Luca 16:19-31
Era un om bogat care se îmbrăca în porfiră şi in subţire; şi în fiecare zi ducea o viaţă plină de veselie şi strălucire.La uşa lui, zăcea un sărac, numit Lazăr, plin de bube.Şi dorea mult să se sature cu firimiturile care cădeau de la masa bogatului; până şi câinii veneau şi-i lingeau bubele.Cu vremea, săracul a murit; şi a fost dus de îngeri în sânul lui Avraam. A murit şi bogatul, şi l-au îngropat.Pe când era el în Locuinţa morţilor, în chinuri, şi-a ridicat ochii în sus, a văzut de departe pe Avraam şi pe Lazăr în sânul lui şi a strigat: „Părinte Avraame, fie-ţi milă de mine şi trimite pe Lazăr să-şi înmoaie vârful degetului în apă şi să-mi răcorească limba; căci grozav sunt chinuit în văpaia aceasta.”Fiule”, i-a răspuns Avraam, „adu-ţi aminte că, în viaţa ta, tu ţi-ai luat lucrurile bune, şi Lazăr şi-a luat pe cele rele; acum aici, el este mângâiat, iar tu eşti chinuit.Pe lângă toate acestea, între noi şi între voi este o prăpastie mare, aşa ca cei ce ar vrea să treacă de aici la voi sau de acolo la noi să nu poată.”Bogatul a zis: „Rogu-te, dar, părinte Avraame, să trimiţi pe Lazăr în casa tatălui meu;căci am cinci fraţi, şi să le adeverească aceste lucruri, ca să nu vină şi ei în acest loc de chin.”Avraam a răspuns: „Au pe Moise şi pe proroci; să asculte de ei.”„Nu, părinte Avraame”, a zis el, „ci dacă se va duce la ei cineva din morţi, se vor pocăi.” Şi Avraam i-a răspuns: „Dacă nu ascultă pe Moise şi pe proroci, nu vor crede nici chiar dacă ar învia cineva din morţi.”
Cred că este unul din textele cele mai clare din Scriptură care ne vorbeşte şi ne scoate în evidenţă REALITATEA VEŞNICIEI.
VEŞNICIA nu este un mit şi nu este o invenţie a nimănui...ci este ceva real,şi indiferent că îţi place sau nu îţi place ,dragul meu....într-o zi urmează şi VEŞNICIA TA.
O zi care nu ştim când va fi, poate fi peste 10 ani, peste 20 de ani,poate fi mâine sau poate fi CHIAR AZI !!!!
Cu sigurantă omul nu a fost creat să trăiască doar o zi sau câţiva ani...omul a fost creat să trăiască o eternitate.
Viaţa noastră pe pământ diferă şi nu suntem egali în faţa ei. Unii sunt mai bogaţi,alţii mai săraci,nici numărul zilelor nu este la fiecare la fel,al meu poate fi mai scurt ,firul vieţii tale poate fi mai lung sau invers,dar indiferent de lungimea vieţii toţi suntem datori cu o moarte fizică,după care vom sta fiecare în faţa veşniciei.
Dar să nu uităm un lucru: DACĂ PE PĂMÂNT SUNTEM ŞI TRĂIM DIFERIT, ÎN FAŢA VIEŢII VEŞNICE SUNTEM EGALI !!!!
De fiecare din noi,depinde cum ne pregătim veşnicia !!!!
Cu cine vrei să îţi petreci VEŞNICIA ,dragul meu cititor?
- Cu DUMNEZEU sau cu satan ?
Unde vrei să îţi petreci VEŞNICIA ?
- In CER sau în iad ?
Cum vrei să îti petreci VEŞNICIA ?
- In BUCURII sau în chinuri ?
Editorial: păstor Mihai Fişteag
Din ceea ce stiu sigur, las si eu un gand. Un gand care sa ne puna pe ganduri... Nu numai, ci mai mult chiar, asa cum scria ap. Pavel catre unii care se cred siguri pe credinta lor sau pe mantuirea lor, indemnandui la o cercetare amanuntita: "Pe voi înşivă încercaţi-vă dacă sunteţi în credinţă. Pe voi înşivă încercaţi-vă..." 2Corinteni 13:5a.
RăspundețiȘtergereA vedea in cei de afara ca nu au pe Hristos in ei e foarte usor. E usor sa le vorbesti despre vesnicie. Dar lucrurile se complica la cei din interior, atunci cand ai de-a face cu membri unei biserici, sau chiar a fratilor tai de credinta. Atunci cand trebuie sa spui adevarul, cand trebuie sa tai in carne vie (pacatul), atunci cand fratele tau sau sora ta s-a abatut de la calea sfinteniei si pe tine care te doare incepi sa le vorbesti, sa-i faci constienti de caderea lor. De cele mai multe ori risti sa te alegi cu un dusman in urma sfatuirii sau a mustrarii facute sorei tale sau fratelui tau.
Lucrul acesta nu-l face oricine. Cei mai multi au o dragoste surda sau oarba. Vad pacatul( daca-l vad) si evita sa-l arate aproapelui sau, ca nu cumva sa se puna rau cu x sau y, cu speranta ca Domnul il va lumina la vremea potrivita. Si poate Domnul demult a pregatit vremea aceasta pentru acel suflet si ti-a incredintat-o tie, vroind ca prin tine sa-l lumineze pe cel sau cea la care ai vazut pacatul. Dar tu pui aceasta slujba pe seama ca nu-ti apartine tie sau i-o atribui Domnului, care il va lumina odata. Si astefel ei o falsa pelerina a drgostei asupra ta, sub care constiinta ta convinsa de acum inainte va atipii si va adormii somnul mortii tale spirituale, lasand sa-ti mearga doar numele ca mai traiesi, in fond demult tu ai luat-o la vale pe drumul care duce spre pierzarea vesnica. Din nefericire sunt multi care cu biblia in mana stau la amvinul bisericii, altii cu microfonul sau instrumentele muzicale, iar altii cu o pocainta ieftina care nu mantuie pe nimeni, se mint ca ajung candva in sanul lui Avraam. Toti acestia care sunt muscati de pacat lasa unele suflete sa traiasca faradelegea, mergand spre vesnicia iadului. Cu dragostea aceasta, ucigatoare, prietenii bogatului din pilda spusa de Mantuitorul aici au facut ca bogatul sa moara nemantuit. Poate ca cineva de la masa lui astepta si el ca intr-o zi Domnul sa-l lumineze pe bogat si sa-i vorbesaca despre vesnicie. Dar nu tocmai el s-o faca, care se infrupta de la masa bogatului sa-i spuna ca se indreapta spre o prapastie vesnica. N-ati auzit pe atati de multi spunand: "pai cum sa-i zici asa ceva la pastor, la cutare care este in fruntea poporului sau in comitetul acesta, de aspectele negative care le promoveaza."!
Eu nu o fac ca nu am curajul, tu nu o spui ca traiesti si tu in aceleasi compromisuri. El nu i le arata ca sa nu se puna rau iar altii zic ca nu e treaba lor; ca nu sunt chemati la asa ceva si destui se motiveaza ca dragostea acopera totul si ca acesta inseamna a umbla in dragoste. Deci, toti lasa in seama Domnulul ca sa-l lumineze El. Si ca Pilat din Pont, ne spalam pe maini si trecem mai departe nevinovati.(?)
Aceasta inseamna dragoste? Asa trebuie sa fie simtamintele noastre fata de cel sau cea de langa noi? Asa au facut apostolii, sfintii?
Se pare ca mesajul meu nu intra tot aici. Permiteti-mi sa mi-l impart!
Oameni buni, cand ne vom reveni odata la standardul de pocainta pe care il accepta Dumnezeu?!
RăspundețiȘtergereDaca se ridica unul care sa aiba curajul sa ne arate ca mergem gresit, ca nu suntem in acord cu voia lui Dumnezeu, care ne scutura tarana de pe noi, care ne arata ca suntem fatarnici, ca ne inselam ca suntem goi, etc... Nu ne ridicam toti intr-un glas si nu ne asemanam noi ca multimea care l-au tarat pe Stefan afara din cetate si l-au ucis cu pietre? Cu cate pietre nu aruncam noi in adevar? In cel sau cea care ne mustra, care condamna pacatul din noi sau care ne ajuta sa ne venim in fire?
Am vazut aceasta in adunari, dar si pe atatea bloguri crestine cand multi comentatori care tineau cu proprietarul blogului care a fost trezit sau a i s-a aratat ce fel de lucrare face de un alt comentator, care nefiind pe placul lor au inceput o lupta cu el si au sarit in apararea celui vinovat, oasndind pe cel nevinovat.
De ce? Pentru ca pocainta lor era de acelasi fel cu a celui in cauza. Pe cand pocainta acelui ce condamna lucrurile lumesti patrunse in interioarul lor era diferita de-a lor dar corespundea cerintelor lui Dumnezeu.
Voi lasa pentru cercetare un verset biblic care cu siguranta nu i-ati dat importanta pana acum. Cercetati si intelegeti ca inaintea lui Dumnezeu dragostea adevarata nu te lasa sa dormi cu pacatul in brate merganad la iad.
Intai de toate, dragostea adevarata nu are cuvinte frumoase, ci drepte!
Daca chipul pe care il porti seaman cu chipul omului cel nou, facut dupa Hristos Domnul, ma indoiesc ca sotia lui Petru daca ar trai in zilele noastre la sfarsitul veacului ar adapta credinta ei intr-una moderna si nu o vad promovand emanciparea si expunerea formelor ei prin: pantaloni, haine mulate sau la moda, par tuns si vopsit, bijuterii si nici oprind nasterea de copii. Chiar daca ar vea mentalitatea din zilele noastre, atat ea cat si Petru sau oricare sfant din vechime a inteles un lucru la care noi inca nu ne-am pus in acord cu el si anume acela de-a ramane ca o priveliste pentru lume, ingeri si oameni. Ori daca privelistea noastra nu are stavila, nu se deosebeste fata de cea de afara, ex: in biserica suntem si aratam toti sfinti. Afara, nu mai purtam acele haine care le purtam la inchinare ci purtam ceea ce poarta si lumea, astfel ca nimeni nu ne mai deosebeste de lume. Oare nu e Dumnezeu acela care ne cere sa fim si afara ca inauntru? Nu aratm noi ca avem inima impartita, doua fete si umblam pe doua cai? Ori nu vrem sa vedem acest adevar?
Iata si versetul de care spuneam: Ezechiel 13:19
Voi Mă necinstiţi înaintea poporului Meu pentru câţiva pumni de orz şi câteva bucăţi de pâine, ucigând nişte suflete care n-ar trebui să moară şi făcând să trăiască nişte suflete care n-ar trebui să trăiască, înşelând astfel pe poporul Meu care ascultă minciunile voastre.
Subliniez: ..."ucigând nişte suflete care n-ar trebui să moară şi făcând să trăiască nişte suflete care n-ar trebui să trăiască..."
Ochii lui Dumnezeu sunt asa de curati ca nu pot sa vada pacatul. Ochii nostri nu numai ca nu pot sa vada dar il si cauta, il doresc si-l infaptuiesc chiar. Iata ca Dumnezeu vrea o separatie totala! Cnad vom fi in stare sa o facem incepand cu noi? Din versetul de mai sus reiese ca Dumnezeu nu e numai dragoste cum predica numai unii ci e si foc mistutor cim nu le place la cei mai multi.
Intrebarea se pune: de care parte te pui, a celor care traiesc in compromis sau acelor care iau atitudine cu ei si apoi cu altii? Ce lasi sa traiasca in tine: adevarul sau (si) pacatul?
Degeaba vei face o slujba predicand sau cantand altora, ca sa apuce vesnicia spre rai, cand tu insuti nu esti pe calea ei.
RăspundețiȘtergereHai sa ne cercetam si sa luam seama bine, daca suntem pe calea mantuirii sau nu si sa ne venim in fire cum trebuie ca sa nu pacatuim inselandu-ne singuri pe noi si apoi pe ceilati care ne asculta. Caci multe cai (dar si credinte si incredintari) ni se par bune noua oamenilor, dar numai una singura duce la viata vesnica in rai la Dumnezeu.
Permiteti-mi sa va las si o melodie crestina pe care am gasit-o pe yotube.
Domnul Dumnezeu care este doar unul singur, care a trimis un singur Mantuitor pentru mine si pentru tine, care a trasat o singura cale si a lasat o singura credinta adevarata, care are doar o vesnicie pregatita pentru cei ce si-au sfintit viata dupa cum El este sfant, a spus in cartea Apocalipsei ca nimic intinat si spurcat, nimic nevdednic nu va intra acolo, in Imparatia Cerurilor.
De realitatea acesta isi vor da seama oamenii foarte tarziu, abia atunci cand nu vor mai putea face nimic pentru destinul lor.
Necredinta ta acuma nu va misca inima lui Dumnezeu atuncea.
Dumnezeu are mila astazi de noi, de acei ce isi vor indrepta fata spre El alegand sa caute ai implinii voia Sa. Maine alegerea e a Lui, cine va semana cu Fiul sau va intra in Rai. Nu poti avea doua indentitati. O imagine de crestin de afara si una de inauntru. Domnul nu a vut asa niciodata. Un singur chip a avut, curat, sfant, acoperit de smerenie, fara pacat, fara compromis, deosebit fata de lume, fara podoabe si alte accesorii, ci imbracat cu neprihanire si sfintire pana la desavarsire. In acest chip ni se va da din belsug intrare inaintea Lui.
Domnul sa ne ajute si pe noi, tot la fel asa cum a fost El sa fim si noi!
http://youtu.be/nq8ExWJFJJ4
RăspundețiȘtergerehttp://www.youtube.com/watch?v=nq8ExWJFJJ4&feature=youtu.be...acesta este linkul despre care a-ti amintit.
RăspundețiȘtergereVa multumesc mult pentru completarile pe care le-ati adaugat....si as dori ca aceste ganduri sa ne faca sa ne cercetam fiecare....pentru ca a-ti spus un mare adevar.Fiti binecuvantat !!!