimentele profetice care se vor împlini după răpirea Bisericii (capitolele 4-22).

O zi binecuvântată!

În orice împrejurare te-ai afla de bucurie, de întristare, lipsă ori bunăstare, înalță gândul smerit și inima curată către Dumnezeu, aducându-i laudă și mulțumire!

 Vă doresc o zi binecuvântată de Domnul Isus!

Hrana ta zilnica!

3 DECEMBRIE

Apocalipsa 1.1-11

Apocalipsa este o carte dificilă. Şi totuşi, câte motive avem să nu neglijăm lectura ei!

1. Este „descoperirea lui Isus Hristos", a scumpului nostru Mântuitor.

2. Această descoperire este făcută de El robilor Săi, printre care este fericit să se numere şi loan evanghelistul, exilat în insula Patmos.

3. Ne vorbeşte nu despre un viitor vag şi îndepărtat, ci despre lucruri care trebuie să aibă loc „în curând"

.4. De asemenea, să nu uităm că lectura serioasă a unei părţi din Scriptură este îndeajuns pentru a aduce binecuvântare sufletului nostru (v. 3), pentru că ea este Cuvântul lui

Dumnezeu. Nu ni se cere să-1 înţelegem complet, ci să-1 păzim (Luca 11.28). De vreme ce este vorba despre gloriile lui Isus, adorarea izbucneşte spontan. „A Aceluia care ne iubeşte şi ne-a spălat. .." (v. 5). Să remarcăm timpurile verbelor: El ne iubeşte (prezent) - dragostea Lui este mereu prezentă şi neschimbată. Dar ne-a spălat (trecut) - este o lucrare împlinită, încheiată, desăvârşită. Să mai remarcăm şi ordinea acestor verbe: pentru că ne iubeşte, Hristos ne-a spălat de păcatele noastre. Din contră, trebuia să fim spălaţi, pentru a fi făcuţi de acum „o împărăţie şi preoţi pentru Dumnezeul nostru" (v. 6; cap. 5.10; 20.6b). Ceea ce a făcut din noi depăşeşte ce a făcut pentru noi.

Hrana ta zilnica!

2 Decembrie
Iuda 14-25

Trebuia să ajungem la penultima carte a Bibliei pentru a înţelege ce a descoperit Dumnezeu cu ocazia potopului. Profeţia lui Enoh II contemplă pe Domnul venind cu sfinţii Săi pentru judecata celor necredincioşi. Toţi păcătoşii vor da atunci socoteală de toate lucrările lor şi de toate cuvintele lor provocatoare, inclusiv de cârtirile lor. „Ei sunt cârtitori, nemulţumiţi (de soarta lor)..." (v. 16; 1 Corinteni 10.10), dovadă că necredinţa şi satisfacerea poftelor nu aduc fericire!
 In ce ne priveşte, să veghem să nu fim nerecunoscători şi nemulţumiţi cu privire la partea pe care ne-a dat-o Domnul., iar voi, preaiubiţilor...!".
 In mijlocul celor mai grave desfăşurări ale răului, credinciosul are mereu o linie de comportament: zidire reciprocă, rugăciune, aşteptarea Domnului, grijă de fraţi. Duhul Sfânt, Dumnezeu Tatăl şi Domnul nostru Isus Hristos sunt numiţi împreună, ca o asigurare că, din partea divină, nu ne va lipsi nimic (v. 20,21). Dacă ne poticnim (v. 24), numai noi suntem responsabili, în vreme ce, fiind păstraţi în Isus Hristos" (v. 1; loan 6.39), noi înşine trebuie să ne păstrăm în bucuria dragostei lui Dumnezeu (v. 21). Da, să gustăm de acum acest „belşug de bucurie" şi să-I dăm Dumnezeului nostru Mântuitor închinare şi adorare.

Hrana ta zilnica!

1 DECEMBRIE

Iuda 1-13

O trâmbiţă poate suna şi numai pentru plăcerea celor ce o ascultă, dar ea trebuie să răsune pentru a-i stimula pe luptători. Iuda ar fi dorit să-i întreţină pe fraţii săi cu subiecte dintre cele mai edificatoare. Insă, în faţa progresului răului care se strecurase deja „printre credincioşi", slujba lui, un adevărat strigăt de alarmă, s-a mărginit să-i îndemne să lupte cu orice preţ pentru adevăr. Câţi copii ai lui Dumnezeu au nevoie să le fie amintit mereu ABCul adevărului creştin, când Duhul ar dori ca ei să se ocupe cu binecuvântări mai înalte (Evrei 5.12)! ,Aţi cunoscut toate odată pentru totdeauna..." (v. 5). Am făcut noi vreun progres sau, dimpotrivă, am dat înapoi, după întoarcerea la Dumnezeu?

Ca şi a doua epistolă a lui Petru, şi epistola lui Iuda foloseşte exemple solemne din Vechiul Testament pentru a ne zugrăvi apostazia morală din zilele din urmă.
 Aceasta este caracterizată de două trăsături: abandonarea norului, schimbat în desfrănare, şi dispreţul faţă de autorităţi, sub toate formele (2 Petru 2.10,11).
Această ultimă tendinţă se afirmă deja în familii, în şcoli şi în viaţa socială şi profesională. Cum ar putea un copil care nu se supune părinţilor să accepte mai târziu autoritatea Domnului?