Hrana ta zilnica !

11Aprilie
2 Samuel 3.1-5; 5.1-9
În timpul acestor evenimente, David a aşteptat în linişte la Hebron ca Domnul însuşi să-1 stabilească împărat peste tot Israelul.
Tot astfel Isus, acum în ceruri, aşteaptă ca Dumnezeu să-I dea împărăţia Sa universală.
Pentru Israel, începutul capitolului 5 marchează o dată importantă în istoria lui şi anume transferul scaunului de domnie al lui David la Ierusalim, oraş care, de acum înainte, va ocupa un loc atât de important în istoria poporului şi în scopurile lui Dumnezeu. Dar, în interiorul zidurilor cetăţii, pe Muntele Sion, exista un oraş de nepătruns, păstrat de iebusiţi încă din timpul lui Iosua. În ciuda laudei de sine a ocupanţilor, David îl cucereşte. Totuşi aici David uită harul care 1-a caracterizat atât de des, prin aceea că interzice accesul şchiopilor şi al orbilor în casa lui Dumnezeu. Ce contrast cu Domnul, care i-a primit în templu pentru a-i vindeca, în mod expres pe orbi şi pe şchiopi (Matei 21.14); ce contrast, de asemenea, cu omul care „a dat o cină mare" (Dumnezeu însuşi) şi care, pentru a-Şi umple casa, îi strânge pe aceşti oameni nenorociţi (reprezentându-ne pe tine şi pe mine) ca să-şi ocupe locurile lor la sărbătoarea harului (Luca 14.21-23).

Tinta mea e CERUL !

 Mi-a ramas un verset in minte pe care as vrea sa il impartasesc cu voi.

Eu deci alerg, dar nu ca şi cum n-aş şti încotro alerg. Mă lupt cu pumnul, dar nu ca unul care loveşte în vânt. 1 Corinteni 9:26

Eu deci alerg, dar nu ca şi cum n-aş şti încotro alerg. 

Tot ceea ce facem, toata osteneala noastra are un scop precis.Cateodata suntem obositi, eu una recunosc ca adeseori ma gasesc in aceasta postura, si atunci ma plec degraba si cer ajutor si intarire.
Astazi am stat si m-am gandit la cei din jurul meu, oare cati dintre ei stiu care le este destinatia?
Vad o multime de oameni agitati, grabiti, sa faca ba una, ba alta...dar  totul se limiteaza doar pentru aici si acum.Noi care cunoastem Scriptura, stim ca nadejdea noastra nu ne-am pus-o in Dumnezeu doar pentru viata aceasta, ca altfel am fi cei mai nenorociti oameni, noi avem o speranta vie in Hristos Isus. Alergam pentru a primi un premiu, si nu orice premiu, ci un premiu inmanat de chiar Domnul Isus.
Cununa  care nu se va vesteji este premiul pregatit pentru toti acei care vor sfarsi alergarea, pentru  toti acei care au biruit toate incercarile din aceasta viata. Este o provocare pentru fiecare dintre noi, o provocare prin care vom  mosteni viata vesnica promisa. Alergarea noastra sa fie in asa fel, ca ea sa nu fie zadarnica.
Tinta crestinului este CERUL! 
Dar, nimeni nu-si va putea atinge tinta, fara a renunta la toate lucrurile care nu-i sunt pe placul lui Dumnezeu, fara a renunta la lucrurile care ne scoate din acest maraton in care suntem. 
 Doamne ajuta-ne in alergarea noastra aici pe pamant, iar daca picioarele noastre au obosit, te rog intareste-le pe calea catre cer !

Hrana ta zilnica !

10Aprilie
2 Samuel 2.12-32
Până la sfârşitul capitolului 4 citim despre conflictul dintre David şi Iş-Boşet sau, mai degrabă, dintre generalii lor, respectiv Ioab şi Abner. Este o confruntare de prestigii, fiecare dintre aceşti oameni mândri dorind să fíe întâiul; şi va sfârşi prin moartea lui Abner şi apoi a lui Iş-Boşet. Împrejurările acestea triste, echivalând cu un război civil, sunt folosite de Domnul pentru a stabili, puţin câte puţin, domnia împăratului Său.
Violenţei şi spiritului de răzbunare li se dă frâu liber. Aproape de iazul lui Gabaon, încercarea puterii începe ca un joc. Ei doresc numai să-i vadă pe aceia dintre ei care sunt mai îndemânatici şi mai puternici. Dar, de la mândrie până la ucidere, iată ce pas mic este! Exaltarea conduce la pierderea controlului de sine şi actul criminal se înfăptuieşte înainte ca cineva să-şi poată da seama de ce va rezulta din aceasta. Cei douăzeci şi patru de tineri nefericiţi cad în acelaşi timp, fiecare străpuns de sabia celuilalt.
Să observăm că David rămâne deoparte faţă de competiţiile pe care Ioab pretinde că le susţine în numele său. Astfel facem cunoştinţă cu caracterul acestuia: om şiret şi fără scrupule, care apără cauza lui David pentru că aceasta îi va aduce un câştig personal.

Hrana ta zilnica !

9 Aprilie
2 Samuel 2:1-12
Înainte de a fugi în ţara filistenilor, David nu-L consultase pe Dumnezeu (1 Samuel 27.1) şi faptul acesta îl dusese în necaz. Dar această experienţă amară n-a fost fără un folos. Acum îl întreabă pe Domnul de două ori.
Niciodată nu se poate spune că insistăm prea mult asupra acestui principiu fundamental al vieţii creştine: dependenţa. Ea este o datorie în faţa lui Dumnezeu, dar şi sursa puterii şi a siguranţei noastre.
Hebronul, în care Dumnezeu îl aduce pe unsul Său, este un loc care ne vorbeşte despre moarte. Mormintele patriarhilor se găseau acolo. Hristos, Preaiubitul lui Dumnezeu, adevăratul David, înainte de a-Şi prelua oficial împărăţia, a mers până la moarte prin ascultare de Dumnezeu. Şi acesta este şi locul spre care Dumnezeu îi îndreaptă pe ai Săi. Credinciosul a murit împreună cu Hristos.
David nu-i uită pe locuitorii Iabesului din Galaad, care îşi arătaseră bunătatea faţă de Saul. Oare Domnul va uita micile acte de caritate pe care ne-a permis să le exersăm? (Evrei 6.10).
Suveranitatea lui David avea să fie stabilită treptat-treptat. Pentru moment, numai Iuda 1-a recunoscut. Restul poporului s-a supus lui Iş-Boşet, fiul lui Saul, susţinut de Abner, fosta căpetenie a armatei lui Saul.

Hrana ta zilnica !

8 Aprilie
2 Samuel 1.17-27
Departe de a se bucura de nenorocirea care-1 ajunsese pe rivalul şi prigonitorul său, David compune pe această temă un mişcător cântec de jale. Acest „Cântec al Arcului" laudă calităţile omeneşti ale lui Saul: puterea, generozitatea, popularitatea lui. Şi, acoperindu-i răutatea împăratului, din pricina căreia suferise atât de mult până atunci, David ar dori totodată, dacă este posibil, să ascundă înfrângerea care ar alimenta bucuria şi dispreţul din partea vrăjmaşilor Domnului: „Nu spuneţi în Gat..." (v. 20).
Ne este necesar să învăţăm, ca şi fiii lui Iuda (v.18), lecţiile pe care le oferă acest „Cântec al Arcului": să plângem cu cei nenorociţi; să căutăm lucrurile bune la aceia care nu ne plac; să ne abţinem să vorbim ce ştim că este neplăcut despre cineva; mai presus de orice, să acoperim neajunsurile surorilor şi fraţilor noştri, pentru o bună mărturie a poporului lui Dumnezeu în faţa lumii (1 Petru 4.8).
Apoi inima lui David, copleşită de durere, se exprimă avându-1 ca subiect pe Ionatan. Dragoste minunată, plină de farmec; cu toate acestea, palidă imagine a dragostei lui Hristos;
dragoste nemărginită, de care nimic - nici chiar moartea - nu ne va putea despărţi niciodată 

(Romani 8.38, 39).

O seara placuta !

Cautam sa citesc ceva.....si am gasit ...chiar mi-a placut.

"Daca as putea sa dau timpul inapoi, nu stiu daca as schimba ceva din trecutul meu de teama sa nu stric planul divin.

 Poate acela  a fost drumul spre desavarsire, cu bune si cu rele..."

O noapte linistita !

Hrana ta zilnica !

7 Aprilie
2 Samuel 1.1-16
Episodul de la Ţiclag 1-a lăsat pe David umilit, conştient de propria-i slăbiciune; dar 1-a şi restabilit în relaţia lui fericită cu Domnul. El a fost pregătit astfel pentru domnia asupra căreia se deschide acum cartea a doua a lui Samuel.
Omul care-i aduce vestea morţii lui Saul credea că aduce „o ştire bună" (4.10). Oare nu era vorba pentru David de moartea vrăjmaşului său şi de ocazia de a urca pe tron? Dar acest om nu-1 cunoaşte pe cel căruia îi vorbeşte, în inima „iubitului" Domnului străluceşte harul dezinteresat, însoţit de dragostea pentru poporul Lui şi de respectul pentru dispoziţia dată de Dumnezeu. Cum s-ar fi putut bucura el când israeliţii erau înfrânţi, iar prinţul lor, dezonorat în faţa vrăjmaşilor Domnului?
David îl întreabă pe noul venit: „De unde eşti?" (v.13). Omul confirmă că face parte dintre vrăjmaşii lui Israel, şi încă dintre cei mai răi: era amalecit! Încercând să-1 trişeze pe David printr-un mesaj înşelător, n-a făcut decât să se trişeze pe sine (vezi Prov. 11.18). I-ar fi plăcut ca noul împărat să-şi ia coroana din mâna lui. În aceasta, el se aseamănă marelui Vrăjmaş care a încercat, deşi fără succes, să-L facă pe Domnul Isus să primească din mâna lui toate împărăţiile lumii şi gloria lor 

(Matei 4.8-10).

Comorile din gradina !

Tot mai mult auzim de diferite boli si unele boli cu denumiri de care poate, nici macar nu am auzit. Stiu ca pe vremea bunicii sau a parintilor mei se  manca de toate, fara sa se numere caloriile, fara sa se masoare colesterolul, si multe altele. 

Daca  cu ani in urma mancam doar produse din gradina pe care trebuia sa le spalam, sa le curatam, astazi suntem scutiti de efortul acesta..le cumparam gata pregatite, congelate , si chiar semipreparate. Deh....nu mai avem timp !

Astazi am devenit foarte inteligenti, stim sa  mancam, am invatat sa consumam doar dupa sfatul cartilor si al medicilor......si suntem tot mai bolnavi.

Alimentatia  generatie moderne, are si avantaje si dezavantaje. Eu am gasit  dezavantaje....poate dumneavoastra imi spuneti avantajele....

• Inlocuirea painii integrale si a terciului  de cereale, cu paine alba, aratoasa si gustoasa.
• Inlocuirea hranei pregatite in casa cu  hrana preparata termic. Si aici ma refer la toate produsele pe care inainte le luam din gradina sau de pe masa taranului la piata, iar acum le-am inlocuit cu  cele din vitrina congelatoarelor din supermarket.
• excesul de sare si zahar
• alimentatia saraca in fibre alimentare si saruri minerale.
• excesul de proteine

Toate acestea duc la aparitia a tot felul de consecinte si boli.Obezitatea, diabetul zaharat, tensiunea, cardiopatia ischemica, supraincarcarea  organelor de purificare

 (ficat, rinichi, fiere), dar si probleme cu dantura, cariile si paradontoza.

Asadar, dupa o iarna atat de lunga, o alimentatie  sanatoasa, bogata in legume si fructe ne poate ajuta organismul sa se refaca. Daca luam fiecare fruct, fiecare leguma in parte si citim despre fiecare, vom vedea ca toate isi aduc un aport bogat la intarirea organismului.Eu am ramas uimita...! Nu exista leguma sau fruct care sa nu aibe calitati deosebite.

De prea multe ori stam in camara cu adevarate comori si nu stim sa le folosim. Pe langa faptul ca fiecare fruct si fiecare leguma ne ajuta sa ne hranim sanatos, toate acestea au si proprietati terapeutice. Atat legumele cat si fructele, ne ajuta sa prevenim unele probleme de sanatate, dar ne  si ajuta, sa ne si vindecam.

Folosind zi de zi alimente sanatoase vom avea si trupuri sanatoase.