Hrana ta zilnica !

27 Octombrie Deuteronom 17.8-20

Hotărârea pronunţată de preot sau de judecător era învestită cu autoritate şi trebuia împlinită. Pavel afirmă că „nu este autoritate decât de la Dumnezeu ... De aceea, cine se opune autorităţii se împotriveşte rânduielii lui Dumnezeu" (Romani 13.1, 2; 1 Petru 2.13-17). Dar cel care deţine puterea este răspunzător înaintea lui Dumnezeu pentru modul în care o exercită.

Impăraţilor li s-au făcut mai multe recomandări importante: să nu aibă mulţi cai (mândrie), nici multe soţii (poftele cărnii), „nici să nu-şi strângă mult argint şi aur (pofta ochilor), ci să ia drept îndrumar numai Legea divină, în sfârşit, să nu se înalţe mai presus de fraţii lor (aceştia fiindu-le fraţi, nu supuşi). Solomon, cel mai măreţ dintre toţi împăraţii lui Israel, a călcat toate aceste porunci (1 Regi 10.22-28; 11.1, 4; 12.4). La polul opus, Iosia, unul dintre ultimii săi urmaşi, s-a distins prin cinstea pe care a acordat-o Cărţii lui Dumnezeu atunci când a fost găsită şi prin efectele practice ale Cuvântului în viaţa lui (2 Cronici 34.14 ...). Având un exemplar al Cărţii Sfinte, purtându-1 cu noi, citindu-l în toate zilele vieţii, vom învăţa să ne temem de Domnul, să cunoaştem cuvintele Sale «pentru a le împlini» (v. 19).

Hrana ta zilnica !

26 Octombrie Deuteronom 16.18-22;17.1-7

Până la sfârşitul cap. 18 ne sunt prezentate grupuri diferite de persoane responsabile: judecătorii, împăraţii, preoţii, leviţii şi profeţii în Israel.

Judecătorii şi supraveghetorii (sau „cărturarii") sunt numiţi primii. Ei trebuia „să judece poporul cu judecată dreaptă", fără să primească mită (v. 18, 19; Proverbe 18.5; 24.23; 17.23). Iacov, în epistola sa, pune accent în mod deosebit pe relaţiile faţă de aproapele şi pe relaţiile cu cei bogaţi şi cu cei săraci. El nu „caută la faţa omului" (Iacov 2.1), nu admite egoismul, împietrirea inimii (Iacov 2.15, 16), lăcomia şi asuprirea (Iacov 5.1...). Şi, ca să nu uităm niciodată până unde poate să ne coboare nedreptatea, el ne aminteşte: „L-aţi condamnat, l-aţi ucis pe cel drept" (Iacov 5.6).

Nu numai că Israel nu a urmărit „dreptatea şi numai dreptatea" (v. 20), ci L-a respins şi L-a răstignit pe

„cel drept" (Iov 12.4). Faptul că erau necesari doi sau trei martori pentru ca o acuzaţie să fie întemeiată ne arată cât suntem de falimentari şi cât de departe suntem de Domnul Hristos, singurul „Martor credincios şi adevărat" (Apocalipsa 3.14; loan 8.14)

Munca prin sacrificiu!

Cine lucrează cu o mână leneşă sărăceşte, dar mâna celor harnici îmbogăţeşte. 

Proverbele 10:4

Pentru a face sau a lasa in urma ta ceva, trebuie multa munca, si asta in orice domeniu de activitate.Exista o jertfa de depus. Exista un sacrificiu, dar rasplata este mare.

Astazi citeam despre cativa oameni celebri  care au muncit enorm ca sa poata lasa ceva in urma lor, si capodoperele lor sunt apreciate si astazi.

MICHELANGELO a muncit 8 ani pentru capodopera sa " Judecata din urma", iar pana a finalizat-o a facut-o in doua mii de schite.

EDWARD MILTON a sacrificat 26 de ani din viata sa pentru a scrie cartea, "Istoria declinului si caderii Imperiului Otoman"

NOAH WEBSTER a lucrat timp de 36 de ani pana a dus sub lumina tiparului prima editie a dictionarul sau.

ALEXANDRU PANAITESCU  si-a investit jumatate din viata sa cu multa rabdare si migala,pentru a intocmi "Concordanta Biblica" si asta in conditiile in care nu era tehnica de azi calculatoare sau alte  instrumente de ajutor, decat o masina de scris veche.

Iata munca a unor oameni care a ramas peste ani, munca de care beneficiem si noi azi. Efortul a fost maxim, dar s-a meritat.

Dragul meu, orice lucru frumos, cere sacrificii, dar la timpul potrivit urmeaza si rasplata.

Iti urez o zi binecuvantata si astazi !

Pace sau bogatie?

Astazi am avut la birou un timp de discutie cu unul dintre colegi, si am incercat sa vorbesc cu el despre situatia vremurilor in care traim.Cu totii suntem constienti ca traim momente care parca nu au mai fost niciodata.Lume agitata, nervi intinsi la maxim, lipsa de respect a celor din jur, nemultumire cat cuprinde si o goana acerba dupa bani, cum parca nu a mai fost niciodata.

Zeci de cupluri stau despartiti ani de zile, ba mai mult traiesc departe de copii, muncind in afara granitelor tarii. In dorinta de a acumula mai mult si mai mult, neglijam ceea ce ne-a dat Dumnezeu...FAMILIA.Este foarte greu ca un singur parinte sa suplineasca  rolul celuilalt parinte, si asta o spun din propria experienta. Dar sunt situatii cand unul din parinti este decedat si aici nu am ales noi acest lucru...si nici nu depinde de noi.Dar ceea ce este dureros ca de multe ori cu buna stiinta, pentru un pumn de bani in plus, alegem sa sacrificam  relatia cu  partenerul de viata, ba mai mult  sacrificam chiar copiii.
Castigi un nume, castigi bogatie, ai o pozitie in societate, dar pierzi o relatie si distrugi un camin...!
Bogatia este trecatoare, ba mai mult fericirea ta nu depinde de numarul banilor.
Poti avea bani, dar daca nu ai un partener cu care sa-ti imparti  bucuriile si necazurile...totul in zadar.
Poti avea conturi cu multe cifre, dar daca copiii sunt falimetari in viata lor....la fel  totul este in zadar.
Poti avea tot ce-ti doresti, dar daca nu ai sanatate....e-n zadar.
Ajuns pe patul de spital intr-o situatie disperata, a-i da totul pentru a-ti prelungi cateva clipe....dar din pacate sanatatea nu se poate cumpara, cum nu se poate cumpara nici mantuirea sufletului.
Opreste-te din goana ta, si cauta-ti  scopul etern.
Sufletul nostru a fost creat pentru eternitate, dar depinde de noi  in ce fel alegem sa ne petrecem vesnicia.

Un lung tren ....

Un lung tren ne pare viata

 Ne trezim in el mergand, 

Fara sa ne mai dam seama 

Unde ne-am suit si cand.

Fericirile sunt halte 

 Unde stam cate-un minut;

Pana sa ne mai dam seama, 

Suna... pleaca... a trecut...

Iar durerile sunt statii 

 Lungi, de nu se mai sfarsesc, 

Si, in ciuda noastra parca, 

Tot mai multe se ivesc.

Arzatori de nerabdare 

 Inainte tot privim, 

Vrem s-ajungem tot mai iute, 

 La vreo gara ce-o dorim.

Ne trec zilele... trec anii... 

Clipe sfinte si dureri, 

Asteptand, hraniti de visuri, 

 Noi momente de placeri.

Multi copii voiosi se urca. 

 Cati in tren ne-am intalnit!... -

Iar cate-un batran coboara

 Trist, de forta istovit...

Vine-odata insa vremea 

 Sa ne coboram si noi...

Ce n-am da atunci, o clipa 

 Sa ne-ntoarcem inapoi?

Caci, pe cand privim in urma, 

Plangem timpul ce-a trecut...

Suna gara vesniciei!... 

 Am trait, dar n-am stiut...

                                                       Nicolae Moldoveanu

Inca o zi binecuvantata !

Doamne, ai milă de noi! Noi nădăjduim în Tine. Fii ajutorul nostru în fiecare dimineaţă şi izbăvirea noastră la vreme de nevoie!

Avem Pe Isus Mijlocitor la Tatal, si este minunat!

Niciodata  El nu a stat nepasator fata de situatia prin care trecem, din contra este bucuros atunci cand Copiii LUI, Ii cer ajutorul.Puterea Lui este aceeasi indiferent care este problema mea sau a ta, dar pentru a fi rezolvata depinde doar de credinta noastra.Intalnim in fiecare zi din partea celui rau o oponenta parca mai mult ca oricand....in tot ceea ce vrem sa facem "bine".Dar izbavirea noastra este doar la Isus!

 "De aceea şi poate să mântuiască în chip desăvârşit pe cei ce se apropie de Dumnezeu prin El, pentru că trăieşte pururi ca să mijlocească pentru ei" Evrei 7:25

Acest verset este o reala incurajare si indiferent de situatia prin care voi trece azi, eu am nevoie ca El sa mijloceasca pentru mine, si Ii multumesc va o va face.

Hrana ta zilnica !

25 Octombrie Deuteronom 16.1-17
Dintre cele şapte sărbători menţionate în Levitic 23, acest capitol ne aminteşte numai despre primele trei în funcţie de importanţa lor: Pastele, mult mai detaliat aici, sărbătoarea săptămânilor sau Cincizecimea, în sfârşit, sărbătoarea Corturilor. Cu aceste trei mari ocazii, fiecare israelit trebuia să se suie la locul pe care Domnul Şi l-a ales ca locuinţă. Luca 2.41 ... îi prezintă pe losif şi pe Maria mergând pentru Paşte la Ierusalim cu copilul Isus. Iar Luca 22.14 ... relatează ultimul Paşte pregătit pentru Domnul.
Era o mare nevoie a inimii Lui: „Am dorit mult să mănânc Pastele acesta cu voi înainte de a pătimi" (v. 15), le-a spus El ucenicilor.
Acele zile solemne erau anuale, cu toate că Domnul dorea ca fiecare din poporul Său să-şi amintească în fiecare zi de ieşirea lor din Egipt (v. 3), unde fuseseră robi. Nu se cuvine ca numai o dată pe an sau o dată pe săptămână şi anume duminica, răscumpăratul Domnului să-şi amintească de unde a fost scos prin har. El trebuie să fie recunoscător în fiecare zi. Această amintire îl va scuti de o purtare uşuratică. Fără a înceta să fie serios, creştinul este chemat să guste mai dinainte bucuriile cerului.
„Să ai bucurie deplină!" (v. 15). „Bucuraţi-vă totdeauna în Domnul", scrie apostolul (Filipeni 4.4; 1 Tesaloniceni 6.16).

Panseluta !

O legenda antica  ne spune despre un rege, care a intrat intr-una din gradinile sale intr-o zi. Ceea ce a gasit nu i-a facut deloc placere.....totul era vested si uscat.Stejarul bolnav, deoarece nu era asa de frumos si inalt ca bradul.Bradul era suparat ca nu facea fructe ca si parul, iar parul era necajit ca nu dadea aroma asa placuta ca molidul.Cat privea cu ochii regele, vedea in jurul sau doar nemultumire. Isi continua plimbarea prin gradina, la un moment dat intr-un coltisor zarise o panseluta plina de bucurie si cu fata stralucitoare.Mirat se opri langa ea si-i spuse:

Ma bucur sa vad ca macar o planta din toata gradina este fericita.

Maiestate, raspunse panseluta,  chiar daca sunt micuta, sunt fericita pentru ca m-ai asezat aici.Cu siguranta ai nevoie de mine, altfel ai fi pus in locul meu un brad, un molid sau un stejar. Asa ca m-am hotarat sa fiu cea mai frumoasa floricica.

Fiecare din noi suntem unici in fata lui Dumnezeu.Daca existam, inseamna ca in planul LUI am fost cuprinsi si noi. Noi nu traim la intamplare si nici venirea noastra pe pamant nu este la intamplare. A pus in fiecare din noi ceva aparte. Unul  are darul unei vorbiri frumoase, unii  au o capacitati uimitoare, unul are darul cantatului, unul recita frumos, unul are darul rugaciunii, unele persoane au darul de a incuraja pe altii, si multe alte daruri pe care doar datorita Lui le avem. Sa ramanem in gradina lui Hristos fara a incerca sa fim suparati ca nu suntem ca "fratele.....X", sau ca "sora....Y". Dumnezeu ne iubeste asa cum suntem si El nu are nevoie de clone si nici de imitatii.

Toti  impreuna formam un singur trup, iar noi suntem trupul lui Hristos.

Dumnezeu sa ne dea intelepciune, iar pe chipul nostru sa se citeasca bucuria si pacea, sa raspandim in jurul nostru un miros placut, sa aratam dragoste celor din jur, caci numai asa vom arata multumirea noastra fata de Cel care ne-a creat.