Versetul zilei

15 noiembrie 2014

Scrisoare din diaspora!

Cum bine ati aflat din mass-media si de la tv, aseara in multe orase au avut loc mitinguri de sustinere pentru cei plecati in diaspora. Nu au fost mitinguri de sustinere a vreunui candidat, ci sustinerea dreptului la vot, indiferent unde se afla un roman. Citind presa azi cu greu mi-am stapanit emotiile si nu am putut sa nu las o lacrima pentru cei care sunt plecati din tara, iar scrisoarea trimisa astazi de comunitatea romanilor din America pe care am s-o redau mai jos, arata ca indiferent unde sunt plecati romanii, o parte din inima lor bate pentru aceasta tara

"Dragi romani din Romania,
Comunitatile romanesti din Statele Unite va multumesc pentru solidaritatea cu romanii din diaspora pe care ati manifestat-o cu ocazia protestelor din tara, unde ati cerut de la politicieni respect si garantarea unor drepturi fundamentale, cum ar fi dreptul la vot.
Ne-au impresionat pana la lacrimi pancardele cu mesaje de genul "Lasati diaspora sa voteze", "Votul nu e lozinca ci un drept" sau "Vot liber si corect pentru toti".
De la caderea regimului comunist pana in prezent au fost sute de proteste in Romania pentru marirea salariilor, pentru marirea pensiilor ori impotriva guvernului.
Acestea, insa, au fost primele proteste in care s-a cerut garantarea de catre guvern a dreptului fundamental la vot.
Politicienilor le e mai frica de vot decat de glont, a spus Abraham Lincoln. Din acest motiv pe noi vor sa ne opreasca sa votam, iar voua sa va cumpere votul.
Ce am invatat aici este ca atunci cand cetatenii realizeaza puterea care sta in mana lor prin vot, politicienii incep sa tremure si sa asculte. Prin iesirea voastra in strada pentru principii nu doar ca-i veti face pe politicienii romani sa va asculte, dar ati dat sansa lumii intregi sa va sprijine.
Mai mult, protestele voastre au fost primele proteste de la Revolutie cand s-au cerut drepturi pentru altii. Am spune, au fost primele proteste altruiste.
De atatia ani am vazut o clasa politica corupta care s-a preocupat numai de bunastarea propriei gasti in timp ce restul romanilor sufereau in saracie. Acum, insa, am vazut zeci de mii de romani hotarati iesind in strada cu gandul la un viitor mai bun pentru ei si pentru altii. Ce ati facut este un progres enorm pentru Romania!
Prin gestul vostru ati ridicat o natiune ingenunchiata de un grup de politicieni corupti si retrograzi si ati dat speranta pentru milioane de romani ca "se poate".
Desi suntem departe de Romania, inima noastra a ramas mereu acasa, la tara natala si la voi. Dorim o Romanie mai buna si mai prospera ca macar voi sa va puteti realiza in tara daca doriti.
Romania are un potential enorm daca este condusa de oameni responsabili, care isi iubesc tara si neamul. Sta in alegerea noastra, in votul nostru de duminica, cui sa dam carma tarii pentru urmatorii cinci ani.
Credem in puterea de schimbare a votului, de aceea facem sute de kilometri sa putem vota.
Voi in tara sunteti mai multi ca noi, insa, si aveti sectii de votare mai aproape. Iesiti la vot duminica si explicati-le prietenilor si familiei de ce e important sa voteze.
Soarta tarii e in mainile noastre acum. De luni incolo va fi in mainile celui nou ales. Alegeti bine!
Veniti la vot, nu lasati pe altii sa decida pentru voi. Impreuna putem sa ne luam Romania inapoi si sa o ajutam sa prospereze pentru binele tuturor.
Va multumim inca odata pentru solidaritate si va suntem alaturi!".

De ce exist? Are Dumnezeu un plan cu mine?

Un mesaj pe care l-am ascultat si Dumnezeu mi-a vorbit prin el. Face parte din seria studiilor care au avut loc in Biserica Penticostala Elim Vienna, seminar care a avut loc la sfarsitul lunii septembrie.
Il recomand cu mare placere!

O zi binecuvantata!

Inviorează-mă după bunătatea Ta, ca să păzesc învăţăturile gurii Tale!
  Cuvântul Tău, Doamne, dăinuie în veci, în ceruri.
  Credincioşia Ta ţine din neam în neam; Tu ai întemeiat pământul, şi el rămâne tare.
După legile Tale stă în picioare totul astăzi, căci toate lucrurile Îţi sunt supuse.
Dacă n-ar fi fost Legea Ta desfătarea mea, aş fi pierit în ticăloşia mea.
Niciodată nu voi uita poruncile Tale, căci prin ele mă înviorezi. Al Tău sunt: mântuieşte-mă! Căci caut poruncile Tale.
Nişte răi mă aşteaptă ca să mă piardă; dar eu iau aminte la învăţăturile Tale.
Văd că tot ce este desăvârşit are margini: poruncile Tale însă sunt fără margini.
Cât de mult iubesc Legea Ta! Toată ziua mă gândesc la ea.
Poruncile Tale mă fac mai înţelept decât vrăjmaşii mei, căci totdeauna le am cu mine. Sunt mai învăţat decât toţi învăţătorii mei, căci mă gândesc la învăţăturile Tale.
Am mai multă pricepere decât bătrânii, căci păzesc poruncile Tale.
Îmi ţin piciorul departe de orice drum rău, ca să păzesc cuvântul Tău.
Nu mă depărtez de legile Tale, căci Tu mă înveţi. Ce dulci sunt cuvintele Tale pentru cerul gurii mele! Mai dulci decât mierea în gura mea!
Prin poruncile Tale mă fac mai priceput, de aceea urăsc orice cale a minciunii.
Cuvântul Tău este o candelă pentru picioarele mele şi o lumină pe cărarea mea.

De ce te temi de Domnul?

Acum, temeţi-vă de Domnul şi slujiţi-I cu scumpătate şi credincioşie.
Iosua 24:14/a 

Daca tot suntem in pragul alegerilor, citind acest verset mi-am dat seama ca la baza acestor cuvinte sta tot o alegere a noastra.
Noi alegem daca Il urmam, noi alegem daca Il slujim, noi alegem daca Ii suntem credinciosi, noi alegem daca Ii suntem loiali, insa trebuie sa stim un lucru, El a ramas credincios si toate promisiunile Le-a dus la indeplinire.
In fiecare zi facem alegeri si in fiecare fapta sau slujire a noastra sta o ofranda adusa  in cinstea cuiva.
Intrebarea este pe cine slujim?
Nu putem sluji o zi, o zi si nu putem schimba stapani de la o zi la alta.
"Nicio slugă nu poate sluji la doi stăpâni; căci sau va urî pe unul, şi va iubi pe celălalt sau va ţine numai la unul, şi va nesocoti pe celălalt. Nu puteţi sluji lui Dumnezeu şi lui Mamona.”
Luca 16:13 
Dumnezeu este credincios si loial fagaduintelor Lui, insa  pretinde la fel.
Poate spunem, "oh, dar eu am ales sa-l slujesc pe Domnul in anul...., cand am primit botezul".
Citind cuvantul din cartea Iosua, inteleg ca slujirea nu este o alegere pe care am facut-o si ramanem cu ea, ci este o alegere pe care o innoim zi de zi.
Ei au răspuns lui Iosua şi au zis: „Vom face tot ce ne-ai poruncit şi ne vom duce oriunde ne vei trimite.
Te vom asculta în totul, cum am ascultat pe Moise. Numai Domnul Dumnezeul tău să fie cu tine, cum a fost cu Moise! Orice om care se va răzvrăti împotriva poruncii tale şi care nu va asculta de tot ce-i vei porunci să fie pedepsit cu moartea! Întăreşte-te numai şi îmbărbătează-te!” 
Iosua 1:16-18 
 Ba mai mult sa ne amintim cuvintele care le-a fost spuse Israelitilor:
"Iau azi cerul şi pământul martori împotriva voastră că ţi-am pus înainte viaţa şi moartea, binecuvântarea şi iubind pe Domnul Dumnezeul tău, ascultând de glasul Lui şi lipindu-te de El: căci de aceasta atârnă viaţa ta şi lungimea zilelor tale, şi numai aşa vei putea locui în ţara pe care a jurat Domnul că o va da părinţilor tăi, lui Avraam, Isaac şi Iacov.”
  Erau pusi in fata unor alegeri , binele si raul, moartea si viata, insa hotararea era a lor.
Uitati-va si in viata de zi cu zi, exista momente cand suntem pusi sa facem alegeri pe care poate le-am facut o data, dar iata ca pe parcusul anilor acestea se repeta, iar noi trebuie sa hotaram iarasi, si aici nu ma refer la alegerile de maine, ci alegeri pentru viata noastra, a copiilor nostri sau diferite situatii prin care trecem.
Alegem prietenii, alegem orasul in care sa traim, alegem poate tara in care sa ne stabilim, alegem scoala unde sa mearga copilul, alegem locul de munca sau multe alte hotarari pe care suntem nevoiti sa le facem. Oricum ar fi si in orice domeniu ne referim, exista alegeri pe care trebuie sa le repetam sau sa le innoim.
La fel este si in viata noastra spirituala, fiecare zi traita readuce alegeri pe care le reinnoim.

Iată, îţi pun azi înainte viaţa şi binele, moartea şi răul,
iar in continuare in cap. 24 Iosua spune poporului:
Şi dacă nu găsiţi cu cale să slujiţi Domnului, alegeţi astăzi cui vreţi să slujiţi.
Ziua de astazi poti sa  alegi sa-L slujesti cu scumpatate şi credinciosie, insa este o alegere a ta.
 Dar ca sa-L slujesti cu scumpatate si credinciosie trebuie sa te temi de Domnul, insa nu teama de frica judecatii si a mortii vesnice, desi alegerea raului aduce implicit aceaste pedepse, ci teama aceea care se naste din respect, din adanca pretuire pentru Dumnezeul care este Creatorul Universului. Cand intelegem Cine este cu adevarat Dumnezeu, atunci vom sta inaintea Lui cu frica, vom cauta ca trairea nostra sa fie o traire dupa Voia Lui si vom trai in supunere si reverenta.
Evrei 12:28-29
Fiindcă am primit, dar, o împărăţie care nu se poate clătina, să ne arătăm mulţumitori şi să aducem astfel lui Dumnezeu o închinare plăcută, cu evlavie şi cu frică, fiindcă Dumnezeul nostru este „un foc mistuitor”.  

Hrana ta zilnica!

15 NOIEMBRIE
Plângerile lui Ieremia 2.11-22

Ce mare este dezolarea profetului în faţa tabloului zugrăvit de versetele anterioare!
 Lacrimile îi curg fără oprire la vederea acestei „ruine întinse ca marea" (v. 13).
Şi Domnul Isus a plâns Ierusalimul, pentru că El cunoştea mai dinainte care vor fi pentru cetatea vinovată consecinţele respingerii Sale (Luca 19.41...).
Cu toate că împăratul, căpeteniile, preoţii, profeţii mincinoşi (v. 14) şi majoritatea poporului îşi meritau loviturile care cădeau asupra lor, erau totuşi mulţi care sufereau fără să fi fost răspunzători în mod direct: prunci murind de foame, bătrâni şi copilaşi căzând pe străzi, leşinaţi de foame (v. 11,19,21). Cu toate acestea, Ieremia nu ridică niciun „ de ce ", ci se aşază „la spărtură", în favoarea poporului pe care-1 iubea.
Versetele 15 şi 16 îi prezintă din nou pe cei care „trec pe cale". La aceştia nu mai este vorba acum doar de indiferenţă, ca în cap. 1.12; de astă dată ei „clatină din cap", „scrâşnesc din dinţi", privesc cu neruşinare, aruncă insulte, varsă dispreţ. Domnul Isus, Sfânta Victimă, a cunoscut în timpul ceasurilor de pe cruce toate aceste manifestări ale răutăţii oamenilor (vezi Psalmul 22.7,8; Psalmul 35.21).

14 noiembrie 2014

Hrana ta zilnica!

14 NOIEMBRIE
Plângerile lui Ieremia 2.1-10

În cap. 1, cei consideraţi responsabili pentru nenorocirile Ierusalimului erau vrăjmaşii, în timp ce, de aici înainte, tot ceea ce se întâmplă este privit ca lucrarea Domnului şi numai a Lui. Să învăţăm şi noi să-L recunoaştem pe Cel care ne disciplinează ... uneori pentru a ne pedepsi, dar întotdeauna cu scopul de a ne binecuvânta în final. De aceea, în loc să ne oprim la mijloacele pe care Dumnezeu le foloseşte în acest scop - probleme cu sănătatea, cu banii, dificultăţi apărute la locul de muncă... - sau să căutăm să scăpăm de ele cât mai curând posibil, să ne smerim sub mâna puternică a lui Dumnezeu şi să aruncăm asupra Lui îngrijorările noastre, pentru că El însuşi îngrijeşte de noi (1 Petru 5.6,7).
Ierusalimul îşi trece în revistă întregul dezastru: împăratul, preoţii şi profeţii săi sunt fie luaţi robi, fie masacraţi; ceremoniile solemne sunt desfiinţate; zidurile, surpate. Nimic n-a fost cruţat, nici chiar lucrurile cele mai sfinte: altarul şi Locul Sfânt au fost pângărite (cap. 1.10), devastate, iar obiectele de preţ, duse în Babilon. Până şi chivotul însuşi, „aşternutul picioarelor Sale" (v. 1; Psalmul 132.7), împreună cu legea dinăuntru (v. 9; 1 împăraţi 8.9), a dispărut pentru totdeauna, ca semn că Dumnezeu a rupt relaţiile cu poporul Său vinovat.

13 noiembrie 2014

Incercari neplacute, dar benefice!

Cred ca multi abia asteapta sa treaca ziua de 16 noiembrie, insa fiecare din motive diferite. Eu una, abia astept sa treaca din motive de..."oboseala". Nu am fost asa obosita din 2009, de la alegerile trecute.
Trebuie sa recunosc ca politica ma fascineaza uneori si din aceasta cauza si oboseala care am  acumulat-o isi spune cuvantul, dar nu numai atat, ci si faptul ca imi ocupa timpul atat ziua, cat si o mare parte din noapte.
 Daca pana acum serile citeam sau scriam pe blog, de ceva vreme foarte greu reusesc sa fac acest lucru si chiar imi pare rau, dar ma consolez cu gandul ca mai sunt cateva zile, dupa care vreau sa-l vad pe cel care va iesi victorios ca se apuca si de treaba, ca de vorbe....m-am cam saturat, "mi-e plin podul", vorba bunicii mele.

Facand aceasta paranteza, as vrea sa ne amintim de cuvintele lui Petru:
Preaiubiţilor, nu vă miraţi de încercarea de foc din mijlocul vostru, care a venit peste voi ca să vă încerce, ca de ceva ciudat care a dat peste voi; dimpotrivă, bucuraţi-vă, întrucât aveţi parte de patimile lui Hristos, ca să vă bucuraţi şi să vă înveseliţi şi la arătarea slavei Lui.
Nu stiu cati dintre noi nu avem intrebari in minte atunci cand trecem prin incercari,  
"Doamne , de ce eu?", sau " de ce acum", etc...
Discutam azi dimineata cu cineva la telefon si printre altele imi spunea ca ziua de ieri  a fost cumplita, toate i-au merg pe dos si nu stie de ce i se intampla toate acestea.
Incercarile nu plac nimanui, insa sunt benefice!
In asemenea momente ajungem sa intelegem ca toate lucrurile sunt sub stapanirea Lui, toate sunt in controlul Lui, ajungem sa intelegem ca trebuie sa ne abandonam in Mana Lui si depindem 100% doar de ajutorul si  indurarea Lui si niciodata nu vom sti ce poate face Dumnezeu pana cand nu este TOT ce ne-a ramas. 
Cat timp ne mai bazam si pe "altii", nu vom stii ce poate Domnul!
Sunt diferite incercari, insa nu toate sunt mari, in schimb TOATE sunt necesare pentru cresterea noastra, de-aceea El face evaluarea asa cum ne si spune Cuvantul, "nu vă miraţi de încercarea de foc din mijlocul vostru, care a venit peste voi ca să vă încerce".
 Stiti ce am sesizat? In mijlocul incercarilor ne schimbam atitudinea. Atunci stim care este rolul rugaciunii, atunci stim ce inseamna perseverenta, atunci stim sa rostim rugaciuni fierbinti, atunci devenim sinceri cu Dumnezeu, atunci stim sa rostim rugaciuni din inima si nu doar de pe buze. Tot in incercari invatam ce inseamna dependenta de El, invatam sa ne abandonam in intregime atat noi cat si poverile pe care le caram in spate, atunci invatam ce este credinta.
...nu vă miraţi de încercarea de foc din mijlocul vostru, care a venit peste voi ca să vă încerce, ca de ceva ciudat care a dat peste voi; dimpotrivă, bucuraţi-vă, întrucât aveţi parte de patimile lui Hristos, ca să vă bucuraţi şi să vă înveseliţi şi la arătarea slavei Lui.

 

Hrana ta zilnica!

13 NOIEMBRIE
Plângerile lui Ieremia 1.12-22

„Nu este nimic aceasta pentru voi toţi care treceţi pe cale?", strigă Ierusalimul copleşit de nenorocire (v. 12). De câte ori nu trecem şi noi nepăsători pe lângă suferinţa altuia! (v. 21).
De câte ori nu pierdem ocaziile de a exprima un crâmpei de simpatie! Să-I cerem Domnului să ne dea inimi mai sensibile, pentru a putea înţelege mai bine necazurile celor din jur şi pentru a le aduce, din partea lui Dumnezeu, o mângâiere autentică.
In faţa acestei dureri fără seamăn, pricinuită de mânia lui Dumnezeu, cum să nu ni se îndrepte gândurile spre cruce? (v. 12). Domnul Hristos însă nu făcuse nimic care nu trebuia făcut, în timp ce, prin gura lui Ieremia, Ierusalimul recunoaşte, asemeni tâlharului, că merita din plin ceea ce se întâmplase (v. 18; Luca 23.41). Vedem parcă mulţimea celor care treceau pe lângă Mântuitorul crucificat... (Matei 27.39). Printre acei trecători se aflau - şi sunt şi astăzi în prezenţa crucii - oameni duşmănoşi, batjocoritori, dar, mai presus de toate, indiferenţi. Unora ca aceştia li se adresează o astfel de întrebare. 
Drag prieten, pentru mântuirea ta erau suferinţele Domnului Isus. Rămâi tu indiferent în faţa lor?
 Chiar nu înseamnă ele nimic pentru tine?