Versetul zilei

16 noiembrie 2013

Hrana ta zilnica!

16 Noiembrie
Ezra 3.1-13

Psalmul 137 ni-i arată pe exilaţii lui Iuda lângă malurile râurilor Babilonului, incapabili să cânte, din cauza tristeţii. Dar acum este Psalmul 126 cel care vorbeşte: „Când a întors Domnul pe captivii Sionului... gura ne era plină de râs şi limba de strigăte de bucurie ... Domnul a făcut mari lucruri pentru noi: suntem bucuroşi (Ps. 126.1-3). Dar nu era aceasta şi o poruncă divină? (Isaia 48.20). Ei celebrează „sărbătoarea Corturilor", sărbătoarea bucuriei (în v.ll îi vedem de asemenea cântând). Prima lor grijă se îndreaptă spre altarul Domnului pe care îl aşază „pe temelia lui". Motivul lor este demn de remarcat: ,pentru că teama era peste ei din cauza popoarelor acelor ţări" (v. 3). Frica îi conduce nu la asigurarea propriei protecţii, ci la strângerea în jurul Domnului, El fiind acela care-i va apăra.
Apoi sunt puse fundaţiile noii case. Faptul acesta dă naştere unei ceremonii mişcătoare, în care îşi fac apariţia atât bucuria cât şi lacrimile (vezi Ieremia 33.10, 11). Ce contrast cu primul templu! Acelaşi contrast există şi între începuturile Bisericii, relatate în cartea Fapte, şi slaba mărturie colectivă pe care cei credincioşi o mai pot da în mijlocul ruinei actuale.

15 noiembrie 2013

Si in promisiuni si in cerinte, Isus este acelasi !

Mi-a placut tare mult un verset care s-a citit la adunare aseara.
Isus Hristos este acelaşi ieri şi azi şi în veci!
Acest verset mi-a adus aminte de vremea copilariei mele. In aceea vreme aparusera tablourile  cu versete crestine  si tin minte ca mama cumparase un tablou pe care era scris chiar acest verset. Dar  pentru ca este un verset cu asa mare importanta se mai gaseste scris pe frontispiciul multor biserci.
Este suficient sa citim acest verset si el ne va aminti ca tot ceea ce a promis Dumnezeu ne va face, pentru ca El intotdeauna s-a tinut de cuvant.
Asa cum fiecare legamant pe care L-a incheiat cu cei din vechime L-a si infaptuit, tot asa si ceea ce a promis fata de noi este valabil si azi, pentru ca Acelasi Isus a fost si ieri, si este si astazi la fel.
In  cartea Isaia 41:10 sta scris:
Nu te teme, căci Eu sunt cu tine; nu te uita cu îngrijorare, căci Eu sunt Dumnezeul tău; Eu te întăresc, tot Eu îţi vin în ajutor. Eu te sprijin cu dreapta Mea biruitoare.”
Daca luam doar  aceste cuvinte pe care le gasim in atatea versete nu te teme, căci Eu sunt cu tine, este suficient ca sa scapam de frica, de ingrijorare, de tot ceea ce ne apasa zilnic.
Isus este Acelasi, El nu s-a schimbat cu nimic!
Veneam spre birou, aveam in fata un soare excelent pentru o vreme de noiembrie. In fiecare dimineata, in drum spre birou o sun pe mama, este un obicei format de ani de zile, astazi insa am vorbit cu TATAL meu, cu DUMNEZEU.Nu puteam sa nu tresalt de bucurie cand vad zi de zi cata indurare are fata de noi, cata dragoste chiar daca nu meritam absolut nimic. Poate dumneavoastra meritati mai mult, eu insa recunosc ca nu merit nimic din toate acestea.Am multumit pentru soarele stralucitor care ma incalzeste si pe care-l pot admira in fiecare zi, pentru duhul de viata care mi l-a dat, pentru faptul ca sunt sanatoasa, sunt creata dupa chipul Sau, am maini, am ochi, am picioare, am familie, am sot, am copii, am servici, am mai mult decat imi trebuie, si toate astea doar datorita faptului ca ma iubeste.
Doamne, ce minunat este !
Indurarea si credinciosia LUI este aceeasi in fiecare dimineata, dragostea LUI nu s-a diminuat cu absolut nimic, puterea LUI a ramas la fel, pentru ca El este si astazi la fel ca ieri.
Dar trebuie sa stim un lucru, daca Dumnezeu este la fel si nu se schimba in promisiuni, nu se schimba nici in cerinte, pentru ca El este acelasi ieri, azi si in veci.
Noi avem o perceptie gresita despre Dumnezeu. Ne gandim ca si El se conformeaza vremurilor in care traim, asemeni noua. Ceea ce batranii nostri ne spuneau ca este pacat, noi astazi l-am cosmetizat.Intalnesc oameni care imi spun, "las nu mai fi asa, ca si Dumnezeu a mai evoluat, stie in ce secol traim...". 
Oare...?
Sa-si fi schimbat El oare cerintele? 
Mai jos am subliniat cateva cerinte ale lui Dumnezeu pe care  le-am gasit in Scriptura:
Leviticul 19:11
Să nu furaţi şi să nu minţiţi, nici să nu vă înşelaţi unii pe alţii.
Efeseni 5:3
Curvia sau orice alt fel de necurăţie, sau lăcomia de avere nici să nu fie pomenite între voi, aşa cum se cuvine unor sfinţi.
1 Ioan 2:15
Nu iubiţi lumea, nici lucrurile din lume. Dacă iubeşte cineva lumea, dragostea Tatălui nu este în el.
 Apocalipsa 22:15
Afară sunt câinii, vrăjitorii, curvarii, ucigaşii, închinătorii la idoli şi oricine iubeşte minciuna şi trăieşte în minciună!
Proverbe 3:32
Căci Domnul urăşte pe oamenii stricaţi, dar este prieten cu cei fără prihană.
Isaia 13:11
Voi pedepsi – zice Domnul – lumea pentru răutatea ei, şi pe cei răi, pentru nelegiuirile lor; voi face să înceteze mândria celor trufaşi şi voi doborî semeţia celor asupritori.
Si cred ca daca mergem in Galateni 5 avem toate faptele care sunt urate inaintea lui Dumnezeu
Şi faptele firii pământeşti sunt cunoscute şi sunt acestea: preacurvia, curvia, necurăţia, desfrânarea, închinarea la idoli, vrăjitoria, vrăjbile, certurile, zavistiile, mâniile, neînţelegerile, dezbinările, certurile de partide, pizmele, uciderile, beţiile, îmbuibările şi alte lucruri asemănătoare cu acestea. Vă spun mai dinainte, cum am mai spus, că cei ce fac astfel de lucruri nu vor moşteni Împărăţia lui Dumnezeu.
Iar apostolul Petru in epistola sa din 1 Petru 1:15 incheie prin acest verset,
Ci, după cum Cel ce v-a chemat este sfânt, fiţi şi voi sfinţi în toată purtarea voastră.
Sa fi coborat oare stacheta sfinteniei?
Oare Dumnezeu  si-a schimbat cerintele? Credem noi oare ca face azi un compromis in aceste privinte, doar asa de dragul nostru...?
ESTE ACELASI IERI, AZI SI IN VECI!
Are aceleasi dorinte de la noi si in modul de slujire.
Iosua 24:14
Acum, temeţi-vă de Domnul şi slujiţi-I cu scumpătate şi credincioşie. Depărtaţi dumnezeii cărora le-au slujit părinţii voştri dincolo de Râu şi în Egipt şi slujiţi Domnului.
Cat priveste planul lui Dumnezeu  cu privire la viitor si la ceea ce a hotarat, El nu se va schimba cu nimic.Totul se va derula asa cum a promis. Isus va reveni!
Evrei 10:37
„Încă puţină, foarte puţină vreme”, şi „Cel ce vine va veni şi nu va zăbovi.
Solomon spune in Eclesiastul 12:14
Căci Dumnezeu va aduce orice faptă la judecată, şi judecata aceasta se va face cu privire la tot ce este ascuns, fie bine, fie rău.
Iar in 2 Corinteni 5:10
Căci toţi trebuie să ne înfăţişăm înaintea scaunului de judecată al lui Hristos, pentru ca fiecare să-şi primească răsplata după binele sau răul pe care-l va fi făcut când trăia în trup.
 
Oare credem noi ca Dumnezeu isi schimba hotararile? Nicidecum !
Asa cum isi tine promisiunile fata de noi, tot asa doreste ca si poruncile Sale sa fie pazite cu sfintenie, pentru ca ISUS ESTE ACELASI, IERI AZI SI IN VECI!

Hrana ta zilnica!

15 Noiembrie
Ezra 2.1, 2 şi 59-70

Drumul spre Ierusalim este deschis. Câţi sunt cei care vor profita de aceasta? Ceva mai puţin de cincizeci de mii de oameni din diferite pături sociale ale poporului. În plus, printre cei din această rămăşiţă slabă existau unii care nu puteau dovedi că aparţineau cu adevărat lui Israel. Chiar şi dintre preoţi fuseseră neglijenţi, ceea ce mai apoi îi va împiedica să-şi îndeplinească serviciul divin. Vai, mulţi creştini sunt ca aceşti israeliţi! Ei nu pot afirma cu siguranţă că sunt copii ai lui Dumnezeu. Dacă vreunul dintre cititorii noştri se găseşte într-o asemenea situaţie, atunci să apeleze la „înregistrarea sa genealogică" (v. 62). O va găsi în Biblia lui. Să se prindă cu fermitate de pasaje ca Ioan 1.12; 1 Ioan 5.1,13. Atât de multe suflete cu mari îndoieli (sau ezitări) au găsit, în aceste versete şi în altele, dovada incontestabilă că aparţin familiei lui Dumnezeu!
Dumnezeu îşi are ochii aţintiţi asupra acestei rămăşiţe fără putere. A numărat-o cu atenţie şi urmează să vegheze cu gingăşie asupra ei nu doar datorită îndurării Sale, ci şi pentru că are un plan măreţ cu privire la ea: descendenţilor acestor iudei reîntorşi în ţară le va fi prezentat, după paisprezece generaţii, Hristos, Mesia al lui Israel (Matei 1.17).

14 noiembrie 2013

Cele mai placute amintiri din arhiva bisericii Elim-Botez in raul Bega, Timisoara (09.08.1992)



            
Initial am deschis laptopul sa scriu un gand, dar intamplator am dat peste altceva si sincer nu am putut sa nu postez aici pe blog.
Pentru multi poate nu inseamna prea mult, pentru altii este o adevarata comoara.
Desi nu am facut parte in acei ani din biserica Elim, nu pot sa nu ma cuprinda fiori cand privesc aceasta inregistrare.
In 1988 se deschideau portile noii cladiri de pe strada Virgil Madgearu, era cu un an inaintea revolutiei.Daca stam si ne gandim era ceva aproape imposibil ca pe vremea vechiului sistem sa deschizi o Casa de Rugaciune si cu toate ca si-au planuit comunistii ca in aceasta cladire sa deschida un cinematograf, Dumnezeu nu a ingaduit. Anul acesta, peste cateva zile se vor sarbatori 25 de ani de la aceasta mare sarbatoare. Cu aceasta ocazie au fost scoase de la arhiva cateva inregistrari.
 Una dintre ele este cu botezul din 1992 de la raul Bega. Acest botez a fost oficiat de fratele CODREANU senior, fratele STEFAN CRISTE si fratele MOT DUMITRU.
Chiar daca unul nu mai este printre noi iar peste ceilalti doi au trecut ceva ani, cred ca este o adevarata placere sa putem urmari secvente de la acest eveniment unde au fost botezate cateva sute de suflete pe raul Bega.
Botezul a avut loc pe 09.08.1992
Va doresc vizionare placuta!
            

"Domnul îmi ascultă cererile şi Domnul îmi primeşte rugăciunea"

Psalmi 6:9
DA ! Domnul îmi ascultă cererile şi Domnul îmi primeşte rugăciunea!
 Am intalnit persoane care de multe ori mi-au zis, " stii, ma rog pentru problema "cu tare" de  ceva vreme si...NIMIC", chiar eu am avut momente in care aveam impresia ca Dumnezeu nu ma aude...
Sa fie oare asa...?  Dumnezeu sa nu auda galsul nostru cand strigam ctre El?
David, psalmistul spunea: "Domnul îmi ascultă cererile şi Domnul îmi primeşte rugăciunea!"
Si-atunci care ar fi motivul ca nu primim raspuns?
 Atunci cand venim inaintea lui Dumnezeu nu numai ca trebuie sa inaltam rugaciuni  dupa voia LUI,  trebuie  si sa fim in voia lui Dumnezeu, daca vrem sa fim ascultati si sa primim si raspuns. In 1 Ioan 3:22, avem urmatoarea promisiune:
Şi orice vom cere vom căpăta de la El, fiindcă păzim poruncile Lui şi facem ce este plăcut înaintea Lui.
De ce... fiindcă păzim poruncile Lui şi facem ce este plăcut înaintea Lui.
 Cred ca aici este secretul care sta la baza raspunsului lui Dumnezeu, pazirea poruncilor si ascultarea.
Sunt doua lucruri esentiale si vitale le-as putea numi, ca Dumnezeu sa ne dea raspuns.
Bineinteles ca sunt si alte conditii care stau la baza rugaciunilor noastre pentru a putea fi ascultate si a primi raspuns, insa citind acest verset scris de David m-a facut sa ma intreb, ce l-a determinat pe David sa afirme cu atat siguranta aceste cuvinte? Pentru ca el nu spune: "CRED CA Domnul îmi ascultă cererile şi CRED CA  Domnul îmi primeşte rugăciunea, ci el afirma cu toata convingerea, "Domnul îmi ascultă cererile şi Domnul îmi primeşte rugăciunea!"
David dupa ce a pacatuit si-a plans mult pacatul, si-a cerut iertare si s-a smerit inaintea lui Dumnezeu, iar mai apoi a trait in neprihanire cautand sa faca voia lui Dumnezeu, de-aceea David avea aceasta convingere si siguranta ca Domnul ii asculta cererile lui.
Te rogi, insa cat de sigur esti ca Dumnezeu asculta cererile tale? Cat de sigur esti ca Domnul iti primeste rugaciunea?
Daca păzim poruncile Lui şi facem ce este plăcut înaintea Lui cu siguranta ne vor fi ascultate pana si gandurile noastre.

Hrana ta zilnica!

14 Noiembrie
Ezra 1.1-11

Prin Ieremia, Domnul fixase mai dinainte ca durata captivităţii în Babilon să fie de şaptezeci de ani. Aceia care, asemenea lui Daniel, cercetau Scripturile, avuseseră posibilitatea să cunoască sfârşitul apropiat (Daniel 9.2). Cei şaptezeci de ani sunt număraţi de la primul an al lui Nebucadneţar, cel responsabil cu transportarea, până la primul an al lui Cirus, cel care îi va pune punct (Ieremia 25.1, 11). Cu circa două secole mai devreme, Domnul îl identificase deja, pe nume, pe acest ultim împărat (Isaia 44.28; 45.1). Fără nici o îndoială, Cirus avea cunoştinţă de această profeţie, deoarece era conştient că ea reprezenta un instrument ales de Dumnezeu ca să restabilească închinarea faţă de El.
In acelaşi timp, Domnul trezeşte duhul unui număr de iudei exilaţi, dintre aceia care-şi aminteau de Ierusalim cu lacrimi şi care făceau din el „cea dintâi dintre bucuriile lor" (vezi Psalmul 137.1, 5, 6). Prieteni creştini, şi noi ne aflăm într-un „ţinut străin". Tânjim noi după Cetatea cerească? Duhul nostru a fost el „trezit" ca să-L aşteptăm pe Domnul Isus? El este marele împărat, centrul profeţiilor, Cel Căruia Dumnezeu îi va da în curând toate împărăţiile pământului (v. 2), ca să-Şi restabilească lauda şi gloria.

13 noiembrie 2013

Un gand..!

1 Petru 3:12
Căci ochii Domnului sunt peste cei neprihăniţi, şi urechile Lui iau aminte la rugăciunile lor. Dar faţa Domnului este împotriva celor ce fac răul.”
Atunci cand te cuprinde ingrijorarea zilei de maine, cand te cuprinde teama ca vei ramane fara servici, cand vei fi deznadajduit si ai impresia ca toti din jur te parasesc, cand toate parca merg anapoda, nu uita...nu ai de ce sa te ingrijorezi. Daca traiesti o viata neprihanita, ochii Domnului sunt indreptati catre tine si vede situatia in care te gasesti. Nu exista rugaciune la care Dumnezeu sa nu ia aminte si nu exista rugaciune care sa ramana fara raspuns. Exista insa o singura conditie, trebuie sa traim in neprihanire.
Inteleptul Solomon spune in Proverbe 11:19 "Adevărata neprihănire duce la viaţă...", iar in Proverbe 28:18 "Cine umblă în neprihănire găseşte mântuirea...."
Daca vrem mantuire si vrem viata vesnica trebuie sa cautam sa traim in neprihanire!

ISUS MARELE PREOT!

Evrei 4:14-16
Astfel, fiindcă avem un Mare Preot însemnat, care a străbătut cerurile – pe Isus, Fiul lui Dumnezeu – să rămânem tari în mărturisirea noastră. Căci n-avem un Mare Preot care să n-aibă milă de slăbiciunile noastre, ci Unul care în toate lucrurile a fost ispitit ca şi noi, dar fără păcat. Să ne apropiem, dar, cu deplină încredere de scaunul harului, ca să căpătăm îndurare şi să găsim har, pentru ca să fim ajutaţi la vreme de nevoie.

Nu exista binecuvantarea mai mare decat sa stii ca esti liber de pacate!
Acest Mare Preot, adica ISUS HRISTOS, a luat asupra LUI toate pacatele mele, ale tale si a intregii omeniri. El a fost si Preotul si jertfa de ispasire. A luat asupra LUI toate pacatele si a platit cu sangele Lui pentru ca noi sa putem fi eliberati., dar slava Domnului ca El este VIU astazi si sta la dreapta Tatalui Sau ca Mare Preot si mijloceste si azi si mijloceste continuu pentru noi, pentru slabiciunile noastre.
Pentru toti aceia care au incalcat legea lui Dumnezeu si doresc reabilitarea si refacerea relatiei cu Tatal, El este Cel care mijloceste si face aceasta impacare.
A trait pe pamant si ca Unul care a fost isipitit are mila de slabiciunile noastre, "căci n-avem un Mare Preot care să n-aibă milă de slăbiciunile noastre...", El doreste sa ne ajute si sa ne de o nadejde vie. Apropiindu-ne de scaunul harului de fapt ne apropiem de ISUS, pentru ca El sta la dreapta Tatalui si din El curge in fiecare zi dragoste, indurare, iertare si de la El ne vine ajutorul potrivit la vreme de nevoie.
Astazi daca ai nevoie de ajutor, nu iti ramane de facut decat sa te apropi de tronul harului si din El iti vei primi toate binecuvantarile.