16 februarie 2015
Oameni cu orizont mic si ingust...!
Dupa ce
aprofundezi Scriptura, dupa ce mai urmaresti cursul unor evenimente si dupa atatea lucruri pe care le vezi in jurul tau, nu poti decat sa constati cu tristete ca orizontul nostru, al oamenilor este atat de mic si de ingust, iar uneori ne multumim cu atat de putin.... o
biserica plina cu "pacatosi iertati".
Poate pe ici... pe colo.... unii mai
stiu si cunosc ca Dumnezeul nostru Cel Mare, vrea un popor care sa cunoasca
voia Lui si Planul Sau!!!
Dumnezeu vrea o Biserica vie, in clocot caci
Biserica este glasul lui Hristos pe pamant...."Biserica pe care a
castigat-o cu insusi sangele Sau..."(Fapte20:28).
Constatam astazi cu tristete ca pe masura ce a trecut
timpul...am pierdut viziunea si scopul. Asa ne-am trezit ca am mostenit multa
traditie, multa religiozitate si doctrina care sunt sortite esecului, ori mostenirea noastra este Hristos, pentru ca El este stanca noastra.
NOI suntem Biserica, nu zidurile, NOI
trebuia si trebuie, sa intram in mostenirea pe care ne-a lasat-o Hristos, o
lucrare pe care EL a terminat-o la cruce si la care NOI(Biserica) nu mai
trebuia sa adaugam si sa inventam nimic, ori noi oamenii am inventatat traditii, obiceiurii, etc...!!!!!
Dar acest lucru presupune
cunoastere si revelatie, ori tocmai aceste slabiciuni le are Biserica din vremea acesta.....
Dupa cum vedem azi, mostenirea noastra merge de la
om la om si nu de la Hristos, pentru ca stim din Scriptura ca "nu carnea si sangele ti-a descoperit lucrul acesta, ci Tatal Meu care este in
ceruri'(Matei 16:17).
Cu alte cuvinte Petru a avut o revelatie....nu
stiinta lui omeneasca i l-a descoperit pe Fiul lui Dumnezeu....
Fiind o vreme cu multe
stiri, evenimente, framantari de tot felul, nu ne ramane decat sa spunem:
"Invata-ne sa ne numaram bine
zilele"....(Ps90:12)
Daca am fi cu adevarat intelepti am
sti cum sa le numaram si mai ales cum sa le petrecem in continuare pentru ca
Domnul nu este restrictionat si legat de timp....CI NOI ..... pentru
noi timpul este pretios....EL este Dumnezeu din vesnicie in vesnicie.....
Doamne invata-ne sa numaram bine zilele pe care ni le-ai daruit, iar planul pe are Il ai cu noi, ajuta-ne sa-l intelegem!!!
Hrana ta zilnica!
16 FEBRUARIE
Psalmul 79
Acest psalm ne dezvăluie sentimentele şi rugăciunile rămăşiţei lui Israel când naţiunile „au năvălit" în Palestina şi „au profanat templul" (v. 1). Credincioşii se plâng: au ajuns de râs şi de batjocură pentru vecinii lor (v. 4; comp. cu Psalmii 80.6 şi 44.13). In ţările noastre, în care, în loc de prigoana de odinioară, avem parte de toleranţă religioasă, batjocura continuă să fie o armă modernă de persecuţie. Credinciosul care dă mărturie de credinţă va fi tratat uneori ca fanatic, ca orgolios sau ca vizionar. Şi nu vom fi cruţaţi de aceasta, chiar dacă dorim să rămânem separaţi de lume. In acelaşi timp, în plus faţă de vrăjmaşii din afară, credinciosul neeliberat se poate confrunta şi cu acuzatori din însuşi lăuntrul său. Sunt vechile fărădelegi care-i revin în minte, deoarece încercarea dă adesea ocazie unei apăsătoare cercetări de conştiinţă. Atunci sufletul care-şi simte mizeria (v. 8b) face apel la îndurarea de sus: „Ajută-ne, Dumnezeul mântuirii noastre, pentru gloria Numelui Tău ... şi iartă-ne păcatele, pentru Numele Tău" (v. 9).
Psalmul 79
Acest psalm ne dezvăluie sentimentele şi rugăciunile rămăşiţei lui Israel când naţiunile „au năvălit" în Palestina şi „au profanat templul" (v. 1). Credincioşii se plâng: au ajuns de râs şi de batjocură pentru vecinii lor (v. 4; comp. cu Psalmii 80.6 şi 44.13). In ţările noastre, în care, în loc de prigoana de odinioară, avem parte de toleranţă religioasă, batjocura continuă să fie o armă modernă de persecuţie. Credinciosul care dă mărturie de credinţă va fi tratat uneori ca fanatic, ca orgolios sau ca vizionar. Şi nu vom fi cruţaţi de aceasta, chiar dacă dorim să rămânem separaţi de lume. In acelaşi timp, în plus faţă de vrăjmaşii din afară, credinciosul neeliberat se poate confrunta şi cu acuzatori din însuşi lăuntrul său. Sunt vechile fărădelegi care-i revin în minte, deoarece încercarea dă adesea ocazie unei apăsătoare cercetări de conştiinţă. Atunci sufletul care-şi simte mizeria (v. 8b) face apel la îndurarea de sus: „Ajută-ne, Dumnezeul mântuirii noastre, pentru gloria Numelui Tău ... şi iartă-ne păcatele, pentru Numele Tău" (v. 9).
Chiar dacă poziţia noastră ca răscumpăraţi este mult diferită de cea a rămăşiţei iudeilor, Dumnezeu şi pe noi tot datorită acestui Nume ne iartă păcatele şi ne curăţă de orice nedreptate - pentru că El este credincios şi drept faţă de Fiul Său, Isus Hristos (1 loan 1.9).
15 februarie 2015
Hrana ta zilnica!
15 FEBRUARIE
Psalmul 78.40-72
Uitarea care s-a aşternut peste memoria poporului şi nerecunoştinţa de care a dat dovadă L-au determinat pe Dumnezeu să rememoreze încă de la începutul ei istoria lucrărilor pe care El le-a făcut pentru popor.
Psalmul 78.40-72
Uitarea care s-a aşternut peste memoria poporului şi nerecunoştinţa de care a dat dovadă L-au determinat pe Dumnezeu să rememoreze încă de la începutul ei istoria lucrărilor pe care El le-a făcut pentru popor.
Până la versetul 51 sunt amintite urgiile cu care a lovit Egiptul; în versetul 52 citim despre ieşirea poporului; apoi aflăm despre călătoria sa (v. 53), precum şi despre intrarea în Canaan (v. 54). Versetul 55 este un impresionant rezumat al cărţii Iosua, în timp ce versetele care urmează se situează în timpul Judecătorilor şi al cărţii 1 Samuel. Astfel, versetele 60 şi 61 ne trimit gândurile la luarea chivotului de către filisteni (1 Samuel 4). Vedem apoi cum Domnul intervine din nou, în trei moduri: îi loveşte pe vrăjmaşii Săi (v. 66); pune deoparte cele zece seminţii necredincioase, personificate prin Iosif şi Efraim (v. 67; din punct de vedere istoric este vorba despre regalitatea lui Saul şi a descendenţilor săi: 2 Samuel 2.8-11); de asemenea, împlinind Exod 15.17 (în v. 69), înalţă pe Iuda, pentru că este seminţia împărătească a lui David - potrivit alegerii suverane a lui Dumnezeu şi a harului Său (comp. cu loan 15.16 şi cu Romani 9.15), nu potrivit vredniciei, pentru că nu ni se spune nicăieri că această seminţie ar fi fost mai puţin vinovată decât celelalte.
Această alegere suverană şi acest har divin sunt cele preamărite aici de psalmist. Iuda însă este legată într-un mod indestructibil de Cel Care este Unsul Domnului şi, în baza aceluiaşi Temei, ne-a ales şi ne-a iubit Dumnezeu şi pe noi (v. 68: noi aparţinem lui Hristos, Preaiubitului Său; comp. cu Ioan 17.6,7,10).
14 februarie 2015
Hrana ta zilnica!
14 FEBRUARIE
Psalmul 78.17-39
Cum a răspuns poporul în faţa lucrărilor minunate ale lui Dumnezeu (v. 11)? Prin „faptele cărnii", a căror tristă enumerare ne-o face Galateni 5.19... Acest capitol 5 din Galateni ne reaminteşte că cei credincioşi au fost scăpaţi de robie, după cum israeliţii au fost eliberaţi din sclavia Egiptului. Insă libertatea în care suntem puşi noi acum nu trebuie să-i dea ocazie cărnii (firii noastre pământeşti) să acţioneze după placul ei. Şi apostolul adaugă: „Umblaţi în Duh şi nicidecum nu veţi împlini poftele cărnii" (Galateni 5.1,13,16,25).
Versetul 17 şi următoarele ale acestui psalm ne arată cum s-au aprins poftele în inima poporului. Mana - imagine a lui Hristos şi a Cuvântului Său - a încetat să le mai fie plăcută (v. 23,24; vezi Numeri 11.4...) şi, în acelaşi timp, în inima lor s-a cuibărit necredinţa (v. 22).
Psalmul 78.17-39
Cum a răspuns poporul în faţa lucrărilor minunate ale lui Dumnezeu (v. 11)? Prin „faptele cărnii", a căror tristă enumerare ne-o face Galateni 5.19... Acest capitol 5 din Galateni ne reaminteşte că cei credincioşi au fost scăpaţi de robie, după cum israeliţii au fost eliberaţi din sclavia Egiptului. Insă libertatea în care suntem puşi noi acum nu trebuie să-i dea ocazie cărnii (firii noastre pământeşti) să acţioneze după placul ei. Şi apostolul adaugă: „Umblaţi în Duh şi nicidecum nu veţi împlini poftele cărnii" (Galateni 5.1,13,16,25).
Versetul 17 şi următoarele ale acestui psalm ne arată cum s-au aprins poftele în inima poporului. Mana - imagine a lui Hristos şi a Cuvântului Său - a încetat să le mai fie plăcută (v. 23,24; vezi Numeri 11.4...) şi, în acelaşi timp, în inima lor s-a cuibărit necredinţa (v. 22).
Deşi fusese martor al puterii lui Dumnezeu, Israel nu s-a temut să-L ispitească, spunând:, Ar putea Dumnezeu să întindă o masă în pustiu?" (v. 19; comp. cu 2 împăraţi 7.2). Şi nouă, dragi prieteni, Domnul ne-a „deschis" larg „porţile cerurilor" (v. 23) pentru a ne binecuvânta. Să-I răspundem la aceasta întotdeauna prin încrederea noastră şi prin recunoştinţă.
13 februarie 2015
Vieti schimbate !
Cel mai minunat lucru este sa vezi cum oamenii sunt transformati. Dar cine poate face acest lucru?
Doar DUMNEZEU!
Iulian
Siminiuc, petrece 11 ani in inchisoare din cauza unei crime. Acolo,
privat de libertate, Il cunoaste pe Dumnezeu si viata lui se schimba
radical. Cu toate ca a mai ramas cativa ani inchis, sufletul lui era
liber!
Hrana ta zilnica!
13 FEBRUARIE
Psalmul 78.1-16
Acest psalm lung rememorează minunile (v. 4,12) împlinite în favoarea alor Săi de către, Dumnezeul care face minuni" (Psalmul 77.14). Încă de la început înţelegem că poporul este invitat să-şi deschidă urechile la această istorisire, care îi este dată pentru instruire (vezi titlul psalmului: „Un maschil al lui Asaf - o învăţătură"). În ce ne priveşte pe noi, creştinii, ştim că această istorie a lui Israel a fost deopotrivă scrisă şi „pentru avertizarea noastră" (1 Corinteni 10.11); potrivit versetului 2 (pe care Matei 13.35 îl pune în gura Domnului Isus), ea este ca o parabolă foarte mare (însă care redă fapte ce au avut loc în realitate). De asemenea, versetele 4 şi 6 ne mai arată că această istorisire a minunilor din trecut, enumerate în versetele 12-16, a fost făcută vizând în special noua generaţie, şi aceasta cu un triplu scop, definit de versetul 7: de a-i determina pe aceşti „fii" să-şi pună încrederea în Dumnezeu, să nu dea uitării lucrările Lui şi să păzească poruncile Lui. Oare nu aceasta este deopotrivă ceea ce aşteaptă El şi de la noi?
Psalmul 78.1-16
Acest psalm lung rememorează minunile (v. 4,12) împlinite în favoarea alor Săi de către, Dumnezeul care face minuni" (Psalmul 77.14). Încă de la început înţelegem că poporul este invitat să-şi deschidă urechile la această istorisire, care îi este dată pentru instruire (vezi titlul psalmului: „Un maschil al lui Asaf - o învăţătură"). În ce ne priveşte pe noi, creştinii, ştim că această istorie a lui Israel a fost deopotrivă scrisă şi „pentru avertizarea noastră" (1 Corinteni 10.11); potrivit versetului 2 (pe care Matei 13.35 îl pune în gura Domnului Isus), ea este ca o parabolă foarte mare (însă care redă fapte ce au avut loc în realitate). De asemenea, versetele 4 şi 6 ne mai arată că această istorisire a minunilor din trecut, enumerate în versetele 12-16, a fost făcută vizând în special noua generaţie, şi aceasta cu un triplu scop, definit de versetul 7: de a-i determina pe aceşti „fii" să-şi pună încrederea în Dumnezeu, să nu dea uitării lucrările Lui şi să păzească poruncile Lui. Oare nu aceasta este deopotrivă ceea ce aşteaptă El şi de la noi?
Să-I cerem Domnului să ne păzească pentru a nu ajunge, precum Israel în pustiu, „o generaţie încăpăţânată şi răzvrătită,... al cărei duh nu a fost credincios faţă de Dumnezeu" (v. 8; Ezechiel 20.18). Şi să ştim să luăm învăţătură din experienţele deja înfăptuite ale acestor lucruri „pe care le-am auzit şi le-am cunoscut şi pe care ni le-au istorisit părinţii noştri" (v. 3).
Abonați-vă la:
Postări (Atom)