Cainele este mai credincios ca omul!

                      Credincios din fire, pazeste bicleta stapanului sau iar cand acesta vine... isi reia locul lui.

                               

Isus, izvor de apa vie!

Sunt inca la birou (de fapt....am fost), dar pentru ca nu am reusit sa termin ceea ce incepusem sa scriu, am incercat acuma seara sa-mi termin ideea. Asa ca prinzand cateva minute libere la birou, ma apucasem sa scriu cateva ganduri care mi-au venit in  minte dupa  ce am avut cateva discutii cu colegii mei. Nu sunt baieti rai deloc, insa avem doar pareri diferite.

Din discutiile purtate la un moment dat, unul din colegi imi spunea ca sambata s-a simtit atat de rau, incat "am crezut ca ma cheama Domnul", spunea el, dupa care a adaugat..."de fapt unul din ei".

Crezi ca exista doi domni, am intrebat eu?

Categoric! a fost raspunsul sau. Unul bun si unul rau.

Interesanta concluzie....mi-am zis eu in gand.Bine ca au ajuns si ei la acesta concluzie, ca exista doi domni!

Slujim unui domn, stam sub protectia aceluiasi domn, ne incalzim la focul aceluiasi domn si bineinteles, ne adapam din izvorul aceluiasi domn.

Intrebarea se pune, care este Acel Domn pe care il slujim si din fantana caruia ne adapam zilnic?

Traim intr-o vreme in care curg din abundenta izvoare de informatii.In urma cu ceva vreme discutam cu o prietena draga sufletului meu, care nu demult s-a intors la Hristos, si intr-o discutie imi spunea:

"atat de multe informatii sunt, atat de multe mesaje si documentare sunt, incat din dorinta de a acumula mai multe, am intrat pe unele site-uri, bineinteles "crestine", care in loc sa-i intareasca credinta, a constatat ca mai mult a trimis-o intr-o zona "nebuloasa", poate chiar periculoasa as putea spune.

Intr-adevar, apa este una din necesitatile fara de care trupul omului nu rezista.Dorinta omului este sa isi linisteasca setea. Asa cum trupul nu rezista fara apa multa vreme, nici sufletul  nu rezista fara apa. De-aceea este  nevoie sa fim cu bagare de seama din ce izvor bem apa.

Cand s-a intalnit Domnul Isus la fantana cu femeia din Samaria, este clar ca ea a venit cu un scop, "a venit sa bea apa". Numai ca fantana din care femeia lua apa, era un izvor care ii potolea setea trupului si oricat ar fi baut,  setea nu-i era astamparata. Domnul Isus nu s-a aflat la intamplare acolo, ci a venit cu un scop precis, a venit sa ii ofere sa bea din izvorul vietii, izvor care ii potolea setea sufletului.

Dar oricui va bea din apa pe care i-o voi da Eu, în veac nu-i va fi sete; ba încă, apa pe care i-o voi da Eu se va preface în el într-un izvor de apă care va ţâşni în viaţa veşnică.”Ioan 4:14

Atunci cand bei din aceasta apa, indiferent in ce desert te vei afla, nu iti va fi sete niciodata.

"Dacă însetează cineva, să vină la Mine şi să bea. Cine crede în Mine, din inima lui vor curge râuri de apă vie, cum zice Scriptura.”
Sa vina si sa bea....Isus vorbea despre Duhul  care urma sa fie dat tuturor celor care cred in El.

Nu se vorbeste aici de un rau micut sau de o oarecare apa, ci insasi expresia aceasta "rauri de apa" arata  belsug bogat. Cine crede in Mine, din inima lui vor curge rauri....Darul Duhului Sfant le va fi dat tuturor celor care cred in El, si cine va avea parte de acest dar, va avea o viata plina de experiente si de binecuvantari minunate. Toate acestea le poti avea doar traind langa Isus si le poti experimenta doar daca bei din apa vie.  
Simtim de multe ori ca si noi suntem intr-un desert din punct de vedere spiritual. Rugaciunea noastra parca nu mai are aceeasi putere asa cum avea odata. Ne rugam pentru o anumita problema si deseori simtim ca ne rugam in fata unei porti ferecate, unde nu patrunde fir de lumina daraminte sa-L mai vedem pe Dumnezeu ascultandu-ne....
Nu dispera...
Dumnezeu nu este ocupat niciodata, asa cum nu este nici plecat. El este prezent la datorie mereu, si mereu. Este prezent  pentru cei care doresc, si-L cauta. Il cauta  sa-si potoleasca setea, Il cauta sa-si potoleasca foamea. La El gasim toate aceste resurse necesare pentru sufletul nostru.Izvoare sunt multe, insa nu toata apa este de baut. Nu cauta sa-ti adapi sufletul daca nu stii ce fel de apa contine izvorul asupra caruia te-ai aplecat sa bei .
Cauta-L pe Isus si vei vedea ca setea sufletului tau va fi potolita, ba mai mult gustand din El nu vei mai flamanzi niciodata!

Hrana ta zilnica!

5 Februarie
Iov 36.1-21
Continuând cuvântarea, Elihu îl îndreptăţeşte pe Dumnezeu (v. 3), combătând cele două idei false cu privire la El.
Întâi întăreşte faptul că, în ciuda atotputerniciei Sale, Creatorul Se interesează de făptura Sa şi nu o dispreţuieşte deloc (v. 5). Cel drept (credinciosul) se bucură de grija Sa deosebită. Ochii Săi veghează fară încetare şi asupra celui pe care îl înalţă (v. 7) şi asupra celui peste care trimite încercări (v. 8).
Apoi spune cu hotărâre că Dumnezeu nu acţionează niciodată într-un fel capricios, cum lăsase Iov să se înţeleagă. Permiţând încercarea, El urmăreşte un scop bine definit: să le arate alor Săi ce au făcut, să le deschidă urechile spre disciplină şi să-i motiveze să se întoarcă, dacă au înfăptuit nedreptate. Disciplina formează discipolii (ucenicii); supunerea modelează supuşii. Evrei 12.7 ne aminteşte că disciplina este rezervată pentru ,fiii lui Dumnezeu", aşa cum şi părinţii îşi disciplinează propriii copii, nu pe ai altora. Disciplinarea este o dovadă a
relaţiei noastre cu Tatăl. Dar, conform aceluiaşi pasaj (Evrei 12.5,6), sufletul care este sub disciplină poate ori să o nesocotească, neascultând de ea sau neacordându-i nicio importanţă (v. 12; comp. cu 5.17), ori, dimpotrivă, să-şi piardă curajul, uitând că cea care a pregătit disciplina este credincioşia dragostei Domnului (Psalmul 119.75). Există şi o a treia atitudine, iar aceasta este cea bună: de a ne lăsa exersaţi prin disciplină, altfel spus, de a ne întreba cu ce scop a trimis-o Dumnezeu în calea noastră (Evrei 12.11).

Rugati-va pentru IRAN!

În Iran creștinii se întâlnesc în biserici de casă care sunt tot mai descoperite de autorități. Când sunt descoperite, creștinii sunt reținuți și supuși la diverse forme de hărțuire, încetarea contractului de muncă, separarea de familie, inclusiv pedeapsa cu închisoarea. 

“Practic, este ilegal să mergi la o biserică”, spune Michael Wood, de la Open Doors SUA, o organizație care ajută creștinii persecutați din întreaga lume. În conformitate cu Wood, guvernul iranian a inițiat închiderea tuturor bisericilor creștine din țară, ne raportează site-ul Mission Network. 

Mai multe pe http://www.stiricrestine.ro

Hrana ta zilnica!

4 Februarie
Iov 35.1-16
Din necazurile sale, Iov trăsese trista concluzie că nu merită să încerci să fii drept, pentru că, în cele din urmă, nu eşti cu nimic mai câştigat decât cel care a păcătuit (9.22; 34.9; 35.3). Vai, cum îşi descoperea el acolo adâncul inimii! Părea să dea dreptate insinuării lui Satan: „Oare în zadar (sau: pentru nimic) se teme Iov de Dumnezeu?" (1.9). Era aproape aceeaşi logică a „oamenilor stricaţi la minte" cărora le vorbea apostolul şi care considerau că „evlavia este sursă de câştig" (1 Timotei 6.5; citiţi şi Maleahi 3.14).
Patriarhul nostru nu îşi amintea să fi avut până atunci astfel de sentimente în inimă. îşi cunoştea faptele bune, dar nu şi motivele lor tainice. Şi acestea erau departe de a fi întotdeauna bune. Să-I dăm voie Duhului să ne cerceteze prin Cuvânt, pentru a distinge şi a da la iveală intenţiile inimii (Evrei 4.12). Este serviciul pe care Elihu i 1-a făcut lui Iov, spunându-i adevărul. Unele lucruri nu sunt plăcute de auzit, dar „rănile făcute de un prieten sunt credincioşie" (Proverbe 27.6; vezi şi Coloseni 4.6). Iar când aceste lecţii importante vor fi fost învăţate, lacrimile, strigătele din necazuri, chemarea în ajutor (19.21) vor face loc „cântărilor în noapte" (v. 9,10).

Sa ajungi in Canaan si sa te trezesti fara Dumnezeu!?

De cate ori citesc sau ascult vreun mesaj din cartea Exodului, nu se poate sa nu imi fac o analiza si eu sau sa ma pun macar pentru cateva momente in pielea lor, intrebandu-ma oare ce as fi facut eu....

Raspunsul este unul singur, cu siguranta eram si eu ca si ei!

Acum fireste e usor sa analizam comportamentul lor, este usor sa criticam starea de neascultare a lor, este asa usor, insa daca eram acolo...cu siguranta si noi eram la fel de nestatornici si necredinciosi fata de Dumnezeul care ne-a facut atata bine.Poate ne intrebam, cum de au putut fii asa nerecunoscatori, insa aceeasi intrebare e valabila si pentru noi azi, noi cum putem?

Spun asta pentru ca si noi ne gasim azi in aceeasi ipostaza, suntem angajati tot intr-o calatorie, si mergem spre aceeasi tara, Canaanul promis, Noul Ierusalim..

Evreilor, Dumnezeu le-a promis o tara unde va curge lapte si miere, noua ne-a promis o Tara unde boala, durerea si lacrimile vor dispare. Din pacate si noi suntem in aceeasi postura ca si poporul Israel, facem, ba chiar repetam aceleasi greseli ca si ei, desi Biblia ne relateaza  aceasta calatorie cu scopul de-a invata din greselile lor, insa se pare ca pentru noi nu este suficient, vrem sa le experimentam pe propria piele.

In nenumarate randuri il vedem  pe Moise mijlocind pentru popor. Daca ne uitam in Exod 32:11-14 vedem cum Moise Il roaga pe Dumnezeu, dar totodata vedem si efectul rugaciunii lui, pentru ca Dumnezeu  raspunde la rugaciunile slujitorilor Sai credinciosi.

Moise s-a rugat Domnului Dumnezeului său şi a zis: „Pentru ce să se aprindă, Doamne, mânia Ta împotriva poporului Tău, pe care l-ai scos din ţara Egiptului cu mare putere şi cu mână tare? Pentru ce să zică egiptenii: „Spre nenorocirea lor i-a scos, ca să-i omoare prin munţi şi ca să-i şteargă de pe faţa pământului”? Întoarce-Te din iuţeala mâniei Tale şi lasă-Te de răul acesta pe care vrei să-l faci poporului Tău. Adu-Ţi aminte de Avraam, de Isaac şi de Israel, robii Tăi, cărora le-ai spus, jurându-Te pe Tine însuţi: „Voi înmulţi sămânţa voastră ca stelele cerului, voi da urmaşilor voştri toată ţara aceasta, de care am vorbit, şi ei o vor stăpâni în veac.” Şi Domnul S-a lăsat de răul pe care spusese că vrea să-l facă poporului Său.

Cred ca Moise avea rolul de mediator intre popor si Dumnezeu, si cred ca acest rol trebuie sa ni-l asumam si noi in anumite situatii. Mediator poate intre copiii nostri si Dumnezeu, mediator poate intre un prieten, o ruda sau altcineva apropiat noua, intre ei si Dumnezeu.

 Mania lui Dumnezeu se revarsa peste cei care se incapataneaza sa nu ramana in Voia lui Dumnezeu. 

Cunoasteti istoria poporului evreu, si nu am sa ma apuc sa fac dezbateri pe aceasta tema, insa vreau sa-mi indrept privirile spre noi. 

Dorim atat de mult Canaanul promis, insa nu intotdeauna dorim sa mergem pe drumul trasat de Hristos. Vrem un loc cu lapte si miere dar pe un drum croit de noi, daca se poate cat mai simplu, fara complicatii si cat mai scurt.Ori drumul trasat de Hristos adeseori e presarat, nu cu flori, ci cu incercari. Dar cui ii plac incercarile? Poate ca pe acest drum trebuie sa trecem prin suferinta, prin neajunsuri, prin multa munca, multa jertfa, si multe alte situatii pe care nu le dorim deloc. Sa fim sinceri cu noi insine....cui ii place?

Toti vrem Canaanul, insa nu toti suntem dispusi sa acceptam pretul pe care trebuie sa-l platim ca sa ajungem acolo!

In viata fiecare ne dorim sa fim oameni de succes, vrem cat mai sus si cat mai mult, iar pentru aceasta deseori trecem prin anumite momente in viata cand suntem gata  sa acceptam compromisul, doar pentru a ne atinge scopul propus. Nu conteaza daca lui Dumnezeu ii place, nu conteaza daca este Voia LUI, noi vrem cu orice pret, ori in aceste momente de incapatanare riscam sa fim lasati in voia sortii. Poate ca ne lasa Dumnezeu sa ajungem pana in varful acestei scari, "scarile succesului", insa daca nu am ramas in voia Lui, ne trezim plini de succes, dar fara Dumnezeu. Ori nu stiu daca succesul ne poate implini si sufletul....? Mi-amintesc o multime de staruri care au ajuns in varful acestei scari, din punct de vedere al succesului si aflati acolo, cand ziceai ca nu le lipseste absolut nimic, cand pareau atat de impliniti din toate punctele de vedere, atat financiar cat si profesional, au clacat. Fie s-au aruncat in patima alcoolului, fie in patima drogului  sfarsind prin a-si pune capat zilelor, si nu putine au fost cazurile acestea.

 Iata pretul succesului, succes...insa fara de Dumnezeu!

 Ori fara Dumnezeu, nu exista cu adevarat succes!

 Citeam azi un articol, topul celor 10 oameni din Romania, cei mai faimosi si bogati, si scria ca in ciuda averilor pe care le detin, TOTI au probleme cu legea si sunt cercetati. Ori este clar ca in varf ajungi doar prin compromis si inlaturandu-L pe Dumnezeu, fie chiar si pentru o perioada scurta. Riscul e prea mare si mai mult de atat, ne vom trezi asa cum s-a trezit si poporul Israel, (v.3 din Exod 33),
"Suie-te în ţara aceasta unde curge lapte şi miere. Dar Eu nu Mă voi sui în mijlocul tău, ca să nu te prăpădesc pe drum, căci eşti un popor încăpăţânat.”

Poate ca suntem lasati sa ajungem in canaanul succesului nostru, insa fara Dumnezeu, pentru ca El nu ne va insoti!

Luca 9:25

Şi ce ar folosi unui om să câştige toată lumea, dacă s-ar prăpădi sau s-ar pierde pe sine însuşi?

 

Nu stiu care este tinta ta, nu stiu ce ti-ai propus in acest an, nu stiu unde vrei sa ajungi, insa stiu un singur lucru,  

"daca Il elimini din planurile tale pe Dumnezeu, daca nu cauti sa ramai in Voia LUI, de pe-acuma iti spun ca sansele tale sunt nule.Poate ca te va lasa sa gusti din cupa fericirii, poate ca vei ajunge in varf din punct de vedere al carierei tale sau din punct de vedere financiar, insa daca L-ai lasat la o parte pe Dumnezeu, succesul tau nu va fi de durata, ba chiar gustul succesului va fi foarte amar"

Cauta ca voia ta, sa fie si voia Lui, cauta ca dorintele Lui sa fie si dorintele tale, si vei vedea ca Dumnezeu isi va tine fagaduinta fata de copii Sai. 

Deuteronomul 28:13

"Domnul te va face să fii cap, nu coadă; întotdeauna vei fi sus, şi niciodată nu vei fi jos, dacă vei asculta de poruncile Domnului Dumnezeului tău pe care ţi le dau astăzi, dacă le vei păzi şi le vei împlini"

Citate

Ceea ce este revolutionar la invatatura crestina este ca aceasta afirma ca Dumnezeu S-a facut Om, a devenit  Prietenul si Insotitorul omului.

S-a nascut, a murit, dar a si inviat, iar prin invierea Sa ne atrage in vesnicia Lui.

Dintre toate invataturile religioase, doar cea crestina este clara si ofera astfel o mare nadejde. Invatatura despre Isus este revolutionara pentru mine.

Ea a fost revolutionara in perioada primara a crestinismului, este si astazi si va ramane si in viitor.

                                                                     Jean Delumeau

Hrana zilnica!

3 Februarie
Iov 34.16-37
Prin propriile sale raţionamente, omului îi este imposibil să-L înţeleagă pe Dumnezeu, deoarece nu-i are ca termeni de comparaţie decât pe semenii săi. Pentru ca făptura Lui să-L poată cunoaşte, a fost nevoie ca Dumnezeu însuşi să Se reveleze pe Sine. Nici chiar inteligenţa noastră nu poate înţelege această descoperire divină. Numai credinţa este în stare. Dumnezeu Se manifestă acum prin Duhul Său. „Nimeni nu cunoaşte lucrurile lui Dumnezeu... afară de Duhul lui Dumnezeu" (1 Corinteni 2.11). EI îi îndrumă pe credincioşi în tot adevărul (Ioan 16.13).
Instruindu-1 pe Iov, Elihu este o astfel de imagine. El îi arată patriarhului că încercarea de a-L cunoaşte pe Dumnezeu în lumina propriei experienţe şi a propriilor gânduri (v. 33) l-a rătăcit complet. N-a ajuns el să-L condamne „pe Cel întrutotuldrept" (v. 17)?!
Ce ar fi trebuit să facă Iov, în loc să cultive şi să dezvăluie aceste gânduri nepotrivite despre Dumnezeu? Să-I ceară cu umilinţă: „Ce nu văd, învaţă-mă (arată-mi)" (v. 32). Aceasta este scurta rugăciune pe care fiecare dintre noi ar trebui să I-o adresăm Domnului în fiecare moment al zilei.